1,685 matches
-
Nauk - Kiev, Ukraina) din 1961 ; membru în colegiul internațional de redacție la Journal de Mécanique appliquée - Franța din însăși anul fondării revistei, 1977 ; membru în colegiul internațional de 5 redacție la Mechanism and Machine Theory - U.S.A. tot din anul fondării revistei, 1966 ; membru în colegiile de redacție la Internațional Mathematical News - Viena, din 1960 și la European Journal of Mechanics, A / Solids. A fost membru în consiliul de conducere ale revistelor Revue Roumaine des Sciences Téchniques, série de Mécanique appliquée
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
nivel clerical. Tentația înființării unui sindicat preoțesc nu este nouă, așa cum s-a întâmplat recent în viața Bisericii Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu de a aduce precizări suplimentare cu privire la urgența creării unor noi forme de învățământ și de a devoala o parte din fundamentele propriei concepții pedagogice. Biserica Ortodoxă Română suferea în perioada interbelică de lipsa învățământului teologic universitar. Alternativa naeionesciană de fondare a unui Institut de Înalte Studii Ortodoxe, organizat ca o comunitate de lucru, în care studenții să dobândească nu numai știința teologică, ci, mai ales, metoda, instrumentul de activitate științifică și practică, era una viabilă și care putea să umple
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
s-a redus "la spectacolul unor arhiepiscopii care lucrau pe seama lor, uneori chiar peste capul Sfântului Sinod, și care au transformat o chestiune de interes bisericesc și național într-una de măsurătoare a forțelor și ambițiilor locale"14. Din nefericire, fondarea unei noi facultăți la Iași sau la Chișinău trădează slăbiciunea Ecclesiei de a susține un punct de vedere articulat și de a se afirma ca "un organism disciplinat, cu o fermă autoritate centrală". Învățământul teologic constituia pentru Biserică o necesitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ultima schimbare tipografică are loc în ianuarie 2009, cînd revista trece de la 160 la 200 de pagini, în același format, B5. Între autorii care au semnat/ semnează număr de număr, după martie 2007, cînd revista marca 140 de ani de la fondare, îi aflăm pe: Virgil Nemoianu, Basarab Nicolescu, Irina Mavrodin, Elvira Sorohan, Maria Carpov, Gheorghe Grigurcu, Constantin Ciopraga, Alexandru Zub, Nicolae Stroescu-Stînișoară, Cornel Ungureanu, Ioan Holban, Florin Faifer, Liviu Grăsoiu, Constantin Parascan, Gheorghe I. Florescu, Ovidiu Hurduzeu, Ion Papuc, Anton Adămuț
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a unui înțelept program de administrare, la care ar fi drept să ia seamă și în prezent o guvernare preocupată de interesul public și, implicit, național. În vara anului 1881 întreaga presă aservită puterii anunța, ca pe o mare victorie, fondarea în scurt timp a unei bănci numită Credit Mobiliar, una la care deponenți sînt nume de notorietate ale partidei roșii, de la Dimitrie Ghica, la șeful oficiosului guvernamental "Românul", C.A. Rosetti. Publicitatea, zgomotul produs în presă în jurul acestui subiect induceau
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989) BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie la Iași, prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a fost primul titular al disciplinei de Biochimie de la Universitatea Al.I.Cuza. Născută la 1 noiembrie 1897, în comuna Boureni din Basarabia, a urmat școala primară în satul Larga Veche
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arhitectur? ?i artă oficial? Organizarea doctrinal? a artei este una dintre marile realiz?ri ale lui Colbert. Academiile s�nt instrumentele acestei politici culturale de prestigiu care se vrea exemplar?, chiar dincolo de grani?e. Academia de arhitectur?, condus?, �nc? de la fondarea să, de F. Blondel (1618-1686), inginer militar devenit arhitect (poartă Saint-Denis, Paris, 1670), asigur? o tripl? misiune: constituirea unei teorii a arhitecturii; predarea acestei teorii unor elevi selec?iona?i; exercitarea unei autorit??i asupra marilor comenzi regale. Func?ia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prin satisfacția mai intensă dată de un "bine") nu ar avea cum să fie încadrată în tipul de abordare pe care îl propune Rawls. În același timp, teoria rawlsiană nu lucrează cu supoziția unui contract universal care să ducă la fondarea unei societăți liberale mondiale; prin urmare, problema ecologică rămâne să fie gândită în termenii unei cooperări internaționale, pe baze constructiviste. Aceasta ar însemna că, dacă teoria dreptății nu se aplică direct la problemele ecologice, nimic nu împiedică construirea de extensii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și Politica în Sud-Estul Europei, secolele XIX-XX și a fost realizat în colaborare cu Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Stiinte. În fine, să mai spunem că dedicam și acest volum, conceput în onoarea celor 150 de ani de la fondarea instituției din care facem parte - atât noi, cât și o seama din personajele cărții de față - tuturor profesorilor, studenților Universității din București, care au fost, sunt și vor fi. Capitolul I Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din 185738. Către sfârșitul veacului și în primele decenii ale secolului al XX-lea apăreau noi cursuri în programa în funcție de diversificarea activităților din societate (drept industrial, drept colonial, drept notarial, elemente de legislație financiară, drept penal flamand; notam aici și fondarea secției de drept maritim în 1922), profesorii căutând să aibă din ce in ce mai mult un demers comparatist (drept constituțional comparat, drept administrativ comparat, legislație civilă comparată)39. Mai mult, bilingvismul ridicat la rang de politică de stat, precum și intenția de a avea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Sociales), care va fi fost apropiată că structura conceptuală de Școală Comercială (École École de Commerce) înființată tot de el, cinci ani mai tarziu (Ernest Solvay a înființat și Institutul de Sociologie în 1902)50. În fine, putem spune că fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale cu cele trei secțiuni ale sale la origine (științe sociale, științe politice și administrative, științe economice - vor mai apărea și altele, cum ar fi, bunăoară, științele coloniale) a contribuit la întărirea domeniului, dar nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
profesori titulari 53. 25 de ani mai tarziu, numărul dascălilor, ca și acela al cursurilor, se dublase: 19 cadre didactice coordonau 60 de cursuri (dintre care 47 obligatorii), ce erau urmate de 124 de studenti; în 1934, la aniversarea centenarului fondării Universității Libere din Bruxelles, corpul didactic al Facultății de Filosofie și Litere numără 36 de titulari, care susțineau un numar de 140 de cursuri în fața a 557 de studenti 54. Tinerii înscriși la Filosofie și Litere beneficiau de prelegerile unor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a schimbat, membrii acestuia argumentând că protestele și documentele atașate acestora au fost asumate prin semnătură doar de 147 de studenți din 113988. Mitingurile și reuniunile au continuat, iar pe la sfârșitul lunii Universitatea Liberă își închidea porțile; apăruse deja ideea fondării unei Universități Noi (Université Nouvelle), care să reînvie starea de spirit (aparent pierdută, în opinia unora, pe parcursul veacului), ce a stat la baza constituirii instituției din 183489. În toată luna februarie 1894 au continuat agitațiile, ceea ce a făcut ca pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
s-a ținut în cele din urmă, să se desfășoare în fața unei audiențe semnificative (550 de persoane se aflau înăuntru, iar alte 500 în afara sălii de conferința)90. În fine, pe 12 martie 1894 profesorii și studenții dizidenți au decis fondarea unei noi universități, ce purta în mod oficial numele de Școală Liberă și Internațională de Învățământ Superior (École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur), care-și va fi deschis porțile pe 25 octombrie (cursurile s-au ținut în primul an
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de l'Université Libre de Bruxelles în 1919-1920 am gasit nu mai puțin de 92 de titulari ai unui doctorat în științe politice și administrative ai respectivei instituții de învățământ superior. Diplomele acestea fuseseră acordate în perioada 1884-1898, așadar, înainte de fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale. După înființarea acesteia niciun român nu a mai obținut doctoratul la niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
34. III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1904, 1925) Prin ianuarie 1904, tânărul poet Florian Becescu, student la acea vreme în capitala Belgiei, îi expunea lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, proiectul fondării Societății studenților români de la Universitatea Liberă, ce s-ar fi numit "Idealul", o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
considerații finale. Acestea fiind spuse, să prezentăm succint câteva din răspunsurile la întrebările ce ni le-am pus la începutul eseului nostru! În primul rând, am căutat să restituim o imagine de ansamblu a evoluției Universității Libere din Bruxelles de la fondarea să din 1834 până către anii '30 ai veacului al XX-lea. Universitatea a avut la baza acel principiu al spiritului liber ("libre examen"), fiind o institutie privată, ce fusese înființată de un grup de liberali, în frunte cu avocatul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
istoricului german Wilhelm Schmidt, Suczawa's historische Denkwurdigkeiten. 9. Emil Biedrzycki (1890-1975), jurist, istoric, filolog, licențiat în drept și litere la Cernăuți și Viena, va preda la Lvov un curs de Istoria literaturii și culturii românești, contribuind în 1928 la fondarea Ligii de prietenie polonezo-română. Publică articole despre România și Polonia, traduce lucrări din limba română, fiind autor al Istoriei polonezilor din Bucovina, Scurtă schiță a istoriei literaturii române cu o antologie, Literatura română în aliniamentele ei generale etc. 10. Gheorghe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o reinvenție a spațiului psihologic. (Koolhaas: 1995) În ultimele două secole, planificarea urbană s-a ocupat aproape exclusiv cu procesele de creștere. Pe acest fenomen se sprijină, de fapt, ideile, direcțiile de acțiune, teoriile, legile și practicile epocii moderne. Colonizarea, fondarea orașelor, alocarea de terenuri pentru construcții, expansiunea urbană și creșterea densității au constituit conceptele cheie ale modernității. Actul de a construi a fost Înțeles de la Început drept un act de populare, de apropriere și edificare a unor noi zone. Dar
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
o asemenea explicitare, cu toate că despre asta a fost vorba mereu. Vom lămuri lucrurile aici, și vom pleca de la faptul că teoria politică a lui John Locke este o teorie a contractului social. Orice teorie modernă a contractului social tratează despre fondarea autorității politice pe consimțământul cetățenilor; totodată, orice teorie contractualistă este o teorie despre dreptate, adică o justificare a drepturilor și obligațiilor ce revin oamenilor în calitate de cetățeni, precum și o modalitate de a gândi problema egalității și inegalității. Începând cu John Rawls
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a dreptului internațional care propunea o soluție pentru problema războiului și a păcii. Raportul dintre religie și politică a devenit astfel chestiunea cea mai importantă dezbătută în cadrul discuțiilor despre dreptul natural. Am putea considera că celelalte aspecte ale dreptului natural (fondarea autorității pe consens, drepturile inalienabile ale persoanei umane, egalitatea naturală a oamenilor) au fost modalități de soluționare a acestei probleme fundamentale. Prin recursul la ideea unui drept natural, teoria lui Grotius precum și teoriile asemănătoare apărute în mediul protestant argumentau, în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Aici a studiat chimia și medicina, și a luat contact cu o serie de oameni de știință importanți din acea vreme (în special Robert Boyle). De asemenea a studiat filosofia lui René Descartes și pe cea a lui Francis Bacon. Fondarea Royal Society a impulsionat știința din acea vreme și a dat naștere unui val de entuziasm printre tinerii care nu fuseseră prea încurajați de morala publică din timpul revoluției puritane. Locke era entuziasmat de știință, dar nu împărtășea idealurile morale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
persoană are drept la supunerea mea"84. În capitolul IX, Locke discută problema monarhiei de drept divin justificată de Filmer prin dreptul de succesiune transmis pe linie paternă, cu începere de la Adam. El reia chestiunea discutată la început, referitoare la fondarea suveranității lui Adam pe un drept de proprietate asupra tuturor creaturilor din Univers, și pe un drept de paternitate asupra tuturor ființelor umane. Primul drept rezultă din donația făcută de Dumnezeu, despre care vorbește Facerea 1.28, iar al doilea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
celorlalți, nu și cu privire la propriile lor acțiuni. Din acest motiv, se impune necesitatea introducerii unei legi pozitive care să fie stabilită prin consimțământul comun. În principiu, această necesitate este echivalentă cu existența unui mecanism natural care conduce până la urmă la fondarea unei comunități civile, după logica descrisă de Hobbes și amendată de Locke. În al doilea rând, "lipsește un judecător cunoscut și imparțial, cu autoritatea de a rezolva toate disputele conform legii stabilite"41. Fiecare om în starea naturală este judecător
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]