1,444 matches
-
neputând crede în grațiere. Se întrebase mult dacă trebuie, sau nu să asiste și sfârșise ca criminalii prin a veni la locul crimei. Chiar în rândul întîi se afla doamna Eliza Hallipa, a doua nevastă a lui Doru Hallipa, grăsuță, frumușică, cu rochie neagră de mătasă. Prezența ei era explicată prin raporturile amicale pe care și ea și Doru le păstrase cu Lina. Vederea ei ar fi înveninat pe gemeni în orice altă zi. Azi însă stau în fața catafalcului ca în fața
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din care am reține doar două versuri: „Vasile, Vasile/Tu n-ai venit pe lume/ Numai pentru tine...” Și ca o sinteză a întregii cărți am reține din Balada Vasile, Vasile- câteva versuri emblematice: Vasile, Vasile/Din scurtați vioară/Mică, frumușică, cu nume de scripcă,/Ai cântat la țară/ Unde te-ai născut,/Ai cântat Vasile, viața ta de câine,/Viața ta amară/De la început...” De unde și titlul acestei cărți - „Picătura amară” Vasile Comaniță străbătut de un spirit civic dezvoltat își
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
ale numeroșilor cititori au reprezentat un convingător imbold venit să răspundă chemării lăuntrice a autorului: De câtva timp gândul mă poartă de a mai face încă o încercare temerară. Gândul acesta, din dorința de a deveni faptă, m-a așezat frumușel la masa de lucru și m-a îndemnat să scriu. Nu știu cum mă voi descurca, dar odată pornit la lucru, va trebui să insist pentru materializarea gândului inițial. Material am la dispoziție, urmează doar să-l ordonez, fiind compus din piese
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
li se părea că sunt ale copilelor. Nevăzând, nici ei, nimic,își continuau, apoi, drumul, vremelnic întrerupt. La fel de brusc, după cum și-au pornit râsul, cristalin și molipsitor, Alina-Teodora și Maria, și-l și întrerupseră. Cum să bănuiască, ele, mititelele, și frumușelele, că, în fond, viața însăși, viața omului, nu-i decât un sclipăt, ca acel ceva, ce li s-a arătat, pe cer, ca într-un moment de foc,în fapt, două rândunele, ce era gata-gata să se ciocnească,în zborul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de una, numai, ce-l aud, pe Tata lu’Arcuș: gata! Că, uite, era să uit. Era să uit că mai pe după amiază, am un praznic. Tot prin partea asta a omenirii. Pa, dragii mei enoriași! Pa! Pa, părintele nostru frumușel și drăgălel! Pa! MIRESE LA SCHIMB Iluță Grasu și Miluță Slabu s-au întâlnit, neîntâmplător, la o bere. Te căutam, a zis unul. Și eu pe tine, a replicat celălalt. Știu de ce. Și eu. Că-n fața lumii noastre nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ultimul timp mergea În fiecare zi cu Vilma și cu Nilda, ca să facă tîrguielile. Țăranii ajunseseră să-l cunoască și să-l Întîmpine cu zîmbetul pe buze: era băiatul urechiat care venea cu bucătăreasa aia obraznică și cu doica cea frumușică. Într-o bună zi, pe cînd se plimbau prin piață, descoperi un pictor nord-american cu barbă, pipă și pantofi de tenis. L-a cucerit din prima clipa, cu Înfățișarea lui neobișnuită, instalat acolo și pictîndu-i pe vînzători și Învățînd mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cununie. Se simțea femeia cea mai frumoasă din lume, cea mai fericită. Și chiar era, probabil, În dimineața aceea, În timp ce se Îndrepta, superbă, spre barul hotelului. Aici o aștepta Juan Lucas, privind-o cum vine. LÎngă el, Santiaguito și Bobby, frumușei foc În costumele lor Închise și cu acea eleganța puțin neglijentă care, după părerea lui Susan, Îi prindea pe tineri. Stăteau de vorbă cu doi bărbați pe care abia Îi cunoscuseră, prietenii tatălui lor, incredibilii John și Julius, beți, Încîntători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
social nu. Susan Îi dădea dreptate, așa-i, darling, dar Îi părea atît de rău... Juan Lucas Încercă să fie categoric: s-o cheme pe Vilma, să stea de vorbă cu ea, pe urmă el o să-i dea o sumă frumușică și cu asta gata. Dar ea stăruia să-i fie milă măcar azi, ba chiar spusese că era vina lui Santiaguito. — Ascultă, Susan, băiatul a Început să iasă cu fete; e firesc să vrea și el să se distreze... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încheierea anului pregătitor era al treilea din clasă. Mătușa Susana era cît pe-aci să moară de invidie, dar a venit să-și felicite verișoara. Și biata Susan, ce n-ar fi dat să poată pleca! Imposibil: urma recitalul. Era frumușică măicuța de la pian. Într-adevăr frumoasă și pistruiată. O chema Mary Agnes și intrai după ea Într-o cameră unde era o statuetă a sfîntului Iosif, Într-un colț și pe jos un covor din Cuzco, În mijloc, Între cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de cuvînt, i-a dat Mercedesul lui. Dar n-a fost de ajuns: pușlamaua a Îndrăznit să ceară o mașină nouă. Treaba s-a aranjat pînă la urmă cu un refuz hotărît al jucătorului de golf, Însoțit de o sumă frumușică cu care avea să-și tapiseze Mercedesul cu piele neagră și să-l vopsească În roșu, ori vrea așa, ori nu mai primește nimic. Santiago acceptă și, În timp ce-i pregăteau bolidul În atelier, au trebuit să-i dea camioneta Mercury
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se familiarizeze cît de cît cu mediul, fiindcă altfel americanii ăștia l-ar fi luat peste picior. CÎt despre bani și În general despre partea materială nu trebuia să-și facă griji; Juan Lucas avea să-i trimită o sumă frumușică lunar, ca să-și Închirieze un apartament lîngă universitate, În cazul cînd nu i-ar fi plăcut să stea la cămin. Îl sfătui să-și găsească repede o americancă și să aibă grijă să nu-i vină cu un plod, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și Juan Lucas Îi spuse: cum vrei și izbucni Într-un hohot de rîs. Se Înțelegeau foarte bine amîndoi și despărțirea lor la aeroport a fost un moment trist. Susan Își Îmbrățișă băiatul care crescuse atît de mare și de frumușel și-i spuse să fie cuminte și să nu uite să-i serie, deși era sigură că n-o să scrie decît pentru a le mai cere bani. Pe urmă, petrecîndu-l cu privirea, se gîndi la ciudata senzație de mulțumire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
șosea, darling, cred că băiatul lui... era beat, mamă..., s-a accidentat grav..., ceao, mămica... Bobby a și dispărut de lîngă ea; aleargă la administrație și pe urmă iar la Ancón, pe zi ce trece e mai bronzat și mai frumușel... „Susan, dalmațienii mei... Susan“ - „Iartă-mă, darling, eram cu gîndul la Julius; am impresia că n-am mai mîncat cu el de un veac; nu vrea nici În ruptul capului să vină la clubul de golf... Stă toată ziua la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la bucătărie și În pavilionul servitorilor treaba ei, are haz metisa, Țanțoșa... Nici n-o să i se audă glasul cînd o să se apuce de treabă și-o să stea În pavilionul pentru servitori... Susan tocmai voia să-i stabilească o leafă frumușică... — Condițiile mele sînt trei și anume: o leafă pe măsura așteptărilor mele, o cameră salubră și aceeași mîncare cu toată familia. O să aibă toate astea, chiar pe toate și Susan se duse cu gîndul la tinerețea ei și/sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Juan, spuse arhitectul, pe un ton care putea fi ironic. Și-au strîns mîinile zîmbind. În fond, amîndoi erau mulțumiți: Juan Lastarria Își construia o casă proiectată de arhitectul la modă, iar arhitectul la modă avea să primească o sumă frumușică pentru o casă jumătate castel, jumătate funcțională... Lastarria se Îndreptă din nou spre bar ca să-i spună Susanei că n-avea gripă și că oricum o să iasă În oraș, dar ajungînd aici văzu că dispăruse pe cine știe ce coridor Întunecos al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
acum mișcările Gloriei Symphony, care se plimba cîntînd printre mese. Vino În rai cu Gloria cha cha cha Vino În rai cu mine cha cha cha Cha cha cha-ul Îl cînta abia șoptit la urechea bărbaților cu nevestele alături. „E. frumușică putoarea“, spuneau În gînd zîmbitoarele și amabilele ofensate, așezîndu-se mai bine pe scaun. Le deranja faptul că se simțeau atît de superioare și dintr-odată atît de inferioare. Cha cha cha se desprindea de bărbatul lor și se ducea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
intră și se apropie de bar. — Eu plec! Străinul ăsta lovește ca Viceregele... Îi antrenează grozav În Texas. Joaca asta nu-i pentru mine, fetelor... am plecat, pa și pusi. Nu fi prost! exclamă Puicuța. Uite că s-au așezat frumușel În partea ailaltă, stau liniștiți cu prietenii lor; de altfel, te-a văzut și n-a dat nici un semn de mînie, n-a zis nimic. Nimic, pentru că Santiago l-a apucat de mînă de cum a deschis usa și a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ca sucul de cireșe Kool-Aid. —Oau! Ia auzi la el! Duane mi-a zis că nu poți să vorbești, dar te aud clar și răspicat. —Ai vorbit cu ăia doi? întrebă Karin. Ce le spun oamenilor? Arătăm bine, spuse Mark. Frumușel, frumușel, frumușel. Creierul reptilian, ieșind târâș la soare, să se încălzească. Bonnie Travis chicoti. —Ei, m-am dichisit un pic înainte să vin. Cuvintele șiroiau din șoricică, cuvinte fără sens, frivole, stupide, salvatoare. Bombardamentul rapid, marca Travis, care o scosese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sucul de cireșe Kool-Aid. —Oau! Ia auzi la el! Duane mi-a zis că nu poți să vorbești, dar te aud clar și răspicat. —Ai vorbit cu ăia doi? întrebă Karin. Ce le spun oamenilor? Arătăm bine, spuse Mark. Frumușel, frumușel, frumușel. Creierul reptilian, ieșind târâș la soare, să se încălzească. Bonnie Travis chicoti. —Ei, m-am dichisit un pic înainte să vin. Cuvintele șiroiau din șoricică, cuvinte fără sens, frivole, stupide, salvatoare. Bombardamentul rapid, marca Travis, care o scosese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de cireșe Kool-Aid. —Oau! Ia auzi la el! Duane mi-a zis că nu poți să vorbești, dar te aud clar și răspicat. —Ai vorbit cu ăia doi? întrebă Karin. Ce le spun oamenilor? Arătăm bine, spuse Mark. Frumușel, frumușel, frumușel. Creierul reptilian, ieșind târâș la soare, să se încălzească. Bonnie Travis chicoti. —Ei, m-am dichisit un pic înainte să vin. Cuvintele șiroiau din șoricică, cuvinte fără sens, frivole, stupide, salvatoare. Bombardamentul rapid, marca Travis, care o scosese din sărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din gâtul lui încep să coboare noțiuni. Râgâie, născând cuvinte. Pui de păianjen-lup, împrăștiindu-se de pe spatele sunetului-mamă. Orice linie curbă din lume e vorbă. Crengile care bat în geam. Urmele în zăpadă. „Norocos“ e aici, învârtindu-se prin preajmă. „Frumușel“ gâfâie, de bucurie că-l vede. „Bine“, o floare purpurie, țâșnind din iarbă. O ultimă clipă frântă și poate că încă e în stare să simtă: ceva pe șosea care m-a distrus. Dar reparația îl aduce înapoi, la spoiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
spună. Nu conta. Ea era însuflețită de propriile-i povești. —Fiica ta cea deșteaptă, Jessica, a câștigat de curând o finanțare NSF pentru tinerii cercetători. Se pare că vânătoarea de planete e încă sponsorizabilă, anul ăsta. Pomeni de o sumă frumușică. California ar trebui s-o adopte, la ce pradă le aduce. Jess, Jess a lui. Fiica mea, ducații mei. Sylvie se porni să-i povestească aventura acelei zile lungi, încercările ei de a prinde o familie de ratoni care ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Scria și cronici, manevra concepte. Părea ceva mai elastic decât alții, atâta doar cât să sugereze că e mai descuiat decât maeștrii lui și că s-ar cuveni să le ia locul. Altminteri era mărunt, subțire, bine proporționat și al naibii de frumușel. Părea și cult, știa pe dinafară până și-un vers de-al meu, mi-l recita în loc de salut de câte ori ne întâlneam. Aș fi putut să-i răspund cu un șut, dar mă abțineam. Maria nu putea să-l sufere, așa
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
poți da seama, uneori te mai și înșeli, adică sunt porumbițe mai mari și mai tari ca băieții. Asta nu-l prea bucura pe Nicu, el ținea cu băieții. Portarul își prezentă averea după nume și culori: Cavaleru, Guleratu, Rotatu, Frumușica, Cenușăreasa, Gușatu, Certăreața, Toboșaru... — Nu nțeleg, unde-i toba, întrerupse Nicu, iar portarul îl lămuri că asta e rasa. — Iar ăsta-i Parizianu, i-am zis așa fiindcă are lornion, după cum vezi... Uite, am și unul Nicu, i-am pus
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
navei. Seal și tovarășii săi erau încă acolo. Când dădu cu ochii de ei, înțepeni și înțelese de ce s-a întors să-i privească. Se răsuci pe călcâie și se duse glonț la vânzătoarea de la magazinul de arme, o fată frumușică și subțirică, de vreo douăzeci de ani, care stătea într-un colț citind o carte. Ochii ei îi cercetară atent fața când el îi povesti cum i s-au furat banii. Încheie cu vorbele: - Uite ce aș vrea să știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]