1,835 matches
-
la vot, argument folosit fără ezitare și de către conservatori, și de către liberali. Acest argument al inoportunității („Nu este încă momentul!”) nu face decât să întărească prejudecățile despre inferioritatea femeilor. El însuși este în consens cu Vasile Goldiș și cu alți fruntași social-democrați, pledanți pentru dreptul de vot al femeilor în noua Constituție, din 1923, deplângând ratarea momentului 1918 ca moment al modernizării politice a condiției femeilor. Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" a jucat un rol deosebit de important în feminismul românesc și în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
comportament a avut urmări dezastruoase, duhovnicul agresat, neputincios să se apere în contra dialecticii și logicii lui Tommaso, puse la cale o intrigă subtilă și ageră: lansă în circulație zvonul precum că Tommaso ar fi fost protagonistul unor ședințe spiritiste, vrăjitorești, fruntaș al unor secte ce se ocupau cu științele oculte. Se vorbea în trapeză, în grădină, și chiar în ceasurile de rugăciune, în șoapte interminabile. Tommaso iese noaptea și se duce într-o colibă spre a se întâlni cu evreul Abraham
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu tradiția ortodoxiei noastre, domnul Ioanide e de fapt un ambițios, care, profitând de exaltația unor tineri, încearcă a-și deschide un drum cu ajutorul lor, însă ferit de orice riscuri. Numai profanii mai ignorează că arhitectul Ioanide este unul din fruntașii secreți ai mișcării subversive, în care intrighează cu întreaga sa familie. O fiică a sa, membră fanatică a acestei conspirații, a murit în împrejurări senzaționale, cunoscute bine inițiaților, dar pe care socotim prudent, din umanitate pentru numitul domn, să le
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acest gen zonele mai izolate, mai puțin atractive, unde, posibil, oamenii s-au împotrivit mai energic tendințelor de destrămare a vechilor structuri social-economice, cu care ei erau obișnuiți din neam în neam. Nu este exclus să acceptăm că chiar unii fruntași din obște să fi fost protagoniști în lupta pentru păstrarea și apărarea obștii, acei oameni și acele familii cu părți consistente și cu poziție socială proeminentă în obște, oameni cu atribuții de conducere locală, fără acces la funcțiile mari de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem adăuga și familiile de pe cealaltă jumătate de moșie aservită, ținând seama că unele dintre familiile înstărite și deținătoare de slujbe, fruntașii și privilegiații, aveau pe lângă casele sau pe locurile lor familii lipsite de mijloace de producție, lucrând pe bază de învoială și pe criteriul a ceea ce documentele numesc și stabilesc „să dea a zecea cine se va hrăni pe acel loc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era o a patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei boierești, trebuia să satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii, cât și la datorii, contribuția se raporta la partea ce o primea drept folosință. Și țăranii din această categorie aveau, în afara vitelor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iată un alt exemplu documentar, din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țină de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmează obiectele de bucătărie); și -30 (triizăci) coți pânză di bumbacu; 1 (un) dulap di lemn; 1 (un) feru di tumbacu pentru călcat cămeși; 1 (una) sanie mare pentru boi”. Acestora li se adaugă alte multe lucruri gospodărești ale unui fruntaș sadea, dar țăran, nu boier. Se poate considera, totuși, că nu toți țăranii categorisiți fruntași dispuneau de o astfel de stare materială, dar exemplul dat ne îndreptățește să afirmăm că existau la Umbrărești țărani cu gospodării bine întemeiate, cu avere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au făcut clacă cu câte 10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai puțin, dar cu 15 codași mai mult și cu 9 ce nu fac clacă tot în plus, la un număr mai mare de locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Răspândirea conștientă a propriei responsabilități se sfârșește în cele din urmă prin aceea că așa numita cruce a lumii este ușurată. SCHWEINDI: Ați exprimat aceasta foarte subliniat în aceast spațiu, înaripat de un acces de frumusețe, d-le Jürgen. Un fruntaș al responsabilității cum sunteți d-voastră, bănuiește cu siguranță că și unii ca noi, la rândul nostru, ne aflăm permanent într-o stare de responsabilitate, într-un fel, suntem zi și noapte legați cu lanțuri de responsabilitate. Soția mea poate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a fost singurul de aici, care s-a interesat de soarta noastră și a plecat urechea la tânguirile noastre jalnice. Ceilalți? Ne-au amenințat, batjocorit sau râs, nedând nici o importanță „bețivilor". Și dacă în locul prințului Moruzi ar fi venit vreun fruntaș liberal sau conservator și ar fi căutat să ne dea sfaturi și încurajări pentru un viitor mai bun, am fi avut aceleași cuvinte de laudă, căci n-am fi văzut în ei politicieni, ci oameni de bine, oameni ce știu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tg. Ocna”, anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru învățătura poporului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
democrat, colectivul de redacție înscriindu‐ se și el în partidul respectiv. În ce privește conducătorul ziarului - Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului Codreanu, nu numai că face același lucru, înscriindu‐se la conservatori‐ democrați, dar ulterior, tot om politic, îl întâlnim fruntaș al P.N.Ț. local. Mai târziu, ziarul protestează pentru confiscarea numărului său din 6 aprilie 1908, când prefectu l Grigore Vasiliu a dat ordin primarilor și notarilor de a opri d ifuzarea la abonați a numărului 17 și înapoierea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fratelui său Ghiță...” * Omagiu - tată și fiu 30 mai/21 iunie 1859, din ținuturile Tutova, Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei - Manolache Costache Epureanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Iorgu Radu, iar când, după lupte și lupte, la 24 ianuarie 1859, la București, s-a declarat Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Alexandru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și publicitară prin care autorii ilustrează ce înseamnă prostituția unor întreprinzători într ale publicațiilor. "Lingareții" cu pricina, luptând greu, greu cu logica și mai ales cu rânduielile gramaticale fac un fel de literatură de rahat cu care-i spoiesc pe fruntași politici sau administrativi care acceptă să plătească din gros (ori să-i pună pe alții să le suporte) hachițele imagistice. Textele cu pricina, clișee aplicate unor persoane publice înjosesc pe autorii, adulații și publicul cititor. Cine acceptă să fie "lins
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]