1,236 matches
-
d'Afara are o afluență enormă; față de cei câțiva cumpărători care se întâlnesc aici, hoinarii de ambele sexe abundă. Mai multe ulițe ale târgului sunt înțesate de birtași, patiseri, gratargii, cofetari și cafegii, măscărici și de săli de dans sub frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate pentru a intra. Zelul cu care populația se năpustește asupra târgului poate fi judecat chiar și numai după un singur fapt: în ziua sărbătorii Moșilor, birjele
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sufletul: poezia lor este o confesiune; iau universul ca martor al bucuriei, durerii, mâniei, entuziasmului, emoției lor: sunt romantici și lirici. Vom privi cortegiul rapid al acestor aezi, a căror lăută rezonează cu sunetul limpede și cristalin al izvoarelor sub frunziș sau al naiului în mâinile lăutarilor. Nu poate fi vorba de un conflict între patrioți și ideologii cercului Junimea și ai revistei Convorbiri literare, organ al idealismului pur și internațional, opus de Titu Maiorescu naționalismului lui Bolintineanu, Alexandrescu, Alecsandri, Asachi
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
au fiii ei exilați, românii. Tot tristeți, dureri, regrete întunecă și îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a Columnei lui Traian, a cărei umbră desfășoară splendorile Imperiului și ale Evului Mediu florentin, aici: "Ô César ambigu ceint de fauves couronnes" și aici: "Florence avec un
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de câinele cu șapte capete care latră în fața fortăreței. Prima dată îl iartă; dar a doua oară îl prinde pe Făt-Frumos și-l azvârle până în cer, de unde cade numai pulbere, iar din această pulbere țâșnește un izvor limpede înconjurat de frunzișuri groase. Murmurul acestuia cânta trist durerea frumoasei Ileana. Domnul și Sfântul Petru trec pe acolo, iar Domnul, întinzând mâna și spunând "amin", face să dispară izvorul și-l aduce la viață pe Făt-fruos. Acesta îl urmărește în depărtare pe Domnul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad; brazi; bucată; bucurie; căprioară; carne; cer; cioban; ciuperci; clasă; de copaci; copil; creangă; crîng; cunoaștere; de la noi; deltă; desiș; drumeție; dumbravă; energie; eșec; excursie; falnic; fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime; munte; muză; natură frumoasă; naturalețe; oxigen; pace; pasăre; pădure mică; pădure seculară; pădure
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poeților de cenaclu, debutând la "Sburătorul" și formându-se în cercul lovinescian. Poetul a evoluat de la "erotismul angelic" la "sentimentul postumității cosmice", dar s-a eliberat cu greu de influențe copleșitoare: Bacovia, Georg Trakl, Arghezi. Virgil Carianopol (Scrisori către plante, Frunzișul toamnei mele, Scară la ceră este la începuturile sale îndatorat lui Esenin. Criticul observă ironic: "D.Virgil Carianopol are o genealogie ușor de identificat, e din părinți cunoscuți, cum se spune; i se poate deci ura să sporească ceea ce a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sistem de coordonate: „Dincolo de înregistrările trecute sau prezente, senzația, prinsă stea în cleștele poemului actual, înviorează, uimește, pătrunde ca o injecție”. Sau: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, înspăimântă sau calmează. Imaginile se îmbulzesc nu în comparații sterpe, ci în asociații-fulgere, frunziș în noapte. // Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare” - pentru a ajunge la această definiție sintetică a „poeziei noi”, drept: „Limbă nouă, senzație crudă, construcție clasică obiectivă (impusă de o ordine și constrângere
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
logică”, poezia e funciarmente „ritm”, tradus în termenii unui vitalism exacerbat, pe care fluxul imagistic e chemat să-l întrețină: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește, zgârie, înspăimântă sau calmează. Imaginile se îmbulzesc nu în comparații sterpe, ci în asociații-fulgere, frunziș în noapte. Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare”. Dacă ne reamintim că în același articol, doar cu câteva pasaje mai sus, se vorbea despre „notația șcareț e întotdeauna sângerândă, crudă, zvârcolindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
comunicante”. Primul lucru care frapează la lectura poemelor lui Ilarie Voronca este, desigur, neobișnuita densitate imagistică. Textele poetului sunt suprasaturate de imagini: „ecuatoriala floră” - cum sunt numite în Incantații -, dar și alte numeroase trimiteri la luxurianța vegetației solare, cu liane, frunzișuri, preerii etc. conturează un spațiu al profunzimii imaginative, în care nici o parcelă nu trebuie să rămână neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cât de frecvente sunt metaforele înseși ale acestei lumi ce învestește aproape totul în productivitatea imaginației și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și fără explicații. Există o poveste despre un călugăr din vremuri străvechi care se simțea foarte deprimat și trist. Era iarnă și se uita afară în grădină simțindu-se foarte deprimat și decăzut. A devenit conștient de pomii golași, fără frunzișul lor frumos. I se părea că și ei se simt triști și deprimați când și-a dat seama că nu erau morți, pentru că primăvara le creșteau frunze noi și erau chiar mai puternici decât înainte. Și deși păreau morți erau
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
noile plante. • Cu ajutorul unui furtun de udat spălați bine arborii și arbuștii, foioasele și coniferele care e posibil să fi fost afectate de sarea rezultată în urma dezghețării. Vara • Tundeți și fertilizați, dacă este nevoie, coniferele, arborii cu sevă, arbuștii cu frunzișul căzător, trandafirii, după prima înflorire, tufișurile de conifere și foioase, via și tufele de zmeură. Puneți-le îngrășământ dacă au nevoie; udați cu grijă noile plantații. • Tăiați ramurile tufelor de zmeură care au avut fructe și lăsați doar vlăstarii noi
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
să fie ușor, permeabil pentru apă și aer, cu o capacitate mare de drenare și de conservare a umidității. Pași de urmat Alegeți mai întâi o plantă sănătoasă, nedegradată, care nu suferă de nici o boală, virus sau ciupercă, cu un frunziș perfect - bineînțeles, planta trebuie să fie lipsită de insecte. Alegeți o mlădiță de grosime medie din anul în curs. Pentru ca înrădăcinarea să se facă rapid și fără probleme, mlădița aleasă trebuie să fie fermă (fără a fi durăă și flexibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
frunzele de rubarbă (doar tulpina poate fi folosită pentru compostă, frunzele de stejar și de nuc, acele și rumegușul coniferelor acide (cum ar fi pinul și bradulă, materialele contaminate cu pesticide sau produsele periculoase (de exemplu, lemnul tratat, plantele sau frunzișul bolnaveă, precum și materialele chimice în cantitate mare. Cantitățile mari de gazon umed trebuie uscate puțin înainte de a le încorpora în compost. Condurul-doamnei • Condurul-doamnei este preferatul păduchilor de frunze. Pentru a vă salva plantele - inclusiv arborii fructiferi și cei ornamentali - de
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
suficient să eliminați această extremitate prinzând-o între degetul mare și cel arătător. Colet: Zonă de trecere dintre rădăcină și baza tulpinei. Compost: Materie organică obținută prin descompunerea deșeurilor vegetale și menajere (vezi „Compostarea”Ă. Conifer: Arbore sau arbust cu frunziș persistent, cum ar fi tisa, zada, pinul și bradul. Cuib: Gaură în care se seamănă 3-5 semințe mari ca pentru pepeni, condurul-doamnei, bostani, bob sau dovleac. Cultivarea forțată: Constă în producerea plantelor înainte de perioada normală de vegetație. Curățarea copacilor: Curățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
origine vulcanică, un silicat natural sărac în apă, care are proprietatea de a îmbunătăți aerarea și drenarea solului, menținând în același timp umiditatea. Perlita facilitează penetrarea rădăcinilor în substrat, maximizând astfel creșterea și dezvoltarea plantelor. Persistent: Se referă la un frunziș care rezistă în perioada iernii; se opune lui caduc. Pesticid: Produs chimic care distruge paraziții culturilor. Plante sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de ură? Îmi închipuiam că era conștient de puterea pe care o avea. Se înfrâna pentru a nu ucide. Clar-obscurul părea să emane din trupul prințului, zebrat de șuvițe întunecate. Loviturile cădeau des, cu un zgomot de ploaie măruntă pe frunziș. Se auzea geamătul înăbușit al martirului, discret ca o foșnire. Obrazul victimei era îndreptat spre tavan și-mi puteam imagina ochii, privirea extatică. Am rămas cu ochiul lipit de gaura din perete. Să mă crezi, murmură povestitorul cu un murmur
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
fanarioților (Iordache Golescu, Turda), la Floreasca. Lacul scînteia ca fierul înroșit, copacii gravi, apoi după căderea soarelui, peste tot un albastru zgrunțuros și păstos în care ciorile pătrundeau greu. În fond, pe Jianu, autobuze galbene mari ieșeau și intrau în frunzișuri, sub antenele tremurătoare ale reflectoarelor de la Băneasa". De cele mai multe ori avem a face cu un amestec specific de notificări de lecturi, impresii fugare, intens estetizate, confruntări ale artelor cu viața și viceversa, cu o predilecție aparte arătată artelor plastice (Radu
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
mai putine ceasuri/minute, cătarăți în copaci. Nu mai țin minte exact cum arată lumea privită de acolo, dar e evident că ea nu e doar altfel pentru că o privim dintr-o perspectivă anume, ci mai ales pentru că acolo, în frunzișul copacilor, copilul are iluzia, întreținută, că și-a aflat o altă lume, numai a sa, și totuși nu una complet inventată ori imaginara, ci reală, concretă, pe care o pot percepe și adulții, o lume cu care te poti... da
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
chemat să preia și să ducă mai departe muzica interioară a poemelor. Nu faptul concret, transcris în nuditatea lui, ci semnificațiile evocate de el au darul de a reverbera în conștiință și de a trezi emoția poetică: "bocănitul securilor/ zguduie frunzișul/ și păsări zboară speriate// mai păstrează imprimată/ părerea copacului doborît/ un vid vertical în pădure// în liniștea foșnită de vînt/ păsări revin speriate/ la cuiburi care nu mai sînt" ( Se doboară un copac în pădure). Textul este emblematic pentru dispozițiile
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
de ceară" - Insula), fixează lirica lui Solo Juster în descendența simbolismului, îmbogățit cu experiențele poetice ulterioare și trecut prin filtrul personal al autorului: "la răscrucea de vînturi/ cînd steaua albă ar pieri/ în lacul de onix/ vor tresări codrii plecîndu-și frunzișul// ochii-mi se vor stinge/ în lacrima ta/ verde// (...) să nu plîngi/ la răscrucea de vînturi/ senină/ de mine/ aminte să-ți aduci" (Steaua albă).
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
ochii tot ațintiți pe șosea. Și atunci ea, însetată, și-a imaginat că simte apa limpede și rece învăluindu-i umerii și și-a mai imaginat și iarba pe care aveau să se întindă amândoi, unul lângă altul, la umbra frunzișului și a fructelor. Acolo se vor opri. Acolo vor avea timp să-și aștearnă privirile peste lucruri. Acolo vor avea timp să atingă lucrurile. Acolo vor putea respira pe îndelete parfumul trandafirilor. Acolo totul va fi zăbovire și prezență. Acolo
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
există ca să treacă oameni pe ele. Cărările există ca să ducă spre locuri unde sunt oameni. Și au intrat în pădure. Ici și colo trosnea câte o creangă uscată. Uneori cădea câte un con de pin. Se auzea murmurul brizei prin frunzișul de sus. Se auzea ciripitul păsărilor ascunse. Se auzea tăcerea mușchiului și a țărânei. Îmbătați de frumusețea, de muzica și de miresmele pădurii, bărbatul și femeia urmau poteca ținându-se de mână. Până când au auzit în depărtare ca niște lovituri
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
-i mijiseră tuleiele și încă nu-l agățase Dumnezeu în cârlig, de câte ori nu venise cu mama lui la bâlciurile zgomotoase! De câte ori nu privise și el cu mândrie fetele din toate satele din jur cum joacă sub acest plop mare cu frunziș des de se sfărâma voios pământul! Dar odată, când era de douăzeci de ani, și stătea tulburat sub plop și ținea un trandafir... Se înfioră. Apăru iarăși pe neașteptate înaintea lui Aceea, în taină sărutată, de o mie de ori
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
o rangă, în văzu-a toată lumea sau ocult./ Sunt cărți care te-nvață metoda,-n limba francă, - nu căuta-n depozit, ci pe pult./ Poți să le vezi uitate, din când în când, pe-o bancă: au foi volante ca frunzișul smult./ În rest, dacă ești clopot, să nu scoți nici un dangăt: fii bronz/ placid, precaut și adult.// Gângăniile strivite-n ceaslovul lui Ion Creangă s-au făcut litere de mult// De mult.". Sincer? Mie numai aici.
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]