49,094 matches
-
și folosirea timp îndelungat (peste 4 ore) a scutecelor de hârtie, de unică folosință (un nou factor de risc identificat în practică, datorită tendinței societății de facilitare a tehnicilor de îngrijire și creștere a copiilor). Demonstrarea rolului scutecelor de unică folosință în apariția infecției urinare la sugari și identificarea perioadei de timp care nu reprezintă risc pentru copil. Am realizat un studiu caz-control, retrospectiv, epidemiologic, analitic, pentru a vedea dacă există legătură între purtarea aceluiași scutec de unică folosință peste 4
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
de unică folosință în apariția infecției urinare la sugari și identificarea perioadei de timp care nu reprezintă risc pentru copil. Am realizat un studiu caz-control, retrospectiv, epidemiologic, analitic, pentru a vedea dacă există legătură între purtarea aceluiași scutec de unică folosință peste 4 ore și apariția infecției de tract urinar la sugari. În elaborarea prezentei lucrări, am folosit ca protocol de lucru analiza foilor de observație ale copiilor născuți în perioada 01.01.1992 - 31.12.1993 (lotul martor) și 01
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
refolosibile și au fost schimbați de fiecare dată când au micționat) numai 2 au prezentat infecție cu E. Coli, iar din cei 64 de sugari născuți între 01.01.2011 și 31.12.2012 (care au purtat scutece de unică folosință), 9 au prezentat infecție de tract urinar (din care 7 cu E. Coli și 2 cu Proteus) și au fost subiecții care au purtat peste 4 ore scutecele. Există legătură dovedită prin studiul efectuat între apariția infecției de tract urinar
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
din care 7 cu E. Coli și 2 cu Proteus) și au fost subiecții care au purtat peste 4 ore scutecele. Există legătură dovedită prin studiul efectuat între apariția infecției de tract urinar la sugari și purtarea scutecelor de unică folosință peste 4 ore. În concluzie, părinții trebuie educați pentru a schimba scutecele de hârtie la un interval mai mic de 4 ore pentru a preveni apariția unei boli care poate genera sechele pe termen lung pentru copil. Infecția urinară la
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
Scopul lucrării de față este reprezentat de studiul la nivelul cabinetului propriu al unor aspecte epidemiologice și clinice ale ITU la sugari pentru a dovedi legătura între apariția acesteia și folosirea timp îndelungat (peste 4 ore) a scutecelor de unică folosință (practic, identificarea unui nou factor de risc: folosirea incorectă a scutecelor de hârtie). Am realizat un studiu caz-control, retrospectiv, epidemiologic, analitic pentru a vedea dacă există legătură între purtarea scutecului de unică folosință peste 4 ore și apariția ITU la
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
peste 4 ore) a scutecelor de unică folosință (practic, identificarea unui nou factor de risc: folosirea incorectă a scutecelor de hârtie). Am realizat un studiu caz-control, retrospectiv, epidemiologic, analitic pentru a vedea dacă există legătură între purtarea scutecului de unică folosință peste 4 ore și apariția ITU la sugari. În elaborarea prezentei lucrări, am folosit ca protocol de lucru analiza foilor de observație ale născuților în perioada 01.01.1992 - 31.12.1993 și 01.01.2011 - 31.12.2012, înscriși
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
de 85 de sugari care au purtat scutece de bumbac refolosibile și pentru cea de-a doua perioadă pe un lot (cazuri) de 64 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 12 luni care au purtat scutece de unică folosință. Datele extrase din foile de observație s-au referit la: anamneză (vârstă, sex, mediul de proveniență, AHC, APF și APP, istoricul bolii, afecțiunile asociate); aspectele clinice (simptomatologia de debut și evoluția clinică); perioada cu aproximație la care li s-a
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
s-au referit la: anamneză (vârstă, sex, mediul de proveniență, AHC, APF și APP, istoricul bolii, afecțiunile asociate); aspectele clinice (simptomatologia de debut și evoluția clinică); perioada cu aproximație la care li s-a schimbat scutecul refolosibil și de unică folosință (obținută prin interogarea părinților - sub sau peste 4 ore). Raportul pe sexe la lotul martor și la lotul cazuri a fost similar: 41% băieți și 59% fete. Din cei 85 de sugari din lotul martor (care au folosit scutece refolosibile
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
au fost schimbați de fi ecare dată când s-au udat) numai 2 au prezentat ITU cu E. Coli, iar din cei 64 de sugari născuți între 01.01.2011 și 31.12.2012 (care au purtat scutece de unică folosință), 9 au prezentat ITU (din care 7 cu E. Coli și 2 cu Proteus) - și aceștea au fost subiecții care au purtat peste 4 ore scutecele. Repartiția pe sexe a ITU în lotul martor a fost 50%-50% (din 2
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
computerizată. Raportul sugari sănătoși/ITU lot martor: ITU 2 % (2) și sănătoși 98% (83). Raportul sugari sănătoși/ITU lot cazuri: ITU 14% (9) și sănătoși 86% (55). Pentru a demonstra asocierea între factorul de risc observat (purtarea scutecelor de unică folosință peste 4 ore) și apariția bolii am folosit metoda de calculare a asocierilor prin exprimarea riscurilor, respectiv: Riscul = probabilitatea de a suferi un efect • Cota (odds) = probabilitatea de a suferi un efect raportată la probabilitatea de a nu suferi acel
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
decât la ne-expuși. Pentru primul lot studiat, la care erau folosite scutece refolosibile, incidența ITU a fost de 2,35% (comparabil cu cel din literatură). Pentru cel de-al doilea lot, la care au fost folosite scutece de unică folosință, incidența ITU a fost de 14,06%. 3. Din chestionarele completate de părinți a reieșit că sugarii care au prezentat infecții urinare au purtat scutecele de hârtie peste 4 ore. Cu cât au devenit mai accesibile scutecele de unică folosință
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
folosință, incidența ITU a fost de 14,06%. 3. Din chestionarele completate de părinți a reieșit că sugarii care au prezentat infecții urinare au purtat scutecele de hârtie peste 4 ore. Cu cât au devenit mai accesibile scutecele de unică folosință (ca preț) cu atât mai mult sunt folosite la sugari, dar incorect și apar ITU. Efectuând testul Chi pătrat (χ2) și testul Fisher de verificarea diferențelor de distribuție am obținut valori ale lui p de 0,0068, respectiv 0,0097
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
cu un interval de încredere 1.244-28.717, în care nu regăsim valoarea 1, care ar arăta lipsa unei semnificații statistice a rezultatului. Acest lucru demonstrează că ipoteza inițială este adevărată, adică folosirea peste 4 ore a scutecelor de unică folosință este un factor de risc dovedit prin studiul efectuat. Am calculat, de asemenea, șansa de a face boala și am obținut o valoare a lui OR de 6,79, cu un interval de încredere 1.413-32.630, în care nu
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
de asemenea, șansa de a face boala și am obținut o valoare a lui OR de 6,79, cu un interval de încredere 1.413-32.630, în care nu regăsim valoarea 1. Deci, un sugar care poartă scutec de unică folosință peste 4 ore are de 6,79 ori mai mare șansă de a dezvolta o ITU decât un copil cu scutece refolosibile sau cu scutece schimbate la o perioadă de timp sub acest interval.
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior; ... h) promovarea în cultura a speciilor autohtone valoroase, precum și împădurirea tuturor suprafețelor neregenerate din fondul forestier; i) readucerea în circuitul economic, prin împădurire, a terenurilor excesiv degradate sau în alunecare, inapte pentru folosințe agricole; ... j) pază pădurilor și protecția acestora în vederea prevenirii și combaterii bolilor și dăunătorilor, incendiilor, distrugerilor și degradărilor; ... k) creșterea aportului cercetării științifice și intensificarea valorificării rezultatelor acesteia în producție; ... l) valorificarea mai intensă a fondului forestier și economisirea masei
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
în vederea înlăturării efectelor nocive ale activității acestora, precum și în jurul localităților urbane; ... afectate de secetă și vînturi puternice, conform planurilor anuale de dezvoltare economico-socială a țarii. Articolul 5 Organele și organizațiile de stat, cooperatiste, celelalte organizații obștești, care au în administrare, folosință sau proprietate terenuri cu vegetație forestiera situate în afara fondului forestier, sînt obligate să asigure conservarea acesteia în scopul protejării localităților, obiectivelor industriale, terenurilor agricole, căilor de comunicație, a cursurilor de apă, lucrărilor hidrotehnice, lacurilor de acumulare și ameliorarea factorilor climatici
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
economiei naționale, tăierile de defrișare se fac eșalonat, pe masura înaintării frontului de lucru. Capitolul 3 Promovarea în cultura speciilor autohtone valoroase, regenerarea pădurilor și readucerea în circuitul economic, prin împădurire, a terenurilor excesiv degradate sau în alunecare, inapte pentru folosințe agricole Articolul 13 Ministerul Silviculturii răspunde de împădurirea, potrivit planului național unic de dezvoltare economico-socială și programelor speciale cu privire la dezvoltarea, conservarea și gospodărirea fondului forestier, a tuturor suprafețelor din acest fond, precum și de asigurarea densității corespunzătoare a arborilor la hectar
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
a plantajelor se vor face astfel încît întreaga cantitate de semințe să provină din rezervațiile constituite din cele mai valoroase păduri și din plantații semincere. Articolul 18 Terenurile înscrise în evidență cadastrului funciar, excesiv degradate și ca atare inapte pentru folosințe agricole, stabilite prin programe, aprobate potrivit legii, vor fi împădurite de către proprietarii sau deținătorii acestora, după caz. Capitolul 4 Intensificarea acțiunilor de igienizare și curățire a pădurilor Articolul 19 Ministerul Silviculturii îndruma, controlează și răspunde, potrivit legii, de organizarea tuturor
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
în fondul forestier; ... j) efectuarea de săpături în păduri sau pe alte terenuri din fondul forestier, pentru a scoate piatră, pietriș, nisip, pămînt, brazde de iarbă sau alte asemenea, fără aprobarea prealabilă a unității socialiste în a cărei administrare sau folosință se află pădurile sau terenurile; ... k) aruncarea de țigări, chibrituri sau alte obiecte aprinse, în păduri sau pe alte terenuri aflate în cuprinsul acestora, ori aprinderea focului în păduri, în alte locuri decît cele special amenajate și marcate; ... l) exploatarea
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
din fondul forestier; ... d) tăierea de către deținătorii sau posesorii terenurilor cu vegetație forestiera, necuprinse în amenajamentele silvice, de arbori nemarcați de organele silvice; ... e) scoaterea din rădăcini sau ridicarea din pădure, fără aprobarea unității socialiste în a cărei administrare sau folosință se află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi de exploatare; ... f) deteriorarea cioatelor destinate regenerării naturale sau lăsarea, în parchetul ce se exploatează, de cioate cu o înălțime mai mare de
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
din regiune: Szarvas, Gyula, Békés, Hajós, Solt, Baja în timp ce în Regiunea Vest se remarcă Macea, Curtici, Șofronea, Pâncota. O atracție deosebită a Regiunii Vest o constiutie calea ferată Anina Oravița care împlinește anul acesta 150 de ani de la darea în folosință fiind singura cale ferată europeană în funcțiune cu o asemena vechime. În ultimele decenii, ca rezultat al creșterii pe plan internațional a rolului economiei, politicii și științei a apărut un nou domeniu turistic, turismul de afaceri, ocazionat de conferințe, simpozioane
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în Dél-Alföld s-au construit aproape 1,2 mii de locuințe, iar în Regiunea Vest 3,4 mii. Dintre județele regiunii Dél-Alföld cel mai mare apetit de a construi s-a manifestat în județul Bács-Kiskun, unde s-au dat în folosință 43% dintre locuințe, la polul opus se afla județul Békés cu un procent de 16% din totalul locuințelor noi. Între 2008 și 2011, intensitatea cu care se construiau locuințele a scăzut în toate județele, în 2011 numărul total al locuințelor
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
fost mult mai marcante. În 2011, aproape două treimi din locuințele nou-construite au fost predate în județul Timiș, în schimb în județul Caraș-Severin activitatea de construcție a fost insesizabilă, cu un procent de 5,2% din totalul locuințelor date în folosință în regiune. Între 2008-2011 în regiunea Vest s-au construit în medie 3,8 mii de locuințe anual, majoritatea - aproape 60% - în județul Timiș. În privința numărului de locuințe construite raportat la zece mii de locuitori, în 2011 au existat diferențe semnificative
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
13% media regiunii. Cel mai mare procent al locuințelor cu două camere s-a înregistrat în județul Timiș (24%), iar cel al locuințelor cu o cameră în județul Hunedoara (5,1%). În 2011 suprafața medie a locuințelor noi date în folosință în Dél-Alföld a fost de 104m 2 , în Regiunea Vest aceasta fiind mult mai mare, de 131m 2 . Suprafața locuințelor noi a crescut în ambele regiuni față de 2008, în regiunea Dél-Alföld suprafața a crescut cu aproape 8m2, iar în Regiunea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au muncit. Ele erau drepturi de folosință colectivă familială, și nu individuală. Posibilitatea de a deține o stăpânire locurească era dată de munca depusă pe acel teren și de faptul că nu era atins dreptul celorlalți de a constitui propriile stăpâniri locurești (Stahl, 1998, vol. II, pp.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]