1,653 matches
-
venită din toate părțile. în curând toți am format front în stradă în fața clădirii și așteptam pe Căpitan. Inginerul Blănaru a comandat frontul dând raportul. înainte de raport aud pe Căpitan strigând. Era pentru prima dată când îl auzeam tunând și fulgerând. În curând am înțeles că el vorbise cu un fotograf român să vie să fotografieze ceremonia. Omul a promis, însă fie intimidat de poliție, fie din alte considerente și-a găsit altă ocupație și n-a venit. Pentru a-și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și se simțea parcă atmosfera de război, deși acesta încă nu începuse. Peste tot pază militară și mare atenție la oamenii care circulau. Aproape de Belgrad, la o gară înainte, numită Zemun s-au coborât toți călătorii din compartiment. I-a fulgerat o clipă prin minte să coboare și să meargă la Belgrad, la Ilie Barbu cu un alt mijloc de transport, dar a rămas și așa a început ghinionul: cu un agent, care l-a legitimat după plecarea trenului și părându
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
instrumente ale măsurii nu pot fi decât sufletele, atunci când zeii le acordă, (...), darul de a vedea clar. Sufletul recunoaște lungimi cari înfruntă rațiunea"42. Atunci când acest har e acordat, ceea ce se vede e "geometria cerului divin", "cerul a cărui viziune fulgeră încă"43. Nu e de mirare, în acest context, că "tot universu-n cadențe/ Îmi cer inima, sufletu-mi cer", căci atât inima, cât și sufletul sunt singurele măsuri ale universalului. De mirare e numai zbuciumul "în inima-mi tristă", cufundarea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se oferă în fiorul inaparentului: "Și ca orice infirm care-și simte/ În brațul secat un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca Se știe că, potrivit lui Henry Corbin
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar vizibilul apariției, să înțelegem ceea ce apare?15 Dar ar avea vreun rost să înțelegem timpul întâlnirii într-un gol răsfrânt, cu prețul dizolvării întâlnirii înseși? Un răstimp al neînceputului al cărui conținut e gol, atunci "când nu știu dar fulgeră/ totul și fețele tale/ se aprind de înc-o lumină/ mai veche". Nu știm ce vedem, dar fulgeră totul 16. Inteligibilul nu suferă aici nicio amputare; semnificatul nu e diminuat în preeminența sensibilului. Nu e destul că fulgeră totul, că fețele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
într-un gol răsfrânt, cu prețul dizolvării întâlnirii înseși? Un răstimp al neînceputului al cărui conținut e gol, atunci "când nu știu dar fulgeră/ totul și fețele tale/ se aprind de înc-o lumină/ mai veche". Nu știm ce vedem, dar fulgeră totul 16. Inteligibilul nu suferă aici nicio amputare; semnificatul nu e diminuat în preeminența sensibilului. Nu e destul că fulgeră totul, că fețele imaginii se aprind și luminează? Căci nimic nu fulgeră prin sine; totul străfulgeră în golul răsfrânt, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu știu dar fulgeră/ totul și fețele tale/ se aprind de înc-o lumină/ mai veche". Nu știm ce vedem, dar fulgeră totul 16. Inteligibilul nu suferă aici nicio amputare; semnificatul nu e diminuat în preeminența sensibilului. Nu e destul că fulgeră totul, că fețele imaginii se aprind și luminează? Căci nimic nu fulgeră prin sine; totul străfulgeră în golul răsfrânt, într-o lumină mai veche decât golul. Încă o lumină - alta - peste cea pe care o arată imaginea; străluminată, aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumină/ mai veche". Nu știm ce vedem, dar fulgeră totul 16. Inteligibilul nu suferă aici nicio amputare; semnificatul nu e diminuat în preeminența sensibilului. Nu e destul că fulgeră totul, că fețele imaginii se aprind și luminează? Căci nimic nu fulgeră prin sine; totul străfulgeră în golul răsfrânt, într-o lumină mai veche decât golul. Încă o lumină - alta - peste cea pe care o arată imaginea; străluminată, aceasta nu dă numai de văzut, ci și de înțeles în lumina care o
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un fier mai palid și mai firav/ m-adun încet/ în diamantul fără muchii/ din care numai astrele-nfloresc". Ceea ce se deschide, în inima poemului, este chiar putința lui de a fi, sensul în care el ia naștere și luminează, fulgeră înțelegerea 42. Deschidere a vederii deopotrivă, căci acum nespusul se întrevede prin ceea ce se spune, se lasă spus în imaginație. Altfel spus, se rostește (în) vizibil, așa cum - sinestezic - "se-aud miresmele pocnind" și "un fier mai palid și mai firav
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
realitate cosmică - avea darul de a anula caracterul tragic al destinului athanasic și soluționa problemele grave ale soteriologiei și eshatologiei care chinuiau pe omul elin și care, mai apoi, vor sfâșia sufletul celui creștin. (Similitudinea dintre mitul prehomeric al androginului fulgerat de Zeus și mitul veterotestamentar al Adamului izgonit de Dumnezeul mozaic din Grădina Edenului este totală; înainte de a căuta filonul mitic comun al celor două fabuloase povești, apare evidența că ambele furnizează o explicație cauzală comună aceleiași chinuitoare probleme: moartea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost surclasate de cele din URSS. Aceste întâmplări au devenit „picătura care a umplut paharul”. Primul atac împotriva curricula americane în vigoare, în special împotriva mișcării life adjustment education, a fost dat de Arthur Bestor, care a tunat și fulgerat împotriva rătăcirilor antiintelectualiste ale „vocaționiștilor” (dar nu i-a iertat nici pe progresiviști) și a cerut cu vehemență revenirea la curriculumul clasic, singurul apt să confere generațiilor tinere nu numai o cultură temeinică, ci și disciplina necesară studiului profund și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrare al luminii, Sfântul Simeon spune că lumina transformă și preface în lumină tot ceea ce atinge. În Imnul 16, Sfântul Simeon mărturisește despre fața sa și despre toate mădularele sale devenite purtătoare de lumină: El însuși Se găsește întru mine, fulgerând înăuntrul inimii mele ticăloase, învăluindu-mă de jur-împrejur cu strălucirea Lui nemuritoare, făcând să scânteieze toate mădularele mele cu razele Sale, împletindu-Se întreg cu mine, mă sărută întreg, Se dă întreg mie, nevrednicului, și mă satur de iubirea și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
va auzi, „lovită în inimă”, din gura prefectului, propriu-i gând (până atunci încă temut, ocolit, într-o încercare, parcă, de a și-l „ascunde” sieși), acum rostit într-o logică a deducției reci: „Iată, dintre oameni, slujbașul regelui a fulgerat un cuvânt, care-i adevărul. Acest cuvânt stătea și-ntr-însa, numai nu îndrăznea să-l scurme. Pe Nechifor l-au răpus răii”. Însă, din perspectiva eroinei, până și-o astfel de lămurire cu sine, prin altul, stă tot sub semnul puterilor
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
avea cel puțin un metru și douăzeci de centimetri înălțime, semăna cu un scut feudal așa cum o purta, legată de antebraț cu o sfoară solidă. O icoană strălucitoare, din Rusia sau Ucraina, dacă judec după slovele chirilice. Se oprește ca fulgerat în fața camerei și mă roagă să-i filmez și pe el și icoana sa minunată, „să-l dau la televizor, să-l vadă țara. Patru milioane am dat pe ea șefule, patru milioane...”. Pe băncile din parc, o mulțime de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urâte, înapoiate și foarte puțin diversificate. Aspectul arată dizgrațios, ambalajele, etichetele, prezentarea generală a mărfurilor este inestetică. Cetățeanul român nu poate alege o marfă, ci cumpără ce găsește, căci alta nu are. Dvs. criticați societatea de consum și tunați și fulgerați împotriva ei, dar nu aveți dreptate. Ea este creată pentru oameni, pentru nevoile lor, pentru satisfacerea cea mai deplină a preferințelor lor, deși în aceste societăți omul nu e scris cu O mare, dar e satisfăcut în toate dorințele lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deosebirile fundamentale de atitudine istorică: „Tu, deci, să știi că - acest slavon da, moale / L-am fost rostit plecați umili din șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Băi, Goangă, dar tu îl puteai sufla și pe el cu totul, chiar dacă ar fi fost echipat de război, glumeau oamenii. Oamenii fac multe comentarii hazlii, dar Dinu nu rîde. Este alb la față și extrem de crispat. Ochii săi îl fulgeră pe Goangă și cu bucurie l-ar fi trăsnit în moalele capului. Goangă urma la rînd, dar moneda lui s-a dus spre marginea covorului de bani. Următorul însă a umflat totul, spre invidia tuturor. Mulțumiți de distracție, oamenii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și arunc sămînță de vorbă. Poate mata n-ai ucis pe nimeni. Dădeai bomba pe linii de tren, pe vagoane, pe chestii care servesc la război. Ce, ai văzut vreun mort de la bomba matale?! Poate am văzut. Așa, cum cade fulgerat de bombă? De bombă n-am văzut. Dar de la ce ai văzut? De la mitralieră. Să mi-o spună așa, direct, fără ocolișuri, asta chiar nu mă așteptam. Cum, unde, cînd, nea Herman? Pe front. Nicușor îmi spunea cum să îndrept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam izolat și Guță este om citit. Aici ne poate pîrli un fulger, spune panicat. Unde să mergem? Pînă la brădetul ăla ne trăsnește sigur. Stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce-o fi găsit mai bun? Proprietarul este mereu același, statul. Dar asta este treaba mea? Fiecare cu ale lui și, la o adică, de ce să mă bag? A doua zi, văd poliție și foială mare la vecin. Acesta tună, fulgeră și răcnește. Señor López și-a mutat scaunul între niște boscheți și stă acolo nemișcat, nici nu suflă. Ce se întîmplă, señor López?, îl iscodesc de după gardul, de sîrmă. Eh, hoții au furat antenele. Cum așa? Doar le dădeai o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rufe, vase, de făcut duș... Dar acești oameni rîd, sînt veseli și au niște priviri... Cel care supraveghează corectitudinea distribuției apei este un "ales" al poporului... spune compañera. Ne întoarcem la aeroport. Nori negri, grei, s-au adunat peste Holguin. Fulgeră și trăsnește. V-am adus ploaia, țipă ambasadorii. O, nu, nu cade nici un strop, așa-i de fiecare dată, spune guvernatorul. Decolăm grăbiți. În urmă lăsăm o lume fascinantă. O lume născută din Spania, Africa și Cuba, pe care noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acest mit se înrudește cu Purușasukta: e vorba de diviziunea violentă a unei "totalități", în vederea creării (sau a reînnoirii) lumii. Tema este arhaică și susceptibilă de surprinzătoare reinterpretări și aplicații. După cum am văzut (§ 68), actul demiurgic al lui Indra care fulgeră și-1 rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric. Să cităm, în fine, Creația săvârșită de o Ființă divină, "Meșterul universal", Visvakarman (RV, X
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
într-un loc ascuns de privirile curioșilor, ne-am dezbrăcat în pielea goală (eu eram pirpiriu, vai, vai, numai pielea și osul...) și ne-am aruncat în apa rece. Bâârr!, am crezut că mor, am încremenit de frig, m-a fulgerat durerea până în creier și până în inimă. Am scăpat cu viață, dar am răcit, zece zile am zăcut în pat, cu temperatură, m-am chinuit de mama focului. În fine, altă trăsnaie a avut loc în ultima zi de școală, înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pijama, și-a pus haina și un fular și l-a urmat pe portar. În holul de la intrare, se profila o siluetă feminină, dar becul lipsea și nu a reușit să-și dea seama cine este; oricum, tatei i-a fulgerat prin minte că ar putea fi o anumită persoană și inima i-a bătut cu putere: E Irina? și-a spus el în sinea sa și, într-adevăr, în clipa următoare a recunoscut-o, ea era. -Bună seara, tovarășe tehnician
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fumează și că știe să vorbească și vorbește românește. Treaba e aiurea, un înger care să fumeze nu se potrivește, a gândit tovarășul Cameniță, dar s-a abținut să facă vreun comentariu, el, care dădea ordine tuturor, care tuna și fulgera, în preajma îngerului era ezitant, intimidat și aproape smerit, fără replică, aproape își pierduse graiul. Îngerul a fumat fără să zică nici el nimic. La un moment dat, pe stradă s-au auzit pași: în sinea lui, tovarășul Cameniță se bucura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]