2,684 matches
-
Comuna Coțofenii din Dos, Dolj satul Coțofenii din Dos e)14. Cetate dacică (în Comuna Calopăr, satul Bâzdana Dolj punctul "La Cucuioara") e)15. Așezare fortificată Comuna Mihăilești, satul Popești Giurgiu geto-dacică; necropolă tumulară (în punctul "La Nucet") e)16. Fortificație geto-dacică; Orașul Polovragi, satul Polovragi Gorj așezare (în punctul "Crucea lui Ursache") e)17. Cetate dacică cu zid Comuna Zetea, satul Sub Cetate Harghita din piatră, 3 șanțuri și valuri de pământ (în punctul "Dealul Desag") e)18. Fortificație dacică
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
16. Fortificație geto-dacică; Orașul Polovragi, satul Polovragi Gorj așezare (în punctul "Crucea lui Ursache") e)17. Cetate dacică cu zid Comuna Zetea, satul Sub Cetate Harghita din piatră, 3 șanțuri și valuri de pământ (în punctul "Dealul Desag") e)18. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara complexă, cu val de satul Costești pământ, ziduri și turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament e)19. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri satul Costești din piatră
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
din piatră, 3 șanțuri și valuri de pământ (în punctul "Dealul Desag") e)18. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara complexă, cu val de satul Costești pământ, ziduri și turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament e)19. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri satul Costești din piatră ecarisată (în punctul "Cetățuia Înaltă") e)20. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara formată din două incinte satul Costești cu ziduri și turnuri din piatră
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
cu val de satul Costești pământ, ziduri și turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament e)19. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri satul Costești din piatră ecarisată (în punctul "Cetățuia Înaltă") e)20. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara formată din două incinte satul Costești cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată (în punctul "Blidaru") e)21. Capitala politică, Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara culturală și religioasă satul Grădiștea de Munte a Daciei
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
din două incinte satul Costești cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată (în punctul "Blidaru") e)21. Capitala politică, Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara culturală și religioasă satul Grădiștea de Munte a Daciei, Sarmizegetusa (în punctul "Dealul Grădiștii") e)22. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri de satul Grădiștea de Munte veghe din blocuri de piatră ecarisată (în punctul "Vârful lui Hulpe") e)23. Așezare dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara fortificată cu blocuri satul Grădiștea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
satul Grădiștea de Munte veghe din blocuri de piatră ecarisată (în punctul "Vârful lui Hulpe") e)23. Așezare dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara fortificată cu blocuri satul Grădiștea de Munte de piatră ecarisată (în punctul "Fețele Albe") e)24. Fortificație dacică Comuna Boșorod, satul Luncani Hunedoara cu incinta și turnurile din piatră ecarisată; incintă medievală din piatră legată cu pământ e)25. Fortificație dacică Comuna Bănița, satul Bănița Hunedoara cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Hunedoara fortificată cu blocuri satul Grădiștea de Munte de piatră ecarisată (în punctul "Fețele Albe") e)24. Fortificație dacică Comuna Boșorod, satul Luncani Hunedoara cu incinta și turnurile din piatră ecarisată; incintă medievală din piatră legată cu pământ e)25. Fortificație dacică Comuna Bănița, satul Bănița Hunedoara cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Municipiul Suceava Suceava j)15. Ruinele bisericii și Comuna Volovăț, satul Volovăț Suceava curții boierești (în punctul "Siliște") k) Rezervații arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate - așezări și necropole ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k)1. Fortificație și așezare Comuna Cetățeni, satul Cetățeni Argeș geto-dacică; fortificație medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Volovăț, satul Volovăț Suceava curții boierești (în punctul "Siliște") k) Rezervații arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate - așezări și necropole ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k)1. Fortificație și așezare Comuna Cetățeni, satul Cetățeni Argeș geto-dacică; fortificație medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
căilor ferate, asfaltarea căilor de acces în zonele turistice, repararea drumului turistic «Transfăgărășan», refacerea rețelei de apă, canal, gaz, curent electric, telefonie în întregul centru istoric al Sibiului, realizarea unui sistem de drenaje care să protejeze imobilele și centurile de fortificații din rezervatia de arhitectură medievală Sibiu, asfaltarea și modernizarea străzilor din pământ aflate în zona centrală a municipiului Sibiu;" 3. La articolul 3, litera a) va avea următorul cuprins: "a) sume alocate cu această destinație de la bugetul de stat și
LEGE nr. 203 din 20 aprilie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu şi a zonei inconjuratoare ca obiectiv de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134150_a_135479]
-
generale Articolul 1 Se înființează pe teritoriul Statului Român zone militare destinate lucrărilor și măsurilor speciale necesare pentru apărarea țării. Articolul 2 Zonele militare destinate lucrărilor sau măsurilor de prevedere și siguranța necesare pentru apărarea țării sînt: a) Zonele de fortificații; ... b) Zonele de interes militar; ... c) Zonele de graniță. ... Articolul 3 Zona de fortificații este teritoriul pe care se află lucrări militare fixe, menite să sporească rezistență apărării și să economisească forțele acesteia. Zona de interes militar este teritoriul supus
LEGE nr. 4.215 din 10 decembrie 1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
măsurilor speciale necesare pentru apărarea țării. Articolul 2 Zonele militare destinate lucrărilor sau măsurilor de prevedere și siguranța necesare pentru apărarea țării sînt: a) Zonele de fortificații; ... b) Zonele de interes militar; ... c) Zonele de graniță. ... Articolul 3 Zona de fortificații este teritoriul pe care se află lucrări militare fixe, menite să sporească rezistență apărării și să economisească forțele acesteia. Zona de interes militar este teritoriul supus regimului de prevedere și siguranța creat prin prezentul decret-lege. Zona de graniță este teritoriul
LEGE nr. 4.215 din 10 decembrie 1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
înalt decret regal. Articolul 5 Măsurile de siguranță și prevedere, impuse de prezentul decret-lege, se vor aplica de drept din ziua publicării în Monitorul Oficial al înaltului decret regal menționat mai sus. Articolul 6 Toate terenurile situate în zona de fortificații aparținînd Ținuturilor, comunelor și regiilor sau Caselor autonome, sînt afectate acestor zone în vederea lucrărilor de fortificații existente, sau a celor ce se vor construi în interiorul acestor zone de către Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Aerului și Marinei. Aceste imobile trec de
LEGE nr. 4.215 din 10 decembrie 1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
aplica de drept din ziua publicării în Monitorul Oficial al înaltului decret regal menționat mai sus. Articolul 6 Toate terenurile situate în zona de fortificații aparținînd Ținuturilor, comunelor și regiilor sau Caselor autonome, sînt afectate acestor zone în vederea lucrărilor de fortificații existente, sau a celor ce se vor construi în interiorul acestor zone de către Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Aerului și Marinei. Aceste imobile trec de drept în proprietatea Statului și în folosință acestor ministere. Capitolul 2 Dispozițiuni generale Articolul 7 Toate
LEGE nr. 4.215 din 10 decembrie 1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
construi în interiorul acestor zone de către Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Aerului și Marinei. Aceste imobile trec de drept în proprietatea Statului și în folosință acestor ministere. Capitolul 2 Dispozițiuni generale Articolul 7 Toate imobilele aparținînd particularilor, situate în zonele de fortificații, vor fi expropriate cu formele și în condițiunile legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Articolul 8 Toate imobilele cu sau fără clădiri, ori instalațiuni de orice fel, situate în zonele militare care nu vor fi expropriate, sînt supuse
LEGE nr. 4.215 din 10 decembrie 1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
Statului, ori întrebuințate pentru armată, sau aparținînd navelor marinei de razboiu, fie că erau sau nu încredințate pentru serviciu. Pedeapsă de mai sus se aplică și militarului, care, fără autorizație legală dezarmează sau face improprii în orice mod, lucrări de fortificații de orice fel, bastimente ori aeronave, aparținînd Statului sau întrebuințate pentru armată. Articolul 538 Pedeapsă prevăzută la articolul precedent se aplică și militarului care, cu voință ucide sau rănește, punând în afară de serviciu, orice animal întrebuințat în serviciul armatei. Articolul 539
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
orice persoană din serviciul marinei de război sau îmbarcata pe o navă a Statului sau o navă convoiata care trădează sau preda inamicului, fie una sau mai multe din navile ce comandă, fie aprovizionări de ale marinei, fie planuri de fortificație, arsenale, piețe de război, porturi, rade, fie parole sau secretele semnalelor, fie secretul operațiunilor, expedițiunilor sau negocierilor, precum și acela care întreține înțelegeri cu inamicul, în scopul de a favoriza planurile sale. Cu aceeași pedeapsă, se vor pedepsi și acei care
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Racoviță acestea au o lungime totală de peste 89 km), peste 3000 râuri si râulețe, care formează niște defilee fascinante, păduri seculare, numite în Moldova "codri". Patrimoniul cultural - istoric în mare parte la fel este plasat in perimetrul rural: peste 30 fortificații antice și medievale, 30 mânăstiri ortodoxe redeschise, din care 4 sunt cioplite în stâncă prin secolele X-XII, iar în unele zone din nord, centru și Sud sunt bine conservate, case tradiționale, conace boierești sau locuințe ale marilor personalități din Moldova
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
amănunt ospețele stropite din plin cu vin de Cotnari și șampanie franțuzească, țarul fiind cunoscut ca un mare iubitor de băuturi. De altfel, oastea ru să și moldovenească era deja la Țuțora și se pregătea de luptă, făcând lucrări de fortificații ..” atunce s au făcut trei obuze” spune Neculce, ..”în gura Jijiei” lângă Stănilești. În aceste „obuze”, de fapt niște redute pentru artilerie și infanterie, erau c oncentra te corpuri de oaste. Pe 9-12 iulie sunt lupte cu turcii, care au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
e mult m ai mare a localității Cotnari. Iată ce spun cerc etătorii : Așezari fortificate hallstattiene Pe întreg teritoriul locuit de thraci apar, aproape simultan, primele așezări hallstattiene cu caracter defensiv, situate pe înălțimi sau pinteni de terasă, dotate cu fortificații complexe: așa numitele «valuri arse», cu miezul de pământ calcinat, exemplificate de urmele așezărilor de la Huedin, Someșu Rece și Orbeasca sau valurile cu turte de pământ ars (uneori sub forma de cărămizi rotunde, perfor ate) ale așezărilor de la Bucovăț, Popești
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
uneori consolidată cu lespezi dispuse în așa fel încât să nu permită eroziunea (Stâncești, sec. VI-III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V-lea î.e.n.; Cotnari, sec. al IV-III î.e.n.). Așezarea de la Cotnari, o adevărată cetate, poseda un sistem de fortificații care, deși prezenta unele asemănări structurale cu incinta grecească arhaică de la Istros, prin prezența zidurilor oblice cu rol de contrafor ți pare să reprezinte o tradiție locală de a construi, fără corespondent în lumea înconjurătoare. Iată urmele acestui sit, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin c ontribuțiile noilor întreprinzători la bugetul local. Comuna Cotnari constituie un centru de atracție datorită potențialului său viticol, a centrului de vinificație reprezentat de Cotnari SA și datorită vestigiilor arheologice și de arhitectură datând din epoca daco-getică și medievală (Fortificația daco-getică de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
În loc să fie consecvent practicilor grecești și romane, Miche‑ langelo folosește motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo a participat în perioada 1527‑1529, la războiul împotriva familiei Medici și a supervizat fortificațiile florentine. În timpul vieții sale, Michelangelo a fost un prieten intim al prinți‑ lor și al papei de la Lorenzo de Medici și până la papa Leon al X‑lea, Clement al VII‑lea și Pius al III‑lea, al cardinalilor, al pictorilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]