15,024 matches
-
al insectarului etc.) prin care imaginea devine autonomă față de obiectul inițial, a cărui esență este acum uzurpată. Cea de-a doua cale ar putea fi numită a imitației analogice și ea presupune invocarea unei realități prin substituții sprijinite pe analogii formale: un dovlecel uscat, de pildă, se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
Cornel }ăranu (Tu reviendras I, Cloches sans raison, Cheminées, Partie sans fin și Tu reviendras II pentru voce și pian) își etalează încă o dată afinitățile cu genul liedului ce exhibă acele sensibilități micronice dintre sunete și foneme, dar și subtilitățile formale, macrocosmice de la nivelul profilului unui text poetic și arhitecturii sonore aferentă; Vasile Spătărelu (La mort de Guillaume Apollinaire pentru bariton și pian) fructifică în special conotațiile metaforei abrupte, colțuroase, mai puțin eufonice ale inspiratului poem omonim tristantzaresc; Cristian Misievici (Chanson
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
că mai hălăduiesc între noi și alți clasici de același tip? - Dacă Academia Română n-ar fi, mai departe, aceea a lui Nicolae Ceaușescu - și d-na - fenomenul m-ar mira și indigna. însă cum la noi tranziția a luat doar formal sfârșit - se pare că jumătate din parlamentul actual ar intra sub focul lustrației! - mi se pare chiar firesc să fie așa. Se caută, cu skepsis, de către îndurerate spirite ce a fost bun în comunism, se scot în față ororile unui
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
prin adăugire coexistă, aproape demonstrativ, cu cele prin eliminare, iar formele parietale, derivate direct din civilizația reliefului sînt simultane cu cele tridimensionale, adică deplin autonome în spațiu. Aceste niveluri ale proiectului lansat de Gheorghe Marcu se referă strict la natura formală și plastică a lucrărilor, la problemele nemijlocite ale construcției și ale reprezentării. Însă dincolo de planul tehnic și de cel formal, sculptorul țintește unul mult mai larg, în care ideile narative sînt prelungite într-o evidentă perspectivă spirituală. Așa cum la nivelul
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
părut formidabil multă vreme a fost spiritul tolerant în care am existat. Ca generație, pe de o parte, și în relațiile cu celelalte generații, pe de altă parte. Ne acceptam unii altora nu doar extravaganțele, mai mult sau mai puțin formale, ci profunzimea judecăților, maturizarea conștiinței, a atitudinii. Am avut șansa profesorilor care au încurajat libertatea din noi, libertatea de expresie, chiar atunci cînd pentru treaba asta se plătea scump, care știau cum să ajusteze devierile noastre, cum să ne facă
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
propriei persoane (personalitate, aptitudini, interese, aspecte ale relaționării cu ceilalți), a mecanismelor de funcționare și evoluție a societății și a altor factori care intervin în mod activ în alegerea și planificarea carierei, a oportunităților de formare și dezvoltare în cadru formal sau non-formal. Opțiune profesională - proces decizional care se referă la alegerea unei profesii care se realizează în funcție de un complex de factori personali și situaționali, pornind de la propriile trăsături, interese și valori la care aderă individul, modele de viață dar și
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență diferențele constatate între cele două spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche înainte de 1989 Prezența turiștilor constituie resortul dezvoltării celor două localități. În
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Mergând pe firul analizei, aplicând cadrul teoretic într-o situație concretă, s-a conturat o constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale. Acest lucru a condiționat obținerea de beneficii din turism în Vama Veche, lucru ce va afecta dezvoltarea ulterioară a zonei. Chiar dacă vor dispărea o serie de constrângeri după 1989, istoria
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
distribuție Pareto-optimă a unui bun public (Buchanan, Tullock, 1962; Mueller, 1976). Întrucât, așa cum am văzut, furnizarea unui bun public creează stimulente pentru apariția unui comportament de tip blatist, o soluție pentru a gestiona situația este aceea de a institui proceduri formale de furnizare a bunului respectiv. Or, cum prin definiție toți membrii grupului pot beneficia de un bun comun, este natural să se apeleze la regula unanimității când un astfel de bun urmează să fie furnizat. Avantajele pe care le are
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o lume limitată” (Hardin, 1968, p. 1244). Exemplul pășunii lui Hardin este simplu de înțeles într-o caracterizare mai formală, în cadrul limbajului teoriei jocurilor și în mod specific prin intermediul unuia dintre cele mai utilizate jocuri în știința politică, dilema prizonierului . În varianta sa clasică, dilema prizonierului poate fi descrisă astfel: doi indivizi (Ana și Andrei) sunt arestați pentru comiterea unui
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
strategia cooperării este dominată strict, fiind în fiecare profil mai puțin avantajoasă decât strategia defectării. Observăm însă imediat că, în comparație cu dubla cooperare, dubla defectare conduce la un rezultat mai rău pentru ambii indivizi . Dilema prizonierului generează așadar, într-o manieră formală, o concluzie pe care am prezentat-o anterior ca fiind posibilă în cazurile în care discutăm despre bunuri colective, anume că deciziile individual raționale ale indivizilor pot produce rezultate colectiv-iraționale la nivelul grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
celor două pășuni este echitabilă, efectele norocului brut să afecteze pe termen mediu și lung (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației este realizată în jocul privatizării , ilustrat în figura 1.4. Din moment ce indivizii nu mai sunt angajați într-o interacțiune socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra natură, ce face parte tradițional din teoria deciziei, nu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dilemelor sociale ce implică bunuri comune? Răspunsul nu poate fi găsit în soluțiile clasice. Acestea sunt universale, se aplică orizontal în mod identic și nu țin cont de contextele particulare ale fiecărei probleme de acest tip (normele sociale, transpunerea regulilor formale în practică la nivelul comunității, natura actorilor, cadrul natural diferențiat etc.), însă de cele mai multe ori aceste elemente contextuale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
et al., 2009), reducând astfel costurile care ar fi implicate de absența lor. Diferența principală dintre norme și reguli este reprezentată de faptul că normele sunt condiționate cultural și fac parte din dimensiunea socială informală, spre deosebire de reguli, care sunt instrumente formale. Normele sunt așadar constrângeri sociale pe care indivizii le-au internalizat ca modele comportamentale și atitudinale demne de urmat într-un spațiu dat. De exemplu, dacă un individ a comis un furt sau o crimă și a fost ulterior depistat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
precum marginalizarea sau mustrarea publică, exercitate voluntar de ceilalți. Conform CADI, există 7 tipuri de reguli orizontale, care acționează direct asupra situației de acțiune (vezi Ostrom, 2005, pp. 186-210; Polski, Ostrom, 1999, p. 16): a) Regulile de poziție, creează condițiile formale pentru existența unor roluri pe care indivizii le pot asuma odată angajați în interacțiune. Aceste roluri pot fi: angajatul, angajatorul, studentul, colegul, profesorul, copilul, voluntarul etc. b) Regulile de graniță decid modalitatea de a accesa sau de a părăsi o
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în situații în care aceștia dețin controlul (Koontz, 2003, p. 3), anticipează tipare comportamentale și sancțiuni formale sau simbolice pentru non cooperare (Siddiki et al., 2011). De altfel, cercetările empirice efectuate fie analizează rezultatele politicilor publice trecute sau funcționale, fie propun soluții de politici pentru problemele observate . 1.3.4. Criteriile de evaluare Aplicabilitatea cadrului asupra politicilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care guvernează sistemele de resurse, trebuie să ținem cont de diferențele care apar între regulile formale (scrise sau provenite de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care funcționează la nivelul comunității) (vezi Ostrom, 2007b, p. 24). În cazul satelor devălmașe, relația dintre regulile dezvoltate la nivelul comunității și cele dezvoltate la nivel național (nivel
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care funcționează la nivelul comunității) (vezi Ostrom, 2007b, p. 24). În cazul satelor devălmașe, relația dintre regulile dezvoltate la nivelul comunității și cele dezvoltate la nivel național (nivel informal vs nivel formal) evoluează de la conflict (mai ales în ceea ce privește recunoașterea proprietății) la integrare (modificarea regulilor de la nivelul comunității în funcție de normele juridice în vigoare - înzestrarea fetelor). Voi relua această discuție atunci când voi discuta despre diferențele dintre obiceiul pământului și prevederile Codului civil. De multe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comunității în funcție de normele juridice în vigoare - înzestrarea fetelor). Voi relua această discuție atunci când voi discuta despre diferențele dintre obiceiul pământului și prevederile Codului civil. De multe ori, regulile informale sunt mai puternice, mai cunoscute și mai ușor aplicabile decât cele formale. Pentru ca o regulă să fie respectată, este necesar ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către toți membrii comunității. Un rol foarte important în respectarea regulilor îl are încrederea în corectitudinea normelor și în predictabilitatea implementării/impunerii lor. Acordul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mai sus, principala condiție pentru ca o regulă să fie respectată este ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către membrii comunității. Regulile informale, existente la nivel operațional, sunt internalizate de săteni și au deseori câștig de cauză în fața celor formale de la nivel constituțional. Studiul lui Costa Foru și Stahl (1932) discută foarte pe larg diferența dintre obiceiul locului și normele de drept și pune accentul pe diferențele comportamentale și efectele celor două sisteme de reguli. Obiceiul locului reprezintă regulile dezvoltate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
diferențele comportamentale și efectele celor două sisteme de reguli. Obiceiul locului reprezintă regulile dezvoltate la nivel operațional, cele după care funcționează societatea tradițională; ele sunt stabilite la nivelul comunității, sunt cunoscute și internalizare de către toți participanții. Diferențele existente între regulile formale și cele informale duc la apariția unor conflicte care au avut ca final disoluția sistemului devălmaș. Pentru ca aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la apariția unor conflicte juridice. Un exemplu în acest sens îl constituie alocarea drepturilor în funcție de obiceiul locului, fără existența unor acte. Puterea de decizie a tatălui asupra împărțelii averii familiale a condus uneori la conflicte între normele informale și cele formale și la modificarea sistemelor de alocare a drepturilor de acces în funcție de deciziile instanțelor (Costa-Foru și Stahl, 1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional, regulile erau mai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
prin înrudire efectivă cu o familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În ultimele faze de pătrundere a nebăștinașilor în comunitate, sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]