1,758 matches
-
km de la izvoare până la Hârlău pe o diferență de nivel de circa 300 m, apa vine în contact cu mase de aer la care temperatura se modifică cu aproximativ 2°C. În plus, râul este alimentat și din ape subterane freatice și de stratificație, cantonate la diverse adâncimi și cu temperaturi diferite. La cele prezentate trebuie să avem în vedere că datorită pantei accentuate, radiația solară cade sub diferite unghiuri și tot odată se realizează și viteze mari de scurgere. Toate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a plantelor furajere, dar și a grâului și porumbului. Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
văii Bahluiului, în dreptul localității Pârcovaci, unde în decembrie 1996 s-a reactivat o alunecare de teren de mari proporții ce a afectat peste 80 de gospodării. În cuprinsul versanților se deschid mai multe pânze locale de ape de stratificație, precum și freatice, cantonate în depozite argilo nisipoase. Apele freatice mineralizate în depozitele basarabiene apar sub formă de ape minerale. La Pârcovaci există cinci izvoare minerale cu debite de 4.000-18.000 l/zi (V. Bejan, 1986). Sub raport climatic, valea Bahluiului în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
decembrie 1996 s-a reactivat o alunecare de teren de mari proporții ce a afectat peste 80 de gospodării. În cuprinsul versanților se deschid mai multe pânze locale de ape de stratificație, precum și freatice, cantonate în depozite argilo nisipoase. Apele freatice mineralizate în depozitele basarabiene apar sub formă de ape minerale. La Pârcovaci există cinci izvoare minerale cu debite de 4.000-18.000 l/zi (V. Bejan, 1986). Sub raport climatic, valea Bahluiului în amonte de Hârlău se caracterizează prin precipitații
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
crește până spre suprafață, producând unele înmlăștiniri (Bădeni, Ceplenița, Cotnari). În urma secetelor nivelul apei subterane coboară foarte mult (circa 5 m) încât nu mai este intersectat de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat și gust sălciu. Principala arteră hidrografică care drenează regiunea cercetată este râul Bahlui. Debitul mediu anual al râului este la punctul hidrologic Hârlău de 0,358 m³/s, cu fluctuații mari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sănătatea umană; • disconfort pentru populația din zonă; • neconformare cu prevederile legale. Există și situații când se realizează o depozitare necontrolată a deșeurilor, fără respectarea legislației în vigoare, cu un impact negativ semnificativ asupra mediului (prin alterarea calității solului, aerului, apelor freatice și de suprafață) și calității vieții populației. În aceste condiții se impune realizarea de noi depozite ecologice zonale și crearea de stații de transfer în fiecare județ, în vederea implementării optime a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor care să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pentru utilități conexe; • păstrarea și amplificarea zonei verzi, prin plantări de arbori și spații verzi în jurul edificiului sau chiar pe acoperiș și balcoane; • respectarea normelor de operare ecologică (utilități pentru aducțiuni de apă, deversări la canal fără a afecta pânza freatică sau flora și fauna); • eliminarea sau diminuarea surselor de poluare fonică (centrală de condiționare a aerului, transformatoare, izolarea fonică a barurilor zgomotoase). 4.2.7. Studii speciale Pe lângă nivelurile de planificare turistică și proiectare descrise mai sus, adesea se efectuează
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Efecte negative indirecte pentru lanțul alimentar și mediul înconjurător. Numeroase studii făcute în Europa confirmă prezența a 200 de diferite reziduuri de pesticide, din care 58 în alimente, tot atâtea în apele de suprafață și 62 în pânzele de apă freatică. Dintre acestea, 52 provin din utilizarea erbicidelor, 44 din insecticide, 20 din fungicide și 4 în alte produse. La acestea se adaugă prezența celor 2000 de tone de deșeuri, care ne poluează de cca 20 de ani și alte 15
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
alimentare. - Prepararea zemurilor de stropit se realizează în locuri special amenajate, care vor fi păzite pe toată durata lucrului. - Se vor lua măsuri, ca în timpul acestei operațiuni să nu aibă loc poluarea vegetației din jur sau a pânzei de apă freatică. - Ambalajele golite, după caz, vor fi returnate firmei producătoare, se vor distruge și îngropa sau se vor arde și nici într-un caz nu vor fi folosite în alte scopuri. - Apele rezultate la spălarea mașinilor, nu vor fi deversate în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
109 - Benzimidazolii în exces manifestă o acțiune de frânare în mineralizarea resturilor vegetale și reduc populațiile de râme din sol; - Nu se vor deversa apele toxice de la spălarea mașinilor și echipamentelor în ape de suprafață sau pe terenuri cu pânza freatică aproape de suprafață;Tratamentele avio nu se efectuează la distanțe mai mici de 2 km de apele de suprafață; - Ambalajele golite nu vor fi abandonate în locuri improprii;Se vor aplica doar produsele selective, care nu afectează flora și fauna utilă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a agenților patogeni la cultura mărului Măsurile preventive utilizează toate metodele cuprinse în sistemul luptei integrate, începând cu cele culturale, fizicomecanice și biologice. Alegerea terenului. Pentru înființarea de pepiniere pomicole și pentru livezi trebuie evitate terenurile reci, grele, cu pânza freatică la adâncime mică sau luncile inundate ale râurilor. Aceste terenuri favorizează atacul de Agrobacterium radiobacter și expun pomii la asfixierea rădăcinilor, datorită excesului de umiditate și la atacul unor patogeni de sol. Terenurile situate pe pante abrupte și aride nu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sistemul politico-economic mondial și chiar la dezmembrarea unor state). În cadrul acestor tipuri, degradarea, afectând în egală măsură interacțiuni și elemente structurale (componente, rețele de comunicație, rezerve), se exprimă printr-o mare varietate. Se pot constata astfel: formațiuni vegetale, soluri, ape freatice, versanți, comunități sătești, căi de comunicație, structuri industriale, etc., degradate cu diferite intensități și încadrându-se în unul sau mai multe dintre tipurile menționate. În funcție de intensitatea degradării, tipul de degradare, rezervele interne de autoreglare, capacitatea rețelei sistemice de a susține
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
antropice, necesitând protecție. d) Deșerturile și semideșerturile tropicale ocupă suprafețe întinse în Africa de Nord, Asia de Sud-Vest și Australia. Ariditatea extremă exclude parțial sau total posibilitatea dezvoltării vegetației. Aceasta este prezentă numai în ariile în care plantele au acces la apele freatice sau sunt cultivate în regim de irigații. Prezența populației este motivată fie de agricultura din oaze și din lungul unor râuri mari cu izvoarele în alte zone climatice, fie de exploatarea unor resurse ale subsolului (petrol, minereuri). În aceste condiții
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exemplu, plajele de pe litoralul adriatic al Italiei, în apropierea cunoscutei stațiuni Rimini se scufundă ca urmare a exploatărilor de gaz natural submarin iar câmpiile litorale japoneze, inclusiv aceea care adăpostește orașul Tokyo, suportă un proces similar, generat de supraexploatarea acviferelor freatice. Din perspectivă umană, unele amenajări costiere de anvergură, ca acelea inițiate în Olanda încă din Evul Mediu, pot fi considerate ca având efecte pozitive dar cel mai adesea sunt ignorate efectele secundare, negative, ca fragilizarea unor ecosisteme specifice, terestre sau
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
noi, zăcăminte minerale diverse și forme de relief specifice unor tipuri foarte diferite de manifestare a vulcanismului. De asemenea, pe roci vulcanice se formează soluri specifice, frecvent foarte fertile, cenușile fertilizează și ele solurile preexistente iar emanațiile gazoase mineralizează apele freatice. Aerul primește brusc cantități uriașe de căldură și materiale solide și este supus unor mișcări convective de mare amploare, generatoare de precipitații catastrofale care produc inundații. Aceste schimbări brutale ale vremii au uneori și forma unor scurte episoade climatice atipice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Iași, rezultă că în județ sunt înregistrate un mare număr de localități în care nu se pot folosi în scop potabil sursele individuale de apă (fântâni) datorită calității chimice și bacteriologice necorespunzătoare (ex., comunele Belcești, Holboca și Popricani). Calitatea apei freatice rămâne în anul 2008 majoritar necorespunzătoare, nepotabilitatea fiind de peste 80% din totalul forajelor monitorizate (32). S-au evidențiat depășiri în special la indicatorii: CCOMn, sulfați, amoniu, fier, mangan. Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerințelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Popricani). Calitatea apei freatice rămâne în anul 2008 majoritar necorespunzătoare, nepotabilitatea fiind de peste 80% din totalul forajelor monitorizate (32). S-au evidențiat depășiri în special la indicatorii: CCOMn, sulfați, amoniu, fier, mangan. Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerințelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele: poluarea apelor de suprafață condițiile și procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluție a diferiților anioni și cationi; dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii, cu utilizarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
până la 1,5 (0,03 g %); d) fosforul (P2O5 ) oscilează pe profil între 1,1 și 2,0 mg %; e) potasiul (K2O) crește de la suprafață (20 mg %), până la 1,5 m (30 mg %); conținutul în potasiu este redus în apa freatică (1,75 mg.l-1) și mare în frunzele de Salix purpurea și Salix triandra (2,14-2,38 g %). c) Aspecte hidrologice: în bazinul mijlociu al Siretului, apa freatică ajunge până la 4-5 m față de suprafața terenului, constituind un factor favorizant
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
5 m (30 mg %); conținutul în potasiu este redus în apa freatică (1,75 mg.l-1) și mare în frunzele de Salix purpurea și Salix triandra (2,14-2,38 g %). c) Aspecte hidrologice: în bazinul mijlociu al Siretului, apa freatică ajunge până la 4-5 m față de suprafața terenului, constituind un factor favorizant pentru vegetația plantelor. Apa freatică prezintă următoarele caracteristici: pH=7,1-7,4; NO2=0,03 mg.l -1 ; NO3=1,2 mg.l -1 ; P2O5=0,12 mg.l
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1) și mare în frunzele de Salix purpurea și Salix triandra (2,14-2,38 g %). c) Aspecte hidrologice: în bazinul mijlociu al Siretului, apa freatică ajunge până la 4-5 m față de suprafața terenului, constituind un factor favorizant pentru vegetația plantelor. Apa freatică prezintă următoarele caracteristici: pH=7,1-7,4; NO2=0,03 mg.l -1 ; NO3=1,2 mg.l -1 ; P2O5=0,12 mg.l -1 ; K2O=1,75 mg.l -1 l; reziduu fix mineral=0,29 g.l -1
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mediu multianual al apelor curgătoare este de 128,1 miliarde m3, unde volumul apelor subterane este de 9,62 miliarde mc/an. De-a lungul timpului, activitățile antropice au afectat calitatea apelor de suprafață și subterane, mai ales a celor freatice, astfel încât doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ prezintă garanția transformării în apă potabilă, din care 45,5% sunt tehnic utilizabile, ca efect al contaminării resurselor. În concluzie, România are o medie de numai 2.100 m3
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alt pericol la adresa securității alimentare din România, acest lucru fiind evident prin concentrațiilor de nitrați din apele de suprafață sau neexistența unor rețele de canalizare în unele zone rurale, ceea ce are ca efect poluarea apelor de suprafață și a pânzei freatice, cu consecințe grave pe termen mediu și lung. Interesele financiar-bancare ale României sunt vulnerabile prin alocarea precară de capital pentru investiții și exploatare, care poate afecta, în timp, performanțele productive, ceea ce ar influența negativ dezvoltarea agriculturii din România, fapt confirmat
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și datorită adsorbției acestuia de către particule se formează pelicule de poluant în jurul particulelor de sol, fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un timp de reînnoire de ordinul secolelor. O eventuală infiltrare a produselor petroliere în pânza freatică ar determina inutilizarea apei pe o foarte lungă perioadă de timp și tehnici extrem de costisitoare pentru înlăturarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un timp de reînnoire de ordinul secolelor. O eventuală infiltrare a produselor petroliere în pânza freatică ar determina inutilizarea apei pe o foarte lungă perioadă de timp și tehnici extrem de costisitoare pentru înlăturarea efectelor. Sectorul poluat nu mai prezintă caracteristici naturale, aici efectuându-se frecvent decopertări pentru îndepărtarea solului infestat cu produse petroliere, rambleuri de înlocuire
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]