1,190 matches
-
numele unui animal are Întotdeauna o semnificație religioasă. Se poate presupune că poporul Își trage numele de la un zeu sau un strămoș mitic lycomorf. O a doua ipoteză susține că „dacii și-ar fi luat numele de la un grup de fugari: fie imigranți, fie tineri certați cu justiția, dând târcoale ca lupii și trăind din pradă”. O a treia ipoteză, susceptibilă de a explica originea numelui dacilor, susține capacitatea acestei populații de a se transforma În lup. Aceștia acționau sub impulsul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
în proprietatea exclusivă a culturii europene? Ne putem pune această întrebare atunci cînd ne uităm la Statele Unite. Pe lîngă faptul că populația lor este europeană în proporție de 90 %, ele au primit și integrat masiv intelectualii și universitarii proscriși sau fugari din Germania nazistă și din Europa dominată de naziști, apoi pe cei din URSS și din țările europene satelite. Ele continuă să "pompeze" inteligențele europene în domeniul cercetării științifice, iar universitățile lor invită savanți, profesori, scriitori și artiști europeni de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe lângă Comunitatea Evreilor”. Cu toate semnele de întrebare și criticile aspre ce le făcuse la adresa lui Abramovici, antecesorul său în funcție, Șafer recunoștea în scris și unele merite ale sale și anume: „Înființată la 7 octombrie 1946 (deci, pe când șef era „fugarul”!, n.a.), cu un comitet de 18 membre, azi mărit la 25, această secție a ținut până în prezent 13 ședințe”. Deoarece CDE fusese destinat a fi o organizație complet aservită PCR-ului, i se impuseseră „de la centru” planuri de lucru pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acest fenomen, dramatic prin consecințele lui ulterioare, trebuie să spunem că la SJAN Vaslui există un dosar voluminos (436 de file) compus în mare parte din adrese sosite la Vaslui de pe la alte prefecturi, în care erau dați în urmărire generală fugarii strânși cu atâta trudă și migală de sovietici, ajutați cu un zel ieșit din comun de polițiștii și jandarmii români, care aproape că nu mai ascultau de dispozițiile venite de la București ci, numai de cele ale ofițerilor-delegați ruși. Prefectura Timiș-Torontal
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mult de vorbă cu cei care s-au dus și odată cu ei au trecut În uitare atâtea posibile frânturi de istorii despre trecutul acestei localități, despre oamenii care au trăit aici odinioară, de unde au venit și de ce au fost ei fugari din Moldova de Nord ori din Podișul Transilvaniei, sau au fost aici dintotdeauna? În cele ce urmează nu-mi propun să Întocmesc o monografie a Gălăuțașului, aceasta pentru că, de obicei, monografiile Înserează date statistice și cifre care fac uneori lectura
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care, după știința mea, au rămas atât de puține mărturii, atât despre ei cât și despre fostul sat Gălăuțaș, parte din el aparținând comunei Subcetate, parte Topliței. Despre acest sat, mă Întreb adesea dacă a fost dintru Început Întemeiat de fugarii veniți de prin alte locuri care sau statornicit aici doar de câteva veacuri, sau au fost aici de la Începuturi! Dacă Înaintașii noștri nu s-au Îndeletnicit cu scrisul, ci au mânuit doar coasa, securea și sapa și au stat aplecați
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au căutat locuri mai deschise și pământuri mai mănoase. La Hodoșa sau undeva pe Dealul Rusului au văzut ruinele unei cetăți, dar se pare că acestea nu le-au reținut atenția. Să fi fost prin acele preluci bordeie locuite de fugarii din calea prădătorilor din primul mileniu d. Hr.? Opinia nu poate fi exclusă. Săpături arheologice nu s-au făcut prin aceste locuri. Stând de vorbă cu câțiva nonagenari din comună, aceștia Îmi mărturisesc câte ceva doar din puținele lor aduceri-aminte, din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îmi aduc aminte că tatăl meu Îmi spunea despre niște armeni din Gheorgheni care stăpâneau pe atunci suprafețe mari de pădure ce se Întindeau până la hotarul cu pământurile toplițenilor, până la Valea Găinii. Aceștia, spunea bunicul, vindeau pe atunci păduri acestor fugari pentru anumite servicii. Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trenul din loc, cele două uși ale vagonului se legănau purtate de curenți, iar ungurul zăcea cu capul aplecat spre albia Mureșului. Din tren, cele câteva focuri de armă trase de cendări nu au reușit să nimerească pe niciunul dintre fugari, care ajunseseră deja pe culme. Care mai ești Întreg, măi? se auzi un strigăt din tufiș. În câteva minute ieșiră cu toții de prin tufișuri. Măi, dar cuferele? Lasă-le dracului de cufere! De astea ne ardea nouă? Ce, puteam noi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și se poate citi pe chipul ardeleanului o izbucnire adâncă. Dacă, după Întemeierea principatelor și secole mai târziu, migrația peste munți din Moldova și Înspre Moldova era liberă, nu putem admite ideea că toată această populație a noastră e de fugari, fie din câmpia Transilvană, fie din cea a Moldovei sau din Bucovina. Coborârea lor din munți a fost o realitate care a durat până la venirea ungurilor. Din satele ocupate masiv de secuii din Ținutul Secuiesc au migrat spre această insulă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
al nedreptății? Teramen Abia ne depărtasem de porțile cetății... Priveam pe fiul nostru în carul lui mergînd. Soldații lui din gardă îl însoțeau, tăcînd. Pornise spre Micena, cu gîndul dus departe Și frînele din mînă le dase la o parte Fugarii lui năvalnici, atât de-obișnuiți De glasul lui s-asculte, pășeau acuma mîhniți, Cu ochii stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege gîndirea întristată. 1570 Și-acum nici al tău tată n-ar ști să-l recunoască
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune a hiperbolizării imaginii divine din versurile 1539-1540: Și unii spun că-n goană un zeu s-ar fi zărit Cum amuțea din urmă fugarul îngrozit Descrierea monstrului amintește de Minotaur, învestindu-l astfel pe Hyppolite cu puterile unui erou de legendă: Avea pe frunte coarne puternice de taur, Înveșmîntat ca peștii, cu galbeni solzi de aur; O fiară-ngrozitoare, balaur ucigaș Încolăcindu-ți trupul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
retragă fără zgomot pentru a nu tulbura somnul dulce al partenerei sale. Dintr-o dată se desprinse de ea și o luă la fugă de pe pînză cît putu de repede. Dar în aceeași clipă femela se trezi. Și începu să urmărească fugarul într-o cursă nebună. Masculul se lăsă să alunece pe un fir, amanta după el. Amîndoi se lăsară să cadă peste marginea ferestruicii. Adunîndu-și ultimele puteri masculul încerca să scape. Prea tîrziu. Femelă îl prinse și îl trase din nou
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
frică de toate aceste pedepse, pentru că îmi dădeam seama că le meritasem; dar furia ta a fost mai blândă decât greșeala mea. Tu mi-ai ordonat să plec ca relegat în teritoriile pontice și să brăzdez cu o navă de fugar marea Scitică"111. Într-un alt pasaj, adresându-se soției lui de data aceasta, reia: "Cezar nu mi-a luat nici viața, nici norocul, nici dreptul meu de cetățean, deși aș fi meritat să pierd totul din cauza vinii mele (viciului
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Fusese fericit când plecase în pelerinaj. Nu-și dăduse seama că de fapt încercase să fugă de frica lui, ca și doamna Ilinca. Pe Șerban Vodă, omul cu glas de tunet, cu fața mare și ochi poruncitori, care știuse din fugar condamnat în contumacie să se întoarcă în țară domn, nimeni nu-l înfruntase. Adusese meșteri tipografi din toată lumea ortodoxă și-i pusese pe lucru, tipăreau cărți de liturghie, biblii și cărți de rugăciune, iar cei care le răspândeau în împărăția
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ești grec. — Da, da, despre mama vroiam să-ți spun și despre diata ei, adică despre testament. Știi, când s-au întors lucrurile și pentru noi și a venit Șerban domn la București, cam sărăcuț, că a cheltuit mult ca fugar să-și facă prieteni în toată lumea, mama, de frica lui, se apucă și face un testament în care îl numește ispravnic pe toată împărțeala averii pe Dinu, celălalt frate mai mare, stolnicul, și ne lasă toată averea nouă, feciorilor mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mărgăritarele la porci, pentru că, imediat cum s-a ivit un prilej, iertații au trecut la atac și i-au băgat pe toți fiii ei la ocnă. Ah, ce vremuri! Dar Șerban, care fugise și legase prietenie cu marele vizir, din fugar s-a întors domn. Pătimaș, Șerban Vodă! Doamne, câte liturghii a plătit ea aici și la Sfântul Munte ca să-i fie iertate păcatele! Cum și-a luat locul ce i se cuvenea (oricât de smerită ar fi fost, trebuia să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l scoți pe mânecă decât dacă bătrânul stă pe vine, este lung cât trupul lui, e prins undeva de picior, poate la gleznă. Lui Ștefan îi trecuse prin minte și chiar i se păru că vede prin fața ochilor imagini cu fugari care, de spaima năvălitorilor, își adunau întro boccea odoarele și plecau luându-și doar copiii în căruțe. Povestea Tudora, roaba doamnei Stanca, că pe drumurile băjeniților se ațineau tâlhari care-i omorau să le ia avuția, dar omorâtul își ținea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
puțin cunoscut a fost faptul că printre refugiați se aflau numeroase persoane care au participat la genocid oameni care încercau să scape de consecințele crimelor săvârșite. Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați și-a făcut datoria, având grijă de soarta fugarilor. Multe vieți au fost salvate. Dar prezența criminalilor în taberele de refugiați a dat naștere mai târziu unei noi serii de violențe, contribuind la izbucnirea unui război catastrofal în Republica Democrată Congo, care se învecina cu Rwanda. Nici măcar asistența acordată
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
oști ai vremii sale. După moartea bunicului său, Alexandru cel Bun, copiii legitimi și nelegitimi, învrăjbiți de polonezi, au început între ei o luptă crâncenă pentru ocuparea scaunului domnesc. Cel mai tânăr dintre fii, Bogdan al II-lea,a stat fugar peste munți, în Transilvania, la curtea lui Iancu Corvin de Hunedoara, precum și la curtea domnească din Țara Românească. Aici se însură cu munteanca Oltea, născându-se unicul lor copil, Ștefan, viitorul mare domnitor al Moldovei. Bogdan al II-lea, ajutat
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
pe cineva de mai multe ori, nu toți oamenii seamănă unii cu alții. N-am auzit, fără să fiu surd. Ei și? Îndată după aceea am intrat la vizita medicală care s-a terminat pe la orele trei. Dezbrăcați, eram cercetați fugar de doi doctori, dintre care unul, care purta ochelari groși, ne punea o carte în față: trebuia să citim din ea de la o anumită distanță. N-am putut citi de la distanța vrută de el și atunci mă apucă de ceafă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
târgul Fălciu din Moldova 34. Cu toate eforturile de prevenire, holera și-a făcut înfiorătoarea apariție în Moldova, de data aceasta în mod indubitabil, în mai 1831, iar la Iași, chiar de la începutul lunii, ea fiind adusă nu numai de fugarii de dincolo de Prut, dar și de ostașii ruși care circulau înlăuntrul și în afara țării. Într-un raport al consulului francez Lagan, înaintat ministrului afacerilor externe de la Paris, generalul conte Horace Sébastiani, la 3/15 mai, se arăta că "epidemia s-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aceeași soartă ca Iașii, cu toate că o treime din locuitorii săi s-au și împrăștiat și că fuga nu contenește defel. Într-adevăr, toate ulițele sunt năpădite de căruțe încărcate cu obiecte prețioase, cu mobile etc. și drumurile sunt pline de fugari; dar, cum boala bântuie aproape peste tot, se văd locuitorii alergând în toate părțile, fără a ști unde a se așeza. În această stare de lucruri, tribunalele fiind suspendate, afacerile amânate și conaționalii mei plecați aproape cu toții, îmi propun să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tot mai multe cazuri de holeră, atât printre localnici, cât și printre soldații dislocați acolo. Izbucnirea molimei coincidea cu panica stârnită de înaintarea trupelor inamice. Mulți dobrogeni porneau în băjenie, cu care prilej purtau contagiul peste Dunăre. Unii dintre acești fugari cădeau pe drum, răpuși de holeră. Pentru stăvilirea însămînțării bolii pe malul stâng al fluviului au fost instalate "capete de pod sanitare" la Galați și Brăila, unde refugiaților li se făcea o injecție masivă (4-5 cmc) de vaccin antiholeric; celor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
celor care refuzau să se supună acestei dispoziții li se interzicea accesul. Întreaga populație din cele două orașe portuare a fost și ea imunizată. Supravegherea imunologică și vaccinarea au fost extinse la alte localități urbane și rurale în care poposeau fugarii. Totodată, o susținută vigilență sanitară a fost exercitată în privința trupelor în retragere, române sau ruse579. Unii igieniști erau de părere că aliaților noștri de la acea epocă le revenea în bună măsură responsabilitatea pentru răspândirea holerei, deoarece comandamentul rus se arăta
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]