3,829 matches
-
asistență științifică și de specialitate instituțiilor publice de cultură acreditate din domeniul educației permanente; editează și difuzează materiale de interes pentru instituțiile publice de cultură; colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul instituțiilor de cultură. Din rețeaua instituțiilor de cultură, generic denumite așezăminte culturale, fac parte: • Căminele culturale: instituții publice din mediul rural ce organizează și desfășoară activități cultural-artistice și de educație permanentă. În 2002, statisticile evidențiau 6 177 de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din țară și din străinătate; inițiază și sprijină proiecte și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
loc în cadrul sistemului de educație și formare inițială; - multe dintre dezvoltări se derulează în paralel, nefiind asigurată o minimă articulare între ele (de exemplu, sistemele de consiliere și orientare în carieră, metodologiile de validare a competențelor, formarea profesorilor și a formatorilor); - insuficienta dezvoltare a unor mecanisme funcționale de monitorizare a progresului profesional și a inserției pe piața muncii a absolvenților de educație și formare profesională; - oferta de programe de tip „a doua șansă”, respectiv a educației de bază a adulților. Aceste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor, și nu pe interesele cursanților; - lipsa unor sisteme coerente de evaluare și monitorizare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și un efort considerabile, dacă sunt convinși de beneficiile pe care le vor avea în urma parcurgerii unui curs sau a unui program de instruire/învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și să se adapteze acestei situații. 2. Conceptul de sine al celui ce învață (Self-concept) Acesta este un construct cognitiv care include ansamblul convingerilor și credințelor despre sine (și despre lume) ale celui ce învață
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca, în urma parcurgerii unui program/proces de învățare, să obțină un alt statut social, un venit mai mare și un anumit prestigiu (ca recunoaștere a competențelor dobândite prin învățare). „Pretențiile” adulților în ceea ce privește procesul învățării și rezultatele acesteia îi determină pe formatorii de adulți să organizeze în așa fel activitatea de instruire-învățare încât așteptările cursanților să fie maximal satisfăcute. 2. Adulții sunt persoane pragmatice, având scopuri proprii, bine definite Adulții se angajează în procese/programe de învățare și formare, dacă întrevăd obținerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se justifică. Sistemul cognitiv al adulților funcționează ca un filtru, nu întotdeauna suficient de permisiv, în realizarea învățării. Adultul are adesea sentimentul și credința autoeficienței, a faptului că știe destule și că nu mai are ce (și de ce) să învețe. Formatorii adulților trebuie să știe acest lucru și să organizeze procesul învățării astfel încât să preîntâmpine asemenea stări și trăiri ale cursanților adulți. Cu toate că se știe că „se poate învăța din orice experiență trăită” (fie ea și una negativă, neplăcută), totuși, învățarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au încheiat cu un insucces sau au avut o semnificație personală negativă” (Sava, Ungureanu, 2005, p. 80). Așadar, experiența de viață poate constitui o importantă (re)sursă pentru realizarea învățării și pentru formarea continuă a adulților. Ea trebuie valorificată de către formatorii adulți. 4. Constrângeri externe și interne îi determină pe adulți să învețe pe tot parcursul vieții Adulții sunt nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Siebert (2001b, pp. 54-69) sintetizează specificul învățării autodirijate în câteva teze esențiale, și anume: 1. Conceperea învățării autodirijate este diferită de cea a pedagogiei normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui drum netrasat, dar care se conturează în procesul deplasării. Didactica de tip constructivist se bazează pe anumite principii, potrivit cărora: - instructorul/formatorul propune o problemă (de discutat, de rezolvat) cu ajutorul căreia „creează un context incitant (provocator) care pune mintea elevului în mișcare” (Siebert, 2001b, p. 62); - „confruntarea cu problema propusă are loc în mintea fiecăruia, potrivit regulilor autoreferențiale și dinamicilor autocreative” (ibidem
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată prin cooperare și colaborare, în care profesorul/formatorul devine facilitator, consilier, mediator și mentor al învățării eficiente și durabile, este obiectivul prioritar al politicilor educaționale de inovare a predării și învățării. 4. Valorificarea învățării. Obiectivul acțiunii de valorificare a învățării este îmbunătățirea semnificativă a modalităților de participare la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
utilizate strategii de motivare. Adulții nu învață fără nici o influență motivantă. Prin stilul lor pedagogic, prin modul de realizare a activității lor de instruire-învățare cu elevii adulți, profesorii îi pot motiva pe aceștia să învețe. Strategiile de instruire-învățare utilizate de formatorii ce lucrează cu elevii adulți trebuie să fie construite pe cinci „piloni” esențiali (Wlodkowski, 1999): a) Expertiza: profesorul formator al adulților trebuie să fie un expert în domeniul său. Unii elevi adulți pot avea o experiență care, în unele privințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a activității lor de instruire-învățare cu elevii adulți, profesorii îi pot motiva pe aceștia să învețe. Strategiile de instruire-învățare utilizate de formatorii ce lucrează cu elevii adulți trebuie să fie construite pe cinci „piloni” esențiali (Wlodkowski, 1999): a) Expertiza: profesorul formator al adulților trebuie să fie un expert în domeniul său. Unii elevi adulți pot avea o experiență care, în unele privințe, o depășește pe cea a profesorului. De aceea, profesorul trebuie să posede cunoștințe, abilități și competențe care să-l
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterii (realității) - conferă celor ce învață mai multă libertate de manifestare, autonomie, independență și, evident, un anumit confort psihologic, contribuind astfel la consolidarea stimei de sine a cursanților, la încrederea lor că le sunt respectate și prețuite demnitatea și identitatea. Formatorii de adulți, cu toate că știu aceste lucruri, acceptă cu greu să-și schimbe rolul. Trecerea de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe) la cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau profesională, cum poate fi subliniată legătura dintre experiențele de învățare propuse și nevoile individualeetc.; - clarificarea așteptărilor (Expectations) vizavi de participanți, în funcție de particularitățile fiecăruia și de specificul grupului din care fac parte; - clarificarea rolurilor (Roles) pe care le va avea formatorul în relația sa cu adulții cursanți; - clarificări legate de conținuturile (Contents) ce vor fi propuse, timpul ce va fi alocat, abilitățile necesare pentru a putea face față cerințelor etc. Clarificarea tuturor acestor aspecte încă de la început va contribui la diminuarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de consiliere la nivel de societate, organizație și individ; - standardele trainingurilor și ale educației oferite, care nu întotdeauna corespund cerințelor complexe impuse de schimbările rapide de pe piața muncii, fiind uneori lipsite de relevanță și aplicabilitate la locul de muncă; - pregătirea formatorilor în ceea ce privește cunoașterea și utilizarea principiilor specifice învățării la vârsta adultă, care, prin atitudinea și motivația lor, pot ridica ei înșiși bariere privind învățarea pe tot parcursul vieții; - conflictul care se poate ivi între nevoile și dorințele persoanei și cele ale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
transferuri ale lor la situația lui concretă de muncă și viață (Sava și Ungurenu, 2005). Alegerea strategiilor didacticetc "Alegerea strategiilor didactice" Ceea ce determină în mare parte succesul unei activități de formare este strategia didactică - și mai ales modul în care formatorul selectează și adaptează strategiile la contextul educațional respectiv. În educația adulților se recomandă folosirea unor strategii didactice interactive, care pun în centrul activității cursantul adult, favorizează schimburile interrelaționale între participanți, stimulând activismul subiectului în interacțiunea sa cu ceilalți, dar și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
factor intră în discuție în momentul în care altă persoană realizează proiectarea didactică. Nu există strategii bune sau rele luate în sine, ci ele sunt eficiente sau nu dacă sunt folosite în contexte corespunzătoare. Elaborarea strategiei didactice ține de măiestria formatorului, de modul cum reușește să creioneze arhitectura procesului de formare. Folosirea în mod constant a anumitor strategii, interiorizarea lor pot conduce, în timp, la conturarea stilului didactic sau de predare (în subcapitolul următor vom reveni cu aspecte mai focalizate, referitoare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în timpul derulării lui, atunci vorbim de evaluare formativă, iar dacă ne referim la aprecierea rezultatele programului, vorbim de evaluare sumativă. O evaluare eficientă oferă informații relevante tuturor agenților implicați, mai mult sau mai puțin direct, într-o activitate de formare: formatorilor, cursanților, instituției ce ofertează cursul respectiv, comunității, organizației unde lucrează cursantul. Prin evaluare formatorul obține informații despre nivelul prestației sale, despre cursanți și despre calitatea activităților desfășurate. Tocmai de aceea, formatorul trebuie să știe foarte clar de ce evaluează, ce evaluează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezultatele programului, vorbim de evaluare sumativă. O evaluare eficientă oferă informații relevante tuturor agenților implicați, mai mult sau mai puțin direct, într-o activitate de formare: formatorilor, cursanților, instituției ce ofertează cursul respectiv, comunității, organizației unde lucrează cursantul. Prin evaluare formatorul obține informații despre nivelul prestației sale, despre cursanți și despre calitatea activităților desfășurate. Tocmai de aceea, formatorul trebuie să știe foarte clar de ce evaluează, ce evaluează, când evaluează și care sunt metodele prin care evaluează. Nu vom insista mai mult
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau mai puțin direct, într-o activitate de formare: formatorilor, cursanților, instituției ce ofertează cursul respectiv, comunității, organizației unde lucrează cursantul. Prin evaluare formatorul obține informații despre nivelul prestației sale, despre cursanți și despre calitatea activităților desfășurate. Tocmai de aceea, formatorul trebuie să știe foarte clar de ce evaluează, ce evaluează, când evaluează și care sunt metodele prin care evaluează. Nu vom insista mai mult asupra rațiunilor, nici a realităților contextuale de alegere a modalităților de evaluare în educația adulților, aceste aspecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
programelor unei instituții de educație aadulților, pe parcursul unei anumite perioade. Planificarea cursului este importantă pentru a oferi o imagine desfășurată a elementelor componente, a resurselor materiale și umane necesare. Proiectul unei activități de formare este un instrument de lucru util formatorului care se pregătește să desfășoare activități cu cursanții adulți. În continuare propunem câteva modele grafice orientative pentru cele trei niveluri menționate anterior. Precizăm că ele au doar valoare orientativă; fiecare formator de adulți va alege structura care i se potrivește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursului" Instituția: Durata cursului: Propunător: Locația desfășurării cursului: Număr optim de cursanți: Ehipa de formatori (traineri): Proiectul orientativ al activitățiitc "Proiectul orientativ al activității" Instituția: Propunător: Titlul cursului: Durata activității: Număr de participanți: Obiectivele concrete practice: Strategiile folosite: Resurse necesare formatorilor și cursanților: Echipamente necesare: Surse bibliografice: Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)tc "Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)" Titlul sesiunii: Resurse necesare: Durată: Obiective: Activitatea de proiectare este mai mult un act de creație, de combinare a unor elemente
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie parcurse ca atare. Nu trebuie să uităm că scopul proiectării este schițarea unui cadru orientativ în care se vor desfășura anumite activități, cadru în care vor intra atât elementele anticipate, riguros pregătite, cât și elemente neprevăzute, greu controlabile. Măiestria formatorului constă tocmai în valorificarea, integrarea acestor elemente, activitatea de proiectare putând fi asemuită cu realizarea unui puzzle, care are aproximativ aceleași piese, dar din care poți construi, de fiecare dată, altă imagine. 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]