1,457 matches
-
Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria de-o poartă toți. E! S-au înmulțit. Au mai venit să dea o mână de ajutor încă vreo trei care stăteau cu alte treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi venit că aici erau vreo șase din opt care stăteau... Gata! M-am plictisit eu de atâta muncă. Nu pot continua la nesfârșit a vă descrie această aventură minunată pitorească și inedită. Mai bine ascult vântul cum
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și ziceau cei din casă băetul sergentului că tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și eu uram tot satu. Și dimineața cădeam mort de obosală. Si când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spuneau domnului învățător Petre Cucescu: "N-a știut Rădășanu și cu Chetreanu ", după cum și era. Și văzând tata că bag prea mulți ani într-o clasă în Baea, m-a dat în Fălticeni tot în clasa I. Așa că cu treabă frumușică să nu fie diochi, am făcut 3 ani în clasa întâia primară. Și din 400 de concurenți am reușit 40, că numai atâtea locuri erau pentru clasa I. Și părinții cu dare de mână au cerut să mai primească pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
domn voinic și foarte frumos îmbrăcat și zice: "Elevi vă recomand pe dl profesor Vasile Teodoreanu, [27] doctor în matematici de la Paris "și noi sărmanii eram doctori în prostologie de la Iași. Și pe urmă ne recomandă și pe noi tare frumușel: "Domnule profesor, vă recomand clasa a III-a, o clasă de țărani foarte obraznici și impertinenți ". Și a eșit pe ușă. S-a suit bărbătoiu cela pe catedră și a zis: "Voi sânteți dracu, eu vi-s leacu ". Și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea din județul Suceava. Și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Maria Ionescu să mulgă vaca? A muls ea vreodată vreo vacă? Ție îți trebue o fată de gospodari, să te ajute în toate trebile gospodăriei de la țară. Să trimiți fetei și scrisori și fotografie și să te liniștești cu treabă frumușică. Și așa am făcut că alt feli nu era de chip, cu tata nu era de jucat, când zicea el o vorbă era zisă. Am plâns să înnebunesc, dar nu s-a ales nimica de logodna noastră din octombrie 1907
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și el ne-a învățat să reclamăm Ministrului de finanțe. Și el ne-a făcut reclamația. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Să-lcați, megieș cu Căutați și de urmă să nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochiu, numai să nu fie de diochiu! Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Celor Patruzeci de Zile, cu mănăstirea grecească cocoțată pe coasta abruptă și pustia în care Isus ar fi postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, hărțuit de diavol. Un teleferic optimist, pe care-l poți lua contra unei sume frumușele, leagă vârful muntelui de oraș. Dar cine să-l ia? Ceva animație în jurul sicomorului evanghelic. El a fost plantat în acel colț al grădinii care pătrunde până în inima orașului. Niște băieței se tot învârt pe acolo, pândesc eventualul pelerin, rar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
eu bine vrodată! Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui și-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum. Și mergând ea acum și zi și noapte, nu știu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, disdimineață
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
luptă aflăm despre harnașamentul magic al murgului (cunoscut deja din balada lui Iovan), când este descris în opoziție cu carul infernal al Sâlei: „Avea șeauă, și-avea frâu/ Chiar din o falcă de zmeu;/ Frâul e din năpârcele/ Oacheșe și frumușele,/ Tot din gură încleștate/ Și din coadă înnodate,/ Cum mai negre și ciudate”. Aflat la vârsta transformării, înarmat cu „trofee” ce sporesc puterea calului său, „pruncul” cu ochi negri, ca oricare alt erou ce face incursiuni în Haos, va actualiza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Al cincilea anotimp, și să facă tăieturile de rigoare spre uimirea ușor stupefiată a cercului lor de prieteni, scriitori și pictori cu toții afirmați și celebri, care ridicau din umeri la „fixația” pe care o făcuse Ali la acel tinerel brunet, frumușel, verbios, venit de prin Banat sau Ardeal, stângaci, dar și excesiv de impetuos, dezvoltând uneori teorii abracadabrante, amestecând nume - unele „acceptate de noi, de partid, de marxism” și altele de-a dreptul „revoltătoare” precum Nietzsche sau Blaga... Nina a fost prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
baba înfige cuțitul în mătură și o așează pe pământul gol. Dar se vede că baba însăși nu are încredere în descântecul ei pentru că are grija să-i recomande pacientului, că dacă nu-l lasă durerile de cap să meargă frumușel la râu la vremea la care soarele se oglindește în undă, cu un vas în care să ia apă, exact din locul în care vede soarele reflectat, apă pe care s-o arunce în spate peste cap, de nu mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mă imobilizeze în somn, iar după ce dispăream din compartiment ar fi călătorit ca și ceilalți doi până la gara următoare. Sau și-ar fi continuat drumul până în zori, pentru ca apoi să facă drumul retur și, o dată ajunsă acasă, să se vâre frumușel în pat. Primind o zi liberă ca să se poată odihni în voie. De-abia fusese stinsă lumina în compartiment că a și adormit, începând să sforăie puternic. Putea cineva adormi atât de rapid, ori persoana sforăia fără să doarmă, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
întrerupându-se brusc și ducând vertical arătătorul la gură, a luat telefonul și l-a vârât în frigider. Zicându-mi că de mult bănuiește că i-au montat în telefon un microfon de ascultare. și-n timp ce telefonul sta frumușel în frigiderul ei, băgat la răcoare, i-am povestit de frigiderul meu pe care se află ceașca în care ajunsese bilețelul scris de ea, cel prins de clanța ușii. A trebuit să-i repet totul de mai multe ori, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de pe interiorul copertei din spate. Așa se proceda în copilăria mea și mie îmi plăcea sistemul. În timp ce ea manevra meniul cu multă îndemânare, i-am admirat spatele și părul lung și frumos. Nu știam ce să cred despre ea. Era frumușică, amabilă, părea inteligentă, fusese capabilă să mă impresioneze cu intonarea titlului. Ca pe o poezie. Nu găseam nimic care să nu-mi placă la ea. Mi-a scos la imprimantă datele culese și mi-a întins hârtia, spunându-mi: Aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
toate sticlele de whisky din colecție. Nu a lăsat nici măcar una întreagă. Mă împrietenisem cu vânzătorul de băuturi din apropiere și-mi aducea, de fiecare dată când primea marfă de import, câte o sticlă la preț redus. Colecția mea fusese frumușică. Huliganul a început distrugerea cu două sticle de Wild Turkey și a continuat cu una de Cutty Sark și trei de I. W. Harpers. A făcut apoi țăndări două de Jack Daniels, Four Roses, Haig, lăsând la urmă vreo jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și, așa cum era de așteptat, toți studenții mei erau zombi. Cineva pe care nu l-am recunoscut venise costumat ca Patrick Bateman, ceea ce nu mi s-a părut deloc amuzant și chiar mă agasa; privindu-l pe acest tip înalt, frumușel, într-un costum Armani (demodat), poposind în colțurile întunecate ale casei, inspectând invitații de parcă ar fi fost următoarele victime, mă înspăimânta și cumva mi-a tăiat din detenta stupefiantelor, dar o altă incursiune în birou mi-a remontat-o. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
gol pușcă într-un avion, viezurele vioi găsindu-se ...și el în avion, poate numele lui era...Jayne. Când mi-am ridicat privirea, am văzut un student care mă fixa oarecum timid. La prima vedere nu avea nimic neobișnuit: înalt, frumușel la modul general, față prelungă, destul de cizelată, un păr roșcat des foarte scurt, rucsac atârnând pe umeri. Purta blugi și un pulover Armani vechi, verde-măsliniu (vechi pentru că era genul de pulover pe care îl purtasem și eu odată, în studenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
azi cum de realizau cizme de bărbați și ghete pentru femei, înalte, cu butoni și șireturi care duceau până la genunchi, de oboseau cucoanele până se încheiau șireturile. Deși unchiul Nae era paralizat într-o oarecare măsură și mergea în cârje, frumușel și simpatic, s-a căsătorit cu o fată foarte frumoasă și bogată. Pe acele timpuri, părinții și fetele erau fericite să se căsătorească cu meseriașii, iar cizmăria era foarte căutată. Doamne, făceau cizmarii niște pantofiori de damă în găurele de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ei ar fi vrut totul, însă nu le-a mers, eu am vrut și eu după tot zbuciumul din viața mea. Numai că, atunci când Mario avea vreo opt-nouă ani, eu îl purtam foarte elegant, cu paltonaș alb, de mouton-dore, era frumușel foc, și mergând de mânuță cu el pe stradă, ce-mi vine în minte, îl întreb: „Mario, tu vezi cum am eu grijă de tine, eu când voi fi bătrână tu o să ai grijă de mine?” Ce mi-a răspuns
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de ani, apare o mogâldeață de fetiță la vreo doi anișori care fugea după ea și-o ținea de halat. L-am întrebat pe director dacă-i copilul ei, și ce funcție are fata în cămin, atât de tânără, foarte frumușică și cu o ținută plăcută. Ne-a răspuns că e portarul unității și fetița este a ei, căsătorită cu un căpitan de miliție. Trecând câteva zile, soțul meu care a fost director economic în industria alimentară, cu muncă mai mult
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu era ceva să- mi placă și să nu fac, și toate cele de mai sus le-am făcut zi și noapte, că nu puteam să am odihnă, dacă nu terminam ce îmi propuneam. Poate eram o fetiță, o fată frumușică, dar dacă nu puteai să ai și o îmbrăcăminte aleasă nu puteai arăta așa cum ar fi trebuit și a te mulțumi așa cu ce aveai, dacă nu aveai putere de mai mult, trebuia să faci ca să fie bine. Să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu se prea amestecau în jocurile noastre băiețești. Așadar, nu-mi prea aduc aminte de ele. E adevărat, de Cela Zdrincu, parcă-parcă... era o târgoveață care, evident, se ținea cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era frumușică. Mă înșel? Dacă mă gândesc bine, avea tot dreptul să ne privească oarecum de sus, pe noi, țăranii. Taică-său avea o cârciumă (unii îi spuneau restaurant) cu dever mare, lângă pod, aproape de primărie, și îi dădea mâna s-o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
toți ceilalți ? - Ca de obicei. Au foarte mult de muncă în pregătirea campaniei de primăvară cu semințele, cu arăturile și celelalte munci ce se fac acum primăvara. Grâul l-au pus de astă-toamnă. Spuneau băieții că a răsărit și e frumușel, sunt ceva speranțe a se face bun. Stau mai slab cu mijloacele de arat. Baza lor e în două văcuțe, care le-am văzut cam slăbuțe, și mai au și viței. M-am uitat și eu atent la ce au
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]