1,653 matches
-
să ducă la profunde transformări asupra societății umane. Tehnologia, pusă în mișcare la început de forța aburului, apoi de combustibilii rezultați din rafinarea petrolului și mai apoi de energia electrică, avea să devină o mare consumatoare de energie. Dacă combustibilii fosili au reprezentat și încă reprezintă principala sursă de energie, trebuie să privim și aspectele negative ale folosirii acestora: poluarea, efectul de seră și epuizarea rapidă a acestor resurse. Putem afirma că în mai puțin de 200 de ani de civilizație
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
privim și aspectele negative ale folosirii acestora: poluarea, efectul de seră și epuizarea rapidă a acestor resurse. Putem afirma că în mai puțin de 200 de ani de civilizație industrială omul a „reușit” să epuizeze aproape toate resursele de combustibili fosili existente pe planetă - resurse produse de natură în sute de milioane de ani, reușind să destabilizeze grav și clima întregii planete, prin accentuarea efectului de seră. În aceste condiții, necesitatea descoperirii unor noi surse de energie devine din ce în ce mai stringentă, în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o anumită inerție în acceptarea noutăților revoluționare, inerție dictată de comoditate sau interesele financiare enorme ale marilor concerne și grupuri de interese. Trebuie însă să stăm strâmb și să ne învățăm să gândim drept. Folosirea pe scară largă a combustibililor fosili, deși a dus la expansiunea civilizației și sporirea confortului, constituie o mare eroare științifică și tehnologică. Singurul lucru care mișcă cu adevărat societatea noastră sunt nevoile și crizele, care la rândul lor generează revoluții, evoluții sau, după caz, involuții. Iar
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și, în consecință, pare sugestiv legată de apariția limbajului articulat (cf. Brace 2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka BP) fiind grăitor în sine. Astfel că, în măsura în care se poate stabili o corelație fină între extensiunea populației și oscilațiile climatice - Pleistocenul superior oferind cel mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cu apă sunt bine intenționate și au efecte benefice dar deturnarea masivă a unor volume de apă de la circuitele lor naturale sunt greu de anticipat și evaluat. De exemplu, este greu de prevăzut care vor fi consecințele exploatării apelor subterane fosile din Sahara libiană prin amenajarea unui sistem de aducții subterane cu o lungime de circa 1000 km, care aprovizionează orașele de pe litoralul mediteranean. 19. De exemplu, în China, suprafața expusă deșertificării este 174 700 km 2, printre cauzele principale fiind
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu apă sunt bine intenționate și au efecte benefice dar deturnarea masivă a unor volume de apă de la circuitele lor naturale sunt greu de anticipat și evaluat. De exemplu, este greu de prevăzut care vor fi consecințele exploatării apelor subterane fosile din Sahara libiană prin amenajarea unui sistem de aducții subterane cu o lungime de circa 1000 km, care aprovizionează orașele de pe litoralul mediteranean. 19 De exemplu, în China, suprafața expusă deșertificării este 174 700 km 2, printre cauzele principale fiind
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime mică, cu o dinamică ridicată a apei și o bună aerare ce a permis o dezvoltare explozivă a mactrelor. Fauna fosilă din Dealul Repedea cunoscută până în prezent este reprezentată prin: foraminifere, ostracode, bivalve, gasteropode și mamifere. Întâlnim specii de cardiide, Solen, cyrene, veneride, trochide, ceriti, relevând caracterul salmastru al mării, la care se adaugă o asociație de Cardium fittoni, Mactra fabreana
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), turturica (Streptopelia turtur), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), pupăza (Upupa epops). Mamifere: specii de lilieci (Myotis sp.), (Pipistrelus sp.), popândăul (Spermophylus citellus). Fauna fosilă În urma cercetărilor făcute de Grigore Cobâlcescu asupra speciilor prezente aici, marele geolog a scris prima lucrare de geologie în limba română - Calcariul de la Răpidea. Acesta a semnalat pentru prima dată specii precum: cardiide, cyrene, veneride, ceriți, trochide, specii caracteristice fundului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Grigore Cobâlcescu asupra speciilor prezente aici, marele geolog a scris prima lucrare de geologie în limba română - Calcariul de la Răpidea. Acesta a semnalat pentru prima dată specii precum: cardiide, cyrene, veneride, ceriți, trochide, specii caracteristice fundului de mare salmastră. Fauna fosilă din Dealul Repedea constituie cel mai bogat și reprezentativ zăcământ fosilifer sarmațian din platforma moldovenească, inventariat UNESCO. Este reprezentată de specii de: foraminifere (Ammonia beccarii, Ammonia tepida, Asterigerina sp., Cibicides sp., Cornuspira sp., Elphidium macellum, Elphidium minutum, Elphidium rugosum, Elphidium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Musculus moldavicus, Musculus naviculoides, Musculus sarmaticus, Obsoletiforma cobalcescui, Obsoletiforma ingratum firma, Obsoletiforma jassyense, Obsoletiforma obsoletum, Pholas hommairei, Plicatiforma fittoni, Plicatiforma kujoricum (sin. P. tzankovi), Plicatiforma plicatofittoni, Solen subfragilis, Tapes vasluensis); crustacee ostracode (Aurila kolesnikovi, Aurila sarmatica, Leptocythere mironovi); mamifere: rinocerul fosil (Aceratherium incissivum), calul fosil (Hipparion sarmaticum). Plan de management: Scopul: Realizarea unui echilibru între factorii fizici, biologici și umani, în vederea conservării pe termen nelimitat a valorilor științifice, paleontologice, geologice și biologice Obiectivul I: Reabilitarea și îmbunătățirea stadiului de protecție și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Musculus sarmaticus, Obsoletiforma cobalcescui, Obsoletiforma ingratum firma, Obsoletiforma jassyense, Obsoletiforma obsoletum, Pholas hommairei, Plicatiforma fittoni, Plicatiforma kujoricum (sin. P. tzankovi), Plicatiforma plicatofittoni, Solen subfragilis, Tapes vasluensis); crustacee ostracode (Aurila kolesnikovi, Aurila sarmatica, Leptocythere mironovi); mamifere: rinocerul fosil (Aceratherium incissivum), calul fosil (Hipparion sarmaticum). Plan de management: Scopul: Realizarea unui echilibru între factorii fizici, biologici și umani, în vederea conservării pe termen nelimitat a valorilor științifice, paleontologice, geologice și biologice Obiectivul I: Reabilitarea și îmbunătățirea stadiului de protecție și conservare a capitalului natural
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Congeria neumayri moldavica, Congeria panticapaea), melci (Melanopsis andrusovi, Melanopsis sinzowi, Neritina bohotinensis mironovi) și unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de cal fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Răducăneni. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
98 din tarlaua T3 situat pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Fauna fosilă provine din fosta Mare Sarmatică. Pârâul Pietrei, din perimetrul localității Răducăneni, deschide partea superioară a Basarabianului și Chersonianului bazal, care oferă unele particularități faunistice, ce nu se întâlnesc în alte zone ale Platformei Moldovenești de pe dreapta și stânga Prutului. Fauna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Central Moldovenesc, partea de nord a dealului Fundul Muncelului. Căile de acces: comuna Șcheia Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
biologice provenite din sol sau oceane, în scopul obținerii de bioenergie sau diverse produse industriale. Cercetarea și inovarea sunt esențiale în bioeconomie, deoarece se abordează numeroase provocări sociale, cum ar fi securitatea alimentară, deficitul de resurse naturale, dependența de resurse fosile și schimbările climatice, permițând în același timp creșterea durabilă dpv economic 14. Astfel, bioeconomia devine conceptul cheie pentru a răspunde provocărilor energetice, de mediu și competitivității economice neloiale, prin dezvoltarea unei agriculturi durabile și crearea unei economii verzi/ecologice. Biomasa
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
crearea unei economii verzi/ecologice. Biomasa în diferitele sale forme - materialele vegetale agricole, forestiere și acvatice, deșeuri organice - devine punctul de referință al bioeconomiei, impunând dezvoltarea cercetării și inovării în știintele biologice. Această trecere de la o economie bazată pe combustibili fosili la bioeconomie, implică, de asemenea, schimbări majore în stilul de viață al societății și al utilizării resurselor naturale. Pentru a răspunde acestor provocări, nevoia unui Sistem de Informatii de Securitate Alimentară (SISA), devine imperativ în noul context al relațiilor bio-eco-geo-agro-economice
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
afla într-o competiție în obținerea de hrană sau biocarburanți, sau în cel mai rău caz, va crește prețul la cereale ceea ce ar declanșa o insecuritate alimentară. Obținerea de biocombustibil implică utilizarea masivă de pesticide și îngrășăminte sau de carburanți fosili, cu impact negativ asupra mediului înconjurător pe termen lung. Capitolul 7 Importanța agribusiness-ului în combaterea insecurității alimentare 7.1. Rolul și delimitarea agribusiness-ului în sectorul agro-rural Acum aproximativ 50 de ani, în urma primului Summit Mondial privind Securitatea Agroalimentară, care s-
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
calcul vinul, berea și rachiurile de fructe. Această deplasare a tehnologiilor a venit ca urmare a deselor crize politice și economice care au condus la reducerea surselor de produse petroliere. Presiunea cea mai mare este exercitată de creșterea prețului carburanților fosili și de posibilitatea înlocuirii acestora în motoarele cu ardere internă cu alcool etilic. De aici sporirea spectaculoasă a consumului de alcool etilic utilizat drept carburant. Acest lucru este dublat, după anul 1997, de preocuparea tot mai accentuată de diminuare a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
31 decembrie 2013. Programul este prevăzut cu un buget de 4213 milioane euro. Acest program susține acțiunile în favoarea competitivității și capacității de inovare, încurajează utilizarea tehnologiilor informatizate, ecotehnologiile și sursele de energie regenerabile și durabile. Pentru reducerea consumului de combustibili fosili UE s-a angajat să producă 15% energie din surse regenerabile pînă la nivelul anului 2015. Totodată, statele membre s-au angajat să reducă în fiecare an cu 1% consumul energetic provenit din resurse tradiționale. Programul de valorificare a surselor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
este mai mică decît a benzinei și motorinei. Carburantul E85 prezintă o putere calorică cu 30% mai mică decît benzina și cu 36% decît motorina. Pe de altă parte, producerea unui MJ energie în benzină necesită 1,15 MJ energie fosilă, față de 0,49 MJ pentru bioetanol. Energia conținută de un litru bioetanol este de 2 ori mai mare decît energia fosilă necesară producerii. In carburanți, etanolul poate fi utilizat ca produs anhidru (minimum 99,2%vol.) sau ca alcool hidratat
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cu 36% decît motorina. Pe de altă parte, producerea unui MJ energie în benzină necesită 1,15 MJ energie fosilă, față de 0,49 MJ pentru bioetanol. Energia conținută de un litru bioetanol este de 2 ori mai mare decît energia fosilă necesară producerii. In carburanți, etanolul poate fi utilizat ca produs anhidru (minimum 99,2%vol.) sau ca alcool hidratat, 96%vol. Folosirea bioetanolului pur în vehiculele de serie nu este posibilă, caracteristicile alcoolului etilic fiind net diferite de ale benzinei
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Specialiștii apreciază că epuizarea resurselor energetice fosile se va produce în maxim 50 de ani. Găsirea altor resurse energetice nu este suficientă pentru viitor, în domeniul construcțiilor ea trebuie coroborata cu reducerea consumurilor de energie necesare producerii confortului termic în locuințe. Pentru că aceasta să fie posibilă trebuie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
1. Introducere Sursele clasice de producere a energiei electrice utilizează combustibili fosili cu consecințe grave pentru om și mediu datorită emisiei în atmosferă a gazelor cu efect de seră. încălzirea globală are efecte vizibile în toată lumea si generează schimbări climatice, valuri de căldură, secetă si inundații. În acest context, evaluarea cosumurilor energetice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandru Verdes () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92829]
-
antropică Conservarea mediului, sintagmă tot mai des utilizată, ar putea fi definită întro formă simplă prin "utilizarea durabilă a resurselor naturale". Ea se referă la toate componentele mediului: viețuitoare, aer, apă, sol, resurse naturale, de la cele de suprafață până la combustibilii fosili din subsol. Conservarea speciilor este o urgență și un imperativ al zilelor noastre. Multe specii de plante și animale se află în declin, apropiindu-se de dispariție. De exemplu, în ultimii 300 de ani s-au stins 300 specii de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]