1,003 matches
-
ștafeta pentru a pronunța una cîte una următoarele două litere din cuvîntul gimnast. Forma lui M descrie desenul vizual al celor "două cute pe vintre" de la începutul celui de al doilea paragraf. Dar "Mulat într-un Maiou" reia în aliterație fonemul /m/ și continuă cu un joc al omofoniei cu litera N și cu "aine" [vintre] ("cuta de la coapsă pînă sub burtă", cum spune Littré). Omofonia literei M cu prezentul verbului aimer: [/em/] declanșează izotopia erotică deja prezentă în șuvița răsucită
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
populației supuse par să se fi integrat convenabil în societatea ariană; de pildă, șeful Dăsa este lăudat pentru că îi ocrotește pe brahmani (RV, VIU, 46,32). Căsătoriile cu femei autohtone lasă urme în limbă. Sanscrita vedică posedă o serie de foneme, în special consoanele cerebrale, pe care nu le găsim în nici un alt idiom indo-european, nici chiar în iraniană. E foarte verosimil că aceste consoane oglindesc pronunția aborigenilor în efortul lor de a învăța limba stăpânitorilor lor. Tot așa, vocabularul vedic
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
alături de metodele generale și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme complexe „chechi”, „ghe-ghi” am folosit metoda Caligramei. Această metodă constă în expunerea imaginii unui obiect astfel încât să reprezinte cel mai bine subiectul care constituie tema activității. Prin intermediul metodei se fac analogii, se descoperă proprietăți, informații și relații despre obiectul
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
sau fereastra, șterge tabla, udă floarea, aprinde/stinge lumina, pune haina în cuier. Totodată, elevii identifică și denumesc caracteristicile obiectelor din sala de clasă. La cabinetul de TAS, activitatea s-a focalizat pe evaluarea nivelului pronunțării cuvintelor și a articulării fonemelor, pe familiarizarea cu noțiunile de cuvânt/silabă, pe despărțirea cuvintelor în silabe, materialul verbal utilizat fiind cel exersat la orele frontale desfășurate cu profesorul psihopedagog dimineața. Există o continuitate și o unitate între obiectivele și conținuturile activităților desfășurate de profesorul
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și cuprinde: macrocontextul (condițiile sociale, economice, politice, culturale, educative, instituționale) și microcontextul (condițiile spațio-temporale care influențează codarea și decodarea gestului). Mulți factori externi, ce țin de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui ochi un kinem, care devine un kinemorfem atunci când ,,facem cu ochiul" (mișcare cu viteze, intensități și poziții diferite
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale lexicale și/ sau morfologice). Sunetul este o realitate concretă, fiind produs de aparatul fonator: aerul iese liber sau întâmpină anumite ostacole în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale lexicale și/ sau morfologice). Sunetul este o realitate concretă, fiind produs de aparatul fonator: aerul iese liber sau întâmpină anumite ostacole în traseul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
absolut (frumoos = foarte frumos); intensitatea reflectă, în principiu, adaptarea la context (vorbim în șoaptă pentru a nu deranja pe cineva; vorbim tare pentru a fi auziți de la o distanță mai mare); timbrul diferențiază locutorii după gen, vârstă, starea sănătății etc. Fonemul 7 este o unitate abstractă, existentă în sistemul limbii, unitate concretizată în vorbire prin sunete. De exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe cineva; vorbim tare pentru a fi auziți de la o distanță mai mare); timbrul diferențiază locutorii după gen, vârstă, starea sănătății etc. Fonemul 7 este o unitate abstractă, existentă în sistemul limbii, unitate concretizată în vorbire prin sunete. De exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin sunete. De exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar jar țar zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car, var, far, har, jar, țar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar jar țar zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car, var, far, har, jar, țar, zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car, var, far, har, jar, țar, zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oricăreia dintre definițiile de mai sus); f) suprimarea unui sunet sau a unei secvențe de sunete dintr-un cuvânt sau de la contactul a două cuvinte; g) în general, orice fel de omisiune, de omitere, de suprimare a unei unități lingvistice (fonem, morfem, cuvânt, îmbinare de cuvinte, propoziție); h) semnul de punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Southern California, SUA) vorbește insistent despre procedeul "infixării ca absorbție morfematică"28. Pe de altă parte, termenul absorption este utilizat și în fonetică, de către cercetătorii francezi și englezi, ca sinonim al denumirilor clasice ale unor modificări care implică suprimarea unor foneme, cum sunt contraction (rom. contracție), assimilation (rom. asimilare) și convergence (rom. convergență). În franceză, "articolul contras au rezultă prin absorbția (subl. n.) de către prepoziția à a articolului le, care înainte de o consoană s-a transformat în u (...), transformarea celor două
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
I love you "te iubesc" sau pictogramele și așa-numitele "emoticoane" [☺] folosite cu precădere tot în domeniul comunicării prin calculator sau telemobil). Literele și cifrele cuvintelor silabisite sunt și ele simboluri, ca orice literă sau cifră, dar nu ale unor foneme sau cuvinte, ci ale unor silabe, deci constituie un nou cod grafic; transpunerea din vorbire în scriere și invers are la bază o convenție, ca și redarea oricărui cuvânt scurtat și, în general, a oricărui cuvânt. Abrevierile grafice, siglele, simbolurile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cunoaște limbajul mimico-gestual specific deficienților de auz. Informațiile le obține foarte bine pe cale predominant auditivă și prin labiolectură (pentru discriminări). Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: - pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; - substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]