1,051 matches
-
de altfel, să înțeleg de ce unii intelectuali au putut ceda acestei iluzii. Printre diverșii ștabi străini zăriți la Institutul de Relații Culturale și la Editura în Limbi Străine, cei mai mulți erau comuniștii francezi. PCF-ul îi trimitea cu titlul de ajutor frățesc, ca jurnaliști sau prezentatori de limbă franceză la Radiodifuziunea Română, sau ca redactori și „stilizatori“ de texte. Acești emisari de la Paris, chemați în ajutor de către „partidul frate“ din București, au jucat un rol important în instanțele culturale din acei ani
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
imaginea Franței prezentată ca o țară de mizerie, de corupție burgheză și de împilare a poporului muncitor. Elevii anilor ’50 își amintesc de sovietizarea manualelor de franceză. Lista autorilor din Manualul Unic de Franceză din 1954 spune totul despre ajutorul frățesc al tovarășilor intelectuali din PCF. Pe lângă Stalin, Jdanov, Ehrenburg, Marx și Engels, se aflau la loc de cinste bucăți de lectură din Maurice Thorez, Aragon, Gabriel Péri, Romain Rolland și Jean-Richard Bloch. Pe de altă parte, Manualul Unic de Istorie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
partid. Minciună, primirea entuziastă a armatei ruse de către poporul român; în realitate, trupele rusești au semănat teroarea din clipa în care au ajuns pe teritoriul românesc, comițând mârșăvii de tot felul, violuri și crime; dar e de mirare? Minciună, ajutorul frățesc al URSS, care a fost, în realitate, un jaf organizat al României: rezervele de aur, petrolul, pădurile, minele, recoltele (să ne amintim de foametea din Moldova, din 1947, cauzată de rechiziționarea produselor agricole), totul fusese cedat sovieticilor de către comuniștii români
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
energia unei adresări comunicative, într-un “cadru” comun inefabil care se difuzează în registrul amândurora. Poezia este exaltarea unei afinități de structură, într-un stil rapid, exploziv. „Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur.” În ambele scrieri poetul pare să se autodefinească, apare ca un personaj obișnuit cu libertatea, puternic influențat de un ritm vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr voios și epocal...” (François Villon) La fel
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
trotil, distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton. Când în curtea ta răsareși înalță crunt ilăul Cu severii ochi privindu-i țintă, gravul „Fangeron
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
-o la Dostoievski, paradis ce s-ar putea realiza prin iubirea universală coborâtă în sufletele oamenilor. Sensul ei spiritual se lămurește din Oda bucuriei a lui Schiller, muzicalizată aici de Beethoven. Bucuria e fiica raiului și esența ei e iubirea frățească. Iubiți-vă unii pe alții, îmbrățișați-vă ca frații și vă veți simți în extazul bucuriei „ca un heruvim în fața lui Dumnezeu!” O îmbrățișare milioanelor de oameni! Un sărut întregii lumi! Fraților, frângeți genunchii. Lume, nu simți tu dincolo de stele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în parlament. Anii treizeci au adus dezintegrarea vieții politice interne românești: Garda de Fier devenea un factor politic, se aluneca din ce în ce mai mult spre dreapta eșichierului politic și se întărea atmosfera antirevizionistă (și, în paralel, cea anti-minoritară). Extrem de popularul "transilvanism" (unitatea frățească a națiunilor trăitoare în Transilvania în perspectiva autoguvernării) din anii douăzeci, agreat în anumite cercuri intelectuale, se demonetizase până la sfârșitul deceniului; reprezentanții acestuia au revenit în viața politică maghiară, sau s-au retras în viața culturală. La începutul anilor treizeci
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
parte-ne. Căci trebuie să înțelegem că nu numai cei care au ajuns sau vor să ajungă, prin orice mijloace, sunt oameni pe care trebuie să ne bazăm și pe care trebuie să-i sprijinim cu înțelegerea și ajutorul nostru frățesc. Provincia mai este și locul celor care pe nedrept sunt părăsiți de înțelegerea și sprijinul nostru. ANEXA I Tabel 1. Absolvenți din județele Botoșani, Dorohoi și orașul Fălticeni (Baia) liceu An Laurian Carmen Sylva I. G. Duca Bașotă Ghica Regina
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ajungă conducător. Scrierile lui și ale celorlalte căpetenii ale frăției, sînt pentru iudeo-creștini baza teologică. În Faptele apostolilor la 2,40-47, Saul ne descrie comportamentul religios al ze-loților din Frăție Noului Legămînt: ,, Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătu- ra frățească, în frîngerea pîinii, și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. Toți cei ce credeau erau împreună la un loc, și aveau toate de obște. Își vindeau ogoarele și averile, și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de cuvintele românești franțuzite, „neînțelese de norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană”. Politica de rusificare și de deznaționalizare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, de constituire a unei noi identități naționale, de creare a unor antagonisme între locuitorii de la est și vest de Prut a luat amploare după tragicele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu au dispus de buletine de identitate până în 1978) și s-a procedat, de asemenea, la rusificarea numelor românești. Propaganda a declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de subliniere a relațiilor frățești de-a lungul istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
evoluțiile din aceeași perioadă din Occident, vom prezenta succint cadrul lor legislativ și instituțional prin prisma directivelor europene relevante pentru problematica egalității de gen. 1. Caracterizare generală a politicilor de gen în regimul comunist; trăsături specifice României față de celelalte țări "frățești" Indiscutabil, regimurile comuniste au formulat și "implementat" politici ce aveau ca grup țintă femeile. Dintre aceste politici putem aminti: politici sociale; politici familiale; politici economice și de ocupare a forței de muncă; politici de stimulare a participării și reprezentării social-politice
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fost anchetată și înlăturată din toate organismele de putere. Nu a fost însă executată nici ca Pătrășcanu, altă victimă a lui Gheorghiu-Dej, nici ca soțul ei, Marcel, la Moscova, 14 ani mai devreme, nici ca alți comuniști evrei din țări frățești 50. Persoană de încredere a lui Stalin, ea a căzut totuși victimă dorinței lui Gheorghiu-Dej de a se impune ca șef suprem la București. Probabil că pentru Stalin ea nu mai era necesară, iar în plan intern concurența ei nu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să fim plini de dragoste și bunătate, să ne iubim unii pe alții, și mai ales să iubim pe cei ce ne urăsc și ne osândesc. Iată, dar, ce frumoasă și ce minunată este rugăciunea, care ne unește în dragoste frățească cu Hristos și pe noi ne ajută să fim frați, uniți oriunde și oricând, fie cu gândul, fie cu vorba sau cu fapta. Rugăciunea în Biserică ne înalță la Dumnezeu și Domnul nostru Iisus Hristos devine viața noastră. Rugăciunea ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dă natura. Acolo unde este credință în Dumnezeu, rugăciune, unde domină curățenia vieții sufletești, sănătatea și dragostea de muncă, care împreună constituie adevăratul izvor al vieții, omul este cu conștiința împăcată, liniștit și senin. între astfel de oameni stăpânesc armonia frățească, prosperitatea și pacea. Acolo stăpânește dragostea între oameni. Ei au în sufletele lor totdeauna un puternic reazem moral, un sprijin, în momente de decepții, de care viața nu prea scutește pe nimeni. Ei au un viu și nobil stimulent în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
poruncește să ne iubim unii pe alții și ne unește pe toți prin dragoste reciprocă. Nu ne îndeamnă să zicem „Tatăl meu Care ești în ceruri”, ci „Tatăl nostru”, pentru ca, învățând aL numi pe Dumnezeu astfel, să ne aflăm în legătură frățească unii cu alții. Sf. Teofan Zăvorâtul numește „dulce chemare” invocarea „Tatăl nostru”. „Cuvântul Tată cuprinde în sine, deopotrivă, căldură și duh de trezvie. Cine are tată, acela se simte ocrotit, pus sub o aripă puternică, aflat în afara oricărei amenințări. Simte că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Henri Rocquet - istoricul religiilor o restituie oamenilor uituci, salvându-i (ceea ce explică frecvența personajelor amnezice din proza sa); în felul acesta, "istoria se împlinește în hermeneutică și hermeneutica în creație, în poezie", iar Zaharia Fărâmă este "geamănul mitic și dublul frățesc al lui Mircea Eliade"389. Credem că punctul de greutate în analiza acestei scrieri trebuie să fie tocmai această echivalare a Bătrânului cu memoria și copilăria. Într-o anume secvență, Fărâmă spune: Sunt partea cea mai prețioasă : copilăria..."390, "îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
preocupe de cealaltă lume, a „averilor din ceruri”, a condus la importanța ideii de fraternitate creștină. Pentru frații minori, ascultarea, ca disponibilitate către celălalt are o însemnătate centrală: „Deoarece prin ascultare de adevăr ați curățit sufletele voastre în vederea unei dragoste frățești, fără fățărnicie, iubiți-vă mereu din inimă, unii pe alții” (1 Pt. 22). Deci ascultarea și iubirea zidesc, mențin dăinuirea, pe când egoismul și faptele rele trebuiesc, din contră, destramă și năruiesc. Faptele rele trebuie îndreptate rapid și din mers. La
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1 Decembrie 1918 a fost citit de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (viitorul cardinal), asistat de către episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe; ei s-au îmbrățișat în fața mulțimilor de români, adunați la Alba-Iulia, declarându-și înțelegerea frățească. În Constituția României din 1923 se afirma că: „Biserica Ortodoxă Română este biserica dominantă, iar cea Greco-Catolică are întâietate față de celelalte culte”, ambele au fost declarate biserici naționale. La recensământul din 1930 uniții au reprezentat 7,9% din populația țării
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
drepturile și privilegiile acordate lor de către Sfântul Scaun Apostolic. Sfânta Biserică aștepta mult de la terțiarii, mai ales în aceste vremuri grele, deoarece recomandăm acestei noi fraternități din Craiova să fie la înălțime, dând pilde strălucite de adevărată evlavie, de dragoste frățească, de supunere autorităților legiuite și de acțiune canonică reală. Numai astfel făcând, terțiarii și terțiarele din Craiova vor aduce un aport adevărat la propășirea vieții Catolice din parohia din care fac parte și vor avea mare răsplată de la Bunul Dumnezeu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
La orele 8, P-le Delegat a citit liturghia, a făcut predică și a dat terțiarilor sf. Împărtășanie. După liturghie P. Director a prezentat toți membrii fraternității P-lui Delegat care s-a întreținut câtva timp cu dânșii în conversație frățească și a hotărât punctele de discutat în adunarea de după prânz. După prânz la orele 3 1/2 s-a făcut ceremonia vizitei. P-le Delegat a ținut o scurtă cuvântare asupra datoriilor mai de căpetenie ale terțiarilor și le-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prânz. După prânz la orele 3 1/2 s-a făcut ceremonia vizitei. P-le Delegat a ținut o scurtă cuvântare asupra datoriilor mai de căpetenie ale terțiarilor și le-a recomandat într-un chip deosebit dragostea, unirea și armonia frățească. După cuvântare le-a dat Binecuvântarea Papală și apoi au recitat împreună sfântul rozariu. La orele 4 1/2 s-a ținut o ședință intimă în care s-au discutat următoarele lucruri: 1) Avându-se în vedere că superiorii sau
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se căsători cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care o amețește cu sărutări pe buze și mângâieri, necontenind în tot acest timp să-și declare dragostea frățească... Tânăra rusoaică nu este măritată, și aceasta este, într-o oarecare măsură, drama vieții sale. E adevărat că perspectiva căsătoriei îi repugnă. "Să mă mărit și să am copii! Orice spălătoreasă e în stare de atâta lucru [...]. Ce vreau eu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
omor cu mâna mea!" În sfârșit, alții mai iscusiți recurg la o supraveghere indirectă. Nu își lasă fiul sau fiica să iasă decât împreună cu un frate sau cu o soră mai mare. Însă le scapă din vedere faptul că supravegherea frățească este adesea mult mai puțin eficace decât aceea a guvernantelor severe de odinioară. Astfel, Paulette D., născută în 1921 și provenind dintr-un mediu provincial modest, își amintește că îi era foarte ușor să-și ducă de nas fratele mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
au o istorie lungă, iar prin anii '50-'60, cele două țări s-au aflat, de câteva ori, în pragul războiului. Opinia publică românească era, atunci, puternic dezinformată pentru că cele două țări erau comuniste, iar conflictele armate între două "țări frățești" erau de neconceput. Cel puțin așa ni se spunea pe toate căile posibile. Circula în anii '70 o anecdotă simpatică despre modul în care presa din țările comuniste își dezinforma propriii cetățeni în legătură cu relațiile dintre ele: La granița sovieto-chineză a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]