26,912 matches
-
-ul cu slugile lui. Incompatibil Mareea-și atinge azi plinul alai de cochilii se-adună împinse de val. Îndrăgostit de dresoare, delfinul ar vrea s-o atragă-n străfunduri adânci, diadema de melci sidefii cu iubire să-i așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de solidaritate muncitoreasca pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemeni tuturor celorlalte delegații din județe care au venit și s-au adăugat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri în frunte cu Dl. Cosma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem s-o recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste prețioase indicații este un coșmar care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fotoliul era un butuc pe care te așezai și frizerul că și ține sub cerul liber. Dar eu am fost dus de taximetrist într-o frizerie curată, modernă, care mai întâi te relaxează, iti făcea un masaj pe gât, cap, frunte și numai apoi te tunde și bărbierește și asta la înaltă ținută și numai la prețul de 5 $ UȘA. Așa cum există și automobilul Mercedes S-classe lângă trăsura trasă de boul cu cocoașă, care are frâiele băgate prin nări. Dar să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de orașul impanicat. Mai în toate atelierele, oamenii își părăsiseră locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți vesel către viața - puntea. striu că Amărăștii-ți sunt departe dacă vrei să-i vezi, ridică-ți fruntea! STIMATE PRIETEN la aniversarea scriitorului Ioan Barbu nu-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să-ți ție Domnul casa ta și harul! AXIOMA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți crapă nervul sub frunte vedeți?... am mânia lui șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că port patul lui Procust în spate? FILĂ DIN JURNALUL DE BORD Ing. prof. dr. Pompiliu Manea, care recent a făcut înconjurul lumii în jurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mare număr de avorturi din Europa.<footnote Mihaela Mihăilescu, La avorturi, România e pe primul loc în Europa, în Adevărul, București, nr. 1886, 6 iunie, anul 1996, p. 1. footnote> Cercetările recente relevă faptul că România este și acum în fruntea Europei în ceea ce privește numărul de avorturi. publicarea de către preoți, și nu numai de către aceștia, a unor articole serios alcătuite privind această temă. o soluție propusă de părintele Nicolae Tănase - parohia Valea Plopului jud. Prahova, ar fi ca, femeia să poată lăsa
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
repetiție înainte, însă cu toate acestea într-un ansamblu ideal, chiar spre surprinderea noastră, a celor doi soliști. Ne-am înțeles de minune unul pe altul. Aceleași intenții, aceleași nunațări. Familia regală era în extaz. Doliul doamnelor de onoare în frunte cu regina dădea o notă bizară. Toate aceste doamne aveau văluri de crep negru cu tocă în formă de bonetă brodată cu crep alb. În seara aceea mai debutează cântărețul de operă R. Vrăbiescu. Lecțiile mele la curte urmează regulat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
urmări, având încă un frate mare, care ar fi putut fi ridicat și dus, ca alți nesupuși, în vreun lagăr. Când interesându-se cineva din partea mareșalului v. Mackensen la magazinul de muzică Jean Feder, cine ar fi dintre muzicanții de frunte care n-au plecat din București, se găsi acolo o persoană care din preamare zel îmi indică numele și calitatea de „grösste Pianistin des landes”. Și așa mă pomenii chemată de urgență, spre a-mi da concursul. Pe un frig
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și calitatea de „grösste Pianistin des landes”. Și așa mă pomenii chemată de urgență, spre a-mi da concursul. Pe un frig strașnic fui condusă într-o trăsură deschisă la spital, unde mă aștepta un șir nenumărat de răniți în frunte cu câțiva doctori militari. Pianul era așezat spre groaza meaîn holul spitalului, în frigul cel mai teribil. Tot acolo era un jelț pentru Mareșalul Mackenzen, care își făcu apariția imediat după sosirea mea. Am cântat cu degetele înghețate, însă totuși
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
soția sa, o ființă aleasă, o artistă chiar, îmi făcură cea mai călduroasă primire, atât în casa lor, și prin entuziasta propagandă pentru reușita deplină a concertului, la care asistă tot ce era mai ales ca public din Cluj, în frunte cu generalul comandant Petala cu doamna, episcopul Clujului, Ivan, un venerabil bătrân de 80 de ani, pe urmă profesori universitari, directorul Operei, Popovici-Bayrenth, neasemuitul conducător și animator al acestei înstituții însemnate. Din nenorocire, pianul care era defectuos, un vechi Bössendorfer
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
să audă de frații lor din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua, din considerente economice. Iar noi, aici în țărișoară, avem o părere proastă spre infectă, pe regiuni istorice, unii despre alții. Bănățenii, care se simt fruntea, nu-i prizează pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
demersurile în presă și în justiție ca această creație monumentală să nu-și găsească locul pe scena Teatrului Național"). Pasaje întregi sînt simple acumulări de insulte ("Am văzut la lucru toată echipa PD-ului, ușor de recunoscut după rotunjimea capului, fruntea îngustă, bombată, maxilarul proeminent, buzele cărnoase, pofticioase, nările dilatate amușinând a pradă, ochii triunghiulari, gât de lup imobil, ceafa bulgărească, masivă, statura bondocă, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat și congestionat din cauza sângelui
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
-i doar când scrumul stins ia foc. Magie-i tot! Iar într-al vrajei vast ținut vorba comună către slăvi țâșnește... Precum un crescător de păsări izbutește să-și cheme porumbelul nevăzut. (din Poezii 1922-1926) Îngerul Cu o-nclinarea-a frunții izgonește tot ce înlănțuie și ce reține, căci inima-i înalt adăpostește un viitor ce-n veșnic cerc revine. Profunde ceruri de făpturi sunt pline și fiecare-l strigă: vii la noi? Nu-i da să-ți poarte-n mâinile
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
trecută, în care se aude gîlgîitul unei lumi mai vechi, nu un paseism de duzină, ci o înfruptare vegetală, din istoria care s-a făcut pămînt: ,Oamenii Vechi se'ntorceau din milenii/ unul altuia șoptind: - Cine sîntem nu știm,/ pe frunți purtînd cîte o slabă lumină/ firavi se'ntrebau: - Unde, de unde venim?". Relatări telegrafice, tablouri zilnice unidimensionale ca un șnur, în care un fir cît de subțire de ibrișin colorează un întreg caier de cînepă, fac formula acestei poezii, și-i
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]