1,132 matches
-
grupa dălți la care zona de convergență a unghiului diedru al laturii utile se situează în planul median al secțiunii longitudinale. Acestui tip îi corespund două dintre piesele descoperite la Hoisești dintre care o piesă a fost descoperită în stare fragmentară (Pl. 16/5; 17/5) iar una întreagă (Pl. 16/8; 17/8). Tipul 2 În acest tip am încadrat acele unelte din grupa dălți la care zona de convergență a unghiului diedru al laturii utile se situează în planul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
silexul de Prut, într-un caz, constatându-se prezența silexului din platforma pre-balcanică (Pl. 23/5; 24/7). Având în vedere prezența retușelor pe laturile lamelor suport, putem presupune că acest tip de unealtă îndeplinea funcționalități multiple. Dată fiind starea fragmentară a pieselor, nu putem face alte precizări. Gratoarele duble sunt reprezentate de două exemplare, în funcție de forma deliniamentului ambele încadrându-se în tipul gratoarelor convexe. Din punct de vedere al dimensiunilor o piesă poate fi încadrată în categoria uneltelor microlitice (lungimea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
3.b1. Acestei variante îi sunt specifice vasele cu corp bombat, cu tendință spre bitronconie și gât bine definit, cu buza ușor răsfrântă în afară. În așezarea de la Hoisești a fost descoperit un singur vas de acest tip, în stare fragmentară. Analogii pentru această variantă au fost identificate la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 432) (Pl. 45/4; Pl. 47/1a b). Din punctul de vedere al pastei, acest exemplar se încadrează în categoria ceramicii fine. Forma 6: Vase cu gâtul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de vedere metric 30 de astfel de vase, valoarea medie a raportului între diametrul maxim și înălțime fiind de 1,18. Din cadrul acestei categorii, în cadrul ansamblului ceramic din așezarea de la Hoisești, a fost identificat și analizat un vas în stare fragmentară. Cea de a doua formă este dată de vasele piriforme, caracterizate prin forma de pară răsturnată, buza scurtă, dreaptă sau înclinată spre interior, cu trecere directă spre umărul puternic bombat și cu partea inferioară de formă tronconică, cu sau fără
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în partea inferioară, din cârlige spiralice libere. Pe corp, între capetele libere a două spirale, apar și două cercuri de culoare albă (Pl. 45/4; 47/1a-b). Forma 9. Vase suport Pictura bicromă În cadrul acestei categorii se încadrează un exemplar fragmentar, cu pictura conservată doar pe jumătate din suprafața vasului. Motivele decorative, dispuse liber pe suprafața vasului, sunt realizate cu alb rezervat cu brun din fondul vasului. Datorită stării proaste de conservare, nu putem reconstitui motivul decorativ principal. Ca motive decorative
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de culoare brun-roșietică. Pe spate decorul este foarte prost conservat, dar se poate presupune existența unor benzi late alternative de roșu și alb, bordate de linii de negru. A doua piesă (Pl. 53/4; 54/5) reprezintă o statuetă pictată fragmentară din care s-a conservat partea inferioară a torsului și o parte din picioare. Poziția statuetei este șezândă, cu picioarele întinse înainte, redate sub forma unui con, diferențiate printr-o linie incizată; tot printr o linie incizată sunt marcate talia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu vârful în sus. IV.2. Plastica zoomorfă Din punct de vedere al tehnicii de realizare a reprezentărilor zoomorfe, am distins două mari categorii: reprezentări zoomorfe realizate în ronde-bosse (figurine) și reprezentări zoomorfe realizate în altorelief (protome). Din păcate, starea fragmentară a figurinelor nu ne-a permis realizarea unei prezentări a acestora, astfel încât în continuare suntem nevoiți să prezentăm doar protomele. Reprezentările zoomorfe prezente pe vasele cucuteniene au generat numeroase discuții asupra posibilelor valori ale acestora. Diversitatea opiniilor existente și mai
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acesta din urmă fiind constituit uneori de mânerul vasului. IV.2.a. Încadrare tipologică a protomelor zoomorfe În urma analizei pieselor am distins, din punct de vedere al realizării plastice, trei mari categorii de protome, figurând capete de bovidee. Datorită stării fragmentare a materialului, nu putem preciza în toate cazurile forma vaselor pe care au fost aplicate acestea. Din prima categorie (Pl. 57/1-2; Pl. 58/1-2) fac parte două piese care se caracterizează printr-un schematism accentuat. Din peretele vasului se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu gloriile ei. Poate, prea obișnuiți cu Rafael și Michelangelo, încă nu știm să-i admirăm cum trebuie pe Bruegel și Dürer ai zilelor noastre. Vreau să spun pe acei Wim Wenders și Godard care filmează, la limita deșertului, modularul, fragmentarul și interurbanul, adică ultima stare tehnică a naturii din nordul planetei. Capitolul VIII Cele trei vârste ale privirii " Voi vorbi despre toate acestea numai în general și mai curând despre condițiile de trai din acea vreme, decât despre persoanele alese
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
conduc la dizarmonii, care, mai devreme sau mai târziu, vor conduce la îmbolnăvirea și prăbușirea „sistemului“ artificial creat, pentru o necesară și igienică revenire a „părții“ în armonia totului. IV. LUMI îMPIETRITE: CHIP, PERSOANĂ, MEMORIE IV.1 Obstinația chipului Viziunea fragmentară a părții versus viziunea unificatoare a Unului. întruchipările Unului și nașterea memoriei. Experiența Unului și „externalizarea“ relației - interpretări eronate. IV.2 Despre persoană Antropomorfizarea Unului. Problematizarea și resemnificarea conceptului de persoană. Ilustrări. Chipul personalal Unului și „idolatria metafizică“ (Henry Corbin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fi apologetic fără a împrumuta chip divinului IV.1 Obstinația chipului Este imposibil, fără viziunea Unului, ca partea să surprindă întregul. Ea va vedea întotdeauna diferențele, lumea fiind o totalitate a părților interpretate ca „obiecte“. Altfel spus, „saltul“ de la viziunea fragmentară și subiec tiv-obiectivizantă a părții la viziunea integratoare și unificatoare a Unului nu poate fi făcut din interiorul lumii fragmentate, prin inițiativa singulară ori exclusivă a părții, ci doar prin deschiderea „fragmentarului“ către posibilitatea unei viziuni „cu totulalta“, care nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
interpretate ca „obiecte“. Altfel spus, „saltul“ de la viziunea fragmentară și subiec tiv-obiectivizantă a părții la viziunea integratoare și unificatoare a Unului nu poate fi făcut din interiorul lumii fragmentate, prin inițiativa singulară ori exclusivă a părții, ci doar prin deschiderea „fragmentarului“ către posibilitatea unei viziuni „cu totulalta“, care nu îi poate aparține și pe care nu o poate „produce“ ca efect al vreunei acțiuni proprii. Orice înlănțuire dinspre o cauză către un efect anume este semnul rămânerii la viziunea fragmentară, în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
deschiderea „fragmentarului“ către posibilitatea unei viziuni „cu totulalta“, care nu îi poate aparține și pe care nu o poate „produce“ ca efect al vreunei acțiuni proprii. Orice înlănțuire dinspre o cauză către un efect anume este semnul rămânerii la viziunea fragmentară, în limitele secvențialității spațio-temporale. De aceea, nu există tehnici ori rețete pentru a ajunge la viziunea Unului. Aceasta survine, spontan și imprevizibil, fără posibilitatea vreunei anticipări. Omul este chemat să se pregătească, întrucât relația este reciprocă și nu se va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
multiplului clipă de clipă ca naștere neîncetată a lumii și înnoire continuă (și imprevizibilă) a manifestărilor. Frica va face însă ca între noi și Unu să se interpună, în locul prezenței pure, mulțimea legăturilor „impure“ dintre părți, în concatenări artificiale și fragmentare, care decupează subiectiv realul din interiorul crizei exprimate prin dualitatea subiect-obiect. Memoria este cea care va prelua „controlul“ viziunii noastre despre Unu și multiplu, prin pervertirea în reprezen tări a sinelui, a lumii și a legăturii cu Unul. Tot prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a fi, atât de contrariant pentru noi, în socie tatea de consum, este deseori descris, în cadrul diferi telor tradiții religioase, ca semn al „intrării pe cale“ sau al „curgerii“ cu bunul mers al lucrurilor. Ilustrările în favoarea renunțării, a dezlegării de legăturile fragmentare ale multiplului și a renașterii continue sub semnul legăturii cu Unul sunt de regăsit în orice tradiție religioasă. Voi aduce aici doar câteva exemple: 1. Cain și Abel. Domnul îl iubește pe Abel, fiindcă este păstor, mai mult decât pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
numai ca derivare secundă și „riguros argumentată“ din țesătura „științifică“ a descoperirilor trecute. Atâta vreme cât știința se bazează pe memorie și pe duplicarea ori multiplicarea constelațiilor de legături (ca decupaje parțiale, muti lante ale multiplului), legătura cu Unul și transgresarea viziunii fragmentare sunt imposibile. 2. Mana în deșert. Cum se învață legătura cu Unul? Pedagogia este simplă: fără acumulări, fără frica de a pierde, fără grija zilei de mâine; cu încredere: „Când s-a luat roua aceasta, pe fața pustiei era ceva
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
visa că este Zhou: între Zhou și fluture trebuie să existe însă o diferență. Aceasta se cheamă «transformarea lucrurilor».“ Aș aduce acum în discuție un subiect delicat: problema vinovăției și a pedepsei. Numai în virtutea legăturilor părții și deci a viziunii fragmentare se poate vorbi despre vinovăție și pedeapsă. Memoria și legăturile ei sunt cele care fac posibilă continui tatea la nivelul identității proprii. Renașterea fără încetare a lu crurilor și ființelor, prin legătura Unului, face imposibilă greșeala, la fel cum imposibile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a procesului de cercetare. în nici un caz, ei nu pot fi consi derați modele; știința nu le datorează nici o descoperire semnificativă.“ „[...] se constată o progresivă pierdere a creativității, însoțită de o împuținare a numărului sintezelor culturale interpretative în favoarea unor interpretări fragmentare, analitice.“ De aceea, o contribuție reală nu se va reduce la propriul domeniu de specializare, ci ea presupune dezvoltarea abilităților de hermeneut ale cercetătorului și deschiderea lui către perspective multiple, dincolo de propria specializare, care îi oferă instrumentele și metodele necesare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
împreună a tuturor dimensiunilor noastre interioare, ca integralitate și gest care ne exprimă total. Gestul creator presupune depășirea registrelor parțiale proprii, a privirii fragmentate, printr-o concentrare revelatoare pentru noi, întrucât suntem. Această eliberare a privirii interioare de sub domnia preocupărilor fragmentare va reașeza părțile într-un orizont nou de înțelegere. Nu întâmplător, am preferat să utilizez aici termeni care aduc o încărcătură aparte prin rezonanța și profunzimea pe care li le-a conferit Lucian Blaga. în Trilogia culturii, vorbind despre creație
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în general nu se cunosc. Se bazează pe ideea că pentru a ști ce gândesc oamenii, ajunge să-i întrebi. Însă comunicarea este un element banal al vieții noastre. Existența noastră este bazată pe comunicare mai mult sau mai puțin fragmentară, mai mult sau mai puțin reușită. Astfel, fiecare are obișnuințele, atitudinile sale față de semeni: de fugă sau de încordare, după cum se simte mai mult sau mai puțin vulnerabil, după cum vede că semenul este mai mult sau mai puțin redutabil. Fiecare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de o parte, de modificarea substanțială a înțelesului cunoașterii și, pe de altă parte, de dinamismul extraordinar al schimbărilor survenite în plan socio-politic mai cu seamă în cea de a doua jumătate a secolului trecut. Într-o lume în care fragmentarul, când nu ia locul universalului, se îmbină dialectic cu acesta, iar problema identității comunitare devine la rândul său una care reașează solidaritatea de grup pe alte baze decât cele specifice modernității, atât cunoașterea, cât și ideologia se află în situația
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la nivel global), o asemenea tendință se regăsește, din perspectivă socio-culturală, și în scrierile altor teoreticieni contemporani. Aceștia din urmă au insistat în privința caracterului omogenizator al procesului globalizării, pe care-l asociază postmodernității, fără a-i acorda neapărat un caracter fragmentar. Dimpotrivă, criticii acestei viziuni au încercat să evidențieze ideea că globalizarea, inclusiv în domeniul cultural, este caracterizată ea însăși de o logică a contradicției și că, prin urmare, spațiul "universal" pe care-l presupune sub aspect economic, politic sau socio-cultural
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este o realitate care nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării, aceasta nu impune cu necesitate și o cultură globală. Tendințelor universaliste ale acesteia în sensul unei de-diferențieri a ceea ce modernitatea afirmase ca diferit li se opun tendințe fragmentare, lucru posibil tocmai datorită logicii multicauzale ce caracterizează procesul socio-istoric al globalizării. În contextul în care tendințele globalizante presează asupra "securității ontologice" a unei anumite comunități, aceasta răspunde prin reafirmarea valorilor proprii identităților comunitare particulare. Această primă formă de manifestare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și individuale, realizată într-o manieră holistică, impune schimbări ireversibile în planul teoriei sociale însăși. Astfel, noțiunea de "societate", în sensul său "clasic", modern, apare redundantă din perspectivă postmodernă, fiind considerată un concept totalizant. Globalizarea presupune, dimpotrivă, o logică pluralistă, fragmentară, în esență contra-dictorie497, trecerea umanității la o condiție complexă, în care lumea ca atare este reconstituită ca un altfel de spațiu social. Cu alte cuvinte, nu mai putem vorbi de societate în condițiile în care lumea devine, irevocabil, pluralistă, fragmentată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de altfel, înțelegerii pe care postmodernitatea o conferă inclusiv procesului globalizării. Acest pluralism al valorilor pe care îl implică procesul socio-istoric al globalizării constituie însuși "motorul" dialectic al devenirii sale. Tendințelor globalizante li se opun, chiar în cadrul aceluiași proces, tendințe fragmentare. Este deci vorba nu de o opoziție în sensul tare al termenului, ci de o dezvoltare dialectică. Ca atare, oricine are în vedere acest fenomen trebuie să își asume dificultatea relevată de tendințele divergente pe care le presupune procesul globalizării
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]