7,086 matches
-
liwu făcând scuba diving, printre peștii luminoși, cu fețe urâte, hi, hi, ce haios ar fi, te vezi pe tine întinsă pe plajă, cu ochelari de soare, în așteptarea unui bloody mary, cu care să sărbătorești apusul în ocean... ce frumos! nouă deasupra: cele treizeci de fetițe cu cap de crizantemă îți fac acum masaj, tu citești paginile cu excursii opționale, fantastic ar fi să mergi, de mână cu shangdi di liwu, pe ocean, cu trăsura trasă de căluți de mare
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cum am stabilit. Voi doi sunteți îndrăgostiții. Vă schimbați numele când e cazul. IERONIM: Păi nu ziceam să rămânem la unul singur? E mai simplu, nu se mai încurcă nimeni... REGIZORUL: Iar începem? Fii mulțumit că ți-am dat rolul "frumosului". Rămâne de văzut când o să mai ai norocul ăsta... CEZARA: Norocul lui... Puteai să te gândești și la al meu! REGIZORUL: Ajunge! Deci, cum am stabilit: tandri, de-o romantică luciditate, încrezători în izbânda binelui și a iubirii voastre, lirici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cepele cele bulgărești! CODÂRLIC: Valeu, lasă-mă, gata, mă dau bătut. (Apare un urs cu Codârlic în brațe. Îl trântește de pământ, se întoarce, pleacă) Valeu, coastele mele! Nu-mi mai trebuiește nimicuța, vreau să plec... DĂNILĂ: Unde să pleci, frumosule? Iaca balta ici. Du-te de-i spune dracului bătrân să mai iasă și el la lumină, că nu i-a fi degeaba. Ori poate ai poftă să te mai îmbrățoșeze încă o dată bunicu'... CODÂRLIC: Ia las', măi omule, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
stăteau la îndemână, interesul și dorința de a pătrunde în tainele limbii engleze. Îi învăța pe elevii săi cântece, poezii, le citea pagini din autori celebri, îi purta în lumi mirifice cu ajutorul literaturii, le deschidea porți spre sfere nebănuite ale frumosului și ineditului. Nu rare erau ocaziile când apela la unele opere celebre din literatura universală. Găsea că unele fragmente semnificative îi puteau înzestra pe elevi și aveau darul să le deschidă ferestre spre cultura altor popoare, să le ofere cutezanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Ø Funcția educațională (Funcția educațională a bibliotecii a fost strâns legată de ideea de centru de educație, de universități, de școli, de catedrale, de mănăstiri, fiind, în Antichitate dar și în Evul mediu și în Renaștere, inseparabile); Ø Funcția estetică, frumosul - a constituit o preocupare constantă a ctitorilor de bibliotecă, din Antichitate și până în Europa modernă și postmodernă; Ø Funcția documentară, de cercetare în general, a preocupat încă din Antichitate pe conducătorii bibliotecilor, aceștia fiind, în general, redutabili oameni de știință
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de autodidact. Nu a fost niciodată un bărbat chipeș. Tot ceea ce a putut să dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era un idealist neegalat. Iubea frumosul până la divinizare, urcându l pe un piedestal de glorie înaltă. Dar frumosul iubește frumosul, iar el nu era deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
putut să dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era un idealist neegalat. Iubea frumosul până la divinizare, urcându l pe un piedestal de glorie înaltă. Dar frumosul iubește frumosul, iar el nu era deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând, în cele din urmă, să se însoare cu una proastă, grasă și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era un idealist neegalat. Iubea frumosul până la divinizare, urcându l pe un piedestal de glorie înaltă. Dar frumosul iubește frumosul, iar el nu era deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând, în cele din urmă, să se însoare cu una proastă, grasă și urâtă. Astfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o lume a haosului, pavată cu suferință , intoxicată până la refuz cu idealuri false, puțini sunt cei care mai cred În energiile lor creatoare și... chiar salvatoare. Cu tenacitate, departe de privirile omului grăbit, ei Încearcă să ridice un edificiu al frumosului, armoniei, solidarității, adunând În mănunchi Înalte valori spirituale, Învingând astfel suficiente adversități apărute În cale. Grație acestor oameni remarcabili , promotori ai culturi și spiritualității românești au luat naștere proiecte culturale Îndrăznețe. Amintesc câteva persoane marcante, dedicate trup și suflet revistei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
noastre”... ( volumul de sonete „Zăpada Timpurie”).Ion Manea semnează proza scurtă „Nemaipomenita Înflorire a d-lui Crin Trandafir”. Muzele nu puteau să lipsească de la căpătâiul distinsului Viorel Dinescu care așterne În pagină stihuri cu glasuri de vioară pentru iubitorii de frumos. Ne-am Întrebat și ne Întrebăm de multe ori care este sensul vieții? așa cum face Florentina Golea În eseul „Sensul vieții”: „ Omenirea este un amestec ciudat de sori și pietre o varietate atât de infinită Încât nu mai știm unde
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Încrezători vor reuși, cei devotați și cei care doresc cu adevărat...și uneltele Îi vor fi puse la dispoziție. Grădina e plină de mărăcini, de prăpăstii, de fiare sălbatice ce nu cunosc mila. Aici, va trebui ridicat un imperiu al frumosului, „văd nașterea-i și moartea-i cum mă crește”. Se teme poetul? Se pare că da! Dar asta nu-l Împiedică să cuteze, să riște. Doar cu o moarte este dator și atunci de ce să nu fie sub semnul cuvântului
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-i truda și devotamentul cu o parte din bogățiile la care au acces doar cei aleși. Să fie poetul un ales? Inspirația, această floare rară, de mulți râvnită, de puțini cunoscută, i-a fost dăruită ca semn al recunoașterii. Imperiul frumosului pare a se Înfăptui. Dar câte imperii nu s-au ridicat, câte imperii nu s-au prăbușit sub povara timpului neiertător și câte Încă nu așteaptă să cadă?! Poetul pare cuprins de un fior rece, de o cutremurate a conștiinței
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aproape de adevăr artei, au fost și vor fi variate. Arta poate fi definită, de exemplu, ca modalitate prin care conștiința universală germinează În conștiința umană, iar aceasta din urmă găsește mijloacele abile prin care să modeleze, să aducă În lumină frumosul imaginar. Arta, frumosul artistic sunt generate de spiritul creator. Fumusețea, ca operă a spiritului, nu s-a Înfăptuit de la sine, a fost nevoie de exercițiu, sacrificiu și ardere. Arta este rezultatul Încercărilor repetate, trudnice, de depășire a limitelor realității imediate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
au fost și vor fi variate. Arta poate fi definită, de exemplu, ca modalitate prin care conștiința universală germinează În conștiința umană, iar aceasta din urmă găsește mijloacele abile prin care să modeleze, să aducă În lumină frumosul imaginar. Arta, frumosul artistic sunt generate de spiritul creator. Fumusețea, ca operă a spiritului, nu s-a Înfăptuit de la sine, a fost nevoie de exercițiu, sacrificiu și ardere. Arta este rezultatul Încercărilor repetate, trudnice, de depășire a limitelor realității imediate și transcederea În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Eu nu pricepeam nimic, vecina îmi șoptea. Primul lucru care mă impresionă mult fu cântările din strană, la auzul lor sufletul meu parcă prindea aripi și căuta să zboare, nu era loc în el destul pentru a putea intra tot frumosul și plăcutul pe care îl trăiam. Uitasem de timp. În fiecare slovă, pe care o puteam înțelege, descopeream o lume nouă. La sfârșitul slujbei, după ce luasem anafura și aghiazma, ieșirăm afară. Ardeam de nerăbdare să ieșim în drum și să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
era fără nevastă. Îmi zic: Silvia, nu ești tu dacă nu-l bagi pe ăsta în patul tău încă în noaptea asta. Îmi compun aerul de fetiță șăgalnică și îi cazez, le schimb scutecele, le dau de mâncare și pe frumosul meu vreau să-l alăptez. Sigur, pe ocolite. Nu-l pot prinde în plasă tăbărând peste el. Trec pe la masa fiecăruia, îi întreb de sănătate, de dorințe neîmplinite, deja aveam texte care mergeau la fix. Eram frumoasă, tânără, deșteaptă și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mină de om fericit, zice, te caută tovarășul din C.C., te așteaptă afară, eu zic în românește, că și așa nu înțelegea nimeni ce spun, să caute pe mă-sa, dar mare mi-a fost mirarea când mă trezesc cu frumosul meu în piept, numai că nu-l răstorn de pe picioare. Se uită amuzat la mine, eu sunt din ce în ce mai fâstâcită, lui îi crește amuzamentul, se vede pe fața lui, zice, nu ești dispusă să facem o plimbare pe faleză, mie îmi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mă uit la el, de aceea mă joc cu vârful piciorului în nisip, mi-l admir, proaspăt dichisit, unghiile de la picioare frumos ojate, glezna subțire, piciorul lung, schițez câțiva pași de dans, sunt singurele gesturi pe care le pot face, frumosul meu se uită uimit la mine, nu ai încercat să te faci actriță, mă întreabă, eu, cine poate îndrăzni la așa ceva, el zice, tu poți îndrăzni la orice, râd, părul curge în valuri grele din capul dat pe spate, îl
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
am crescut la orfelinat, femeile de acolo te priveau ca pe un cățel care le fură mâncarea, trebuia plesnit de câte ori se apropia de om, vai cum am învățat care e locul meu, colțul întunecat, mâncarea proastă și picioarele în fund, frumosul meu povestea cu înduioșare despre nevasta lui bolnavă, pe care o lăsase acasă doar cu părinții, o părăsise, auzi o părăsise, dar cred că gândurile lui, de aici, de la Varna, se transmiteau spre ea ca undele electrice prin cablurile de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pasăre măiastră. Bucata de tablă de aramă se supunea docilă, dobândind treptat forma dorită de tânărul meșter. Corbu, câinele lui drag, se apropie de el, se gudură, voind să-l distragă de la ale lui, lătrând ușor, alintat. - Mukh les1, măi frumosule, mai zise băiatul, dar se văzu nevoit să lase totul baltă și să-i alinte un timp blana moale și mătăsoasă a câinelui, fiind mereu cu gândul de a-și termina lucrul. Încercă apoi să se întoarcă la treburile sale
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
interveni Rafira mama băiatului, scrie în acte la bulibașa nost’! Locotenentul nu dădu atenție intervenției acelei femei înțepate, căreia i-ar fi atribuit o vorbă grea, dacă nu s-ar fi aflat în asemenea circumstanțe, și continuă: - Cum te cheamă, frumosule? - Vișinel, dom’le. - Cum ai spus? - Vișinel, repetă băiatul, oarecum mirat de nedumerirea omului legii. - Ce nume e și acesta? - E numele meu, așa a vrut mama. Pe bunica mea o cheamă Vișinica. Locotenentul nu se putu abține și râse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
îi erau supravegheați, urmăriți, hărțuiți, terorizați, întemnițați de „organele securității statului”. Chiar și furată, otrăvită de îndoctrinări partizane și inutile, înveninată de anchetele călăilor roșii, împovărată de truda zilnică / silnică, scurta sa „copilărie fără copilărie” i-a format gustul pentru frumos, i-a cizelat sufletul, iar pierderea ei îi va marca pentru totdeauna evoluția. Copilăria, cu toate năzdrăvăniile, dar și cu durerile ei, pricinuite de asuprirea, de prigoana, de nedreptățile și abuzurile pe care familia le suferă din partea comuniștilor, trece „ca
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care muncea prin străinătăți. Mamă-sa (“tanti Lenuța”) Îl ținea sub cheie. Nu-l lăsa să-l Îmbrace pentru că, zicea ea, Îi era Încă mare. Vocea i se schimba mereu când ne pomenea despre costumul acela, despre cât era de frumos, de strălucitor! Noi bănuiam, Însă, că nu era nimic adevărat, că nu putea fi decât o minciună de-a lui, inventată pentru a se apăra de prea multele tachinări, de ironiile celorlalți. Numai că aluziile și luările peste picior Începuseră
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de griji și poveri, cel puțin deocamdată. În aceeași seară, trenul le duse printre dealuri dogorâte de podgorii, printre livezi cu pomii doldora de fructele ce dădeau în copt, spre casă. Priveau din goana trenului, cu ochii plini, încărcați de frumos, priveliștile ce li se derulau asemenea unui film. * Acasă, mare sărbătoare mare. Olga și Ina, bravând, voiau cu tot dinadinsul să lase impresia că sunt pregătite pentru a merge pe propriile picioare. Părinții însă mai aveau unele îndoieli: fetele aveau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nici aceasta nu spunea mare lucru, nu avea personalitate. Ce ar putea spune o cravată? gândi el, poate trece chiar neobservată... Olga trebuie să găsească la mine ceea ce își dorește orice fată, cuvinte care să scânteie prin bogăția lor de frumos, prima impresie trage foarte mult în cântar. Se uită în oglindă, făcu o piruetă ca la dans, dădu semnificativ din cap, semn că se accepta cum arată, și ieși. * Întâlnirea decurse sub auspiciile cele mai favorabile. Zeii cei buni îl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]