2,691 matches
-
mordvină, porme în mari/ceremis, cor. pere ”insectă” (Sevortian, Etim. Slovar’,p.187). Rus. muravei poate fi legat de muri „s.” în Australia ca și curdul muri, marebha ” s.” în ngurmi, Tanzania, arev ”s.” în armeană, skr. ravi ”s.”. Rom. furnică are pe n în loc de m , ca în aragoneză, provensală. Influența lui a urni, a porni? Furnicile se orientează după soare. Ele păstrează calea corectă prin reprezentarea grafică a poziției Soarelui pe cer (Dr. A.Wystrach, Internet). Pentru explicarea etimologică a
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
fi legat de muri „s.” în Australia ca și curdul muri, marebha ” s.” în ngurmi, Tanzania, arev ”s.” în armeană, skr. ravi ”s.”. Rom. furnică are pe n în loc de m , ca în aragoneză, provensală. Influența lui a urni, a porni? Furnicile se orientează după soare. Ele păstrează calea corectă prin reprezentarea grafică a poziției Soarelui pe cer (Dr. A.Wystrach, Internet). Pentru explicarea etimologică a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
pe n în loc de m , ca în aragoneză, provensală. Influența lui a urni, a porni? Furnicile se orientează după soare. Ele păstrează calea corectă prin reprezentarea grafică a poziției Soarelui pe cer (Dr. A.Wystrach, Internet). Pentru explicarea etimologică a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwi Referință Bibliografică: CARACTERUL MOTIVAT AL SEMNULUI LINGVISTIC.FURNICĂ/ANT / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
Nimeni n-o să mă vadă, nimeni n-o să-mi spună “Rămâi!”, doar luna îmi va face semn că a-nțeles, cu mâna. Într-o zi, voi adormi fără tăgadă, atât de frumos în livadă și în ierburi, cu ochii miopi furnicile îmi vor găsi gropi în care cuminte să sar când vreau să dispar. Referință Bibliografică: Somn în livadă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate
SOMN ÎN LIVADĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370085_a_371414]
-
of religion în his Elementary Forms of the Religious Life (1912), his own theory of ... ÎI. CARACTERUL MOTIVAT AL SEMNULUI LINGVISTIC.FURNICĂ/ANT, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017. Pentru explicarea etimologica a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10)Furnică e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în skr.. 13) Pingi în warlpiri~pungă ”s.” în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~lângă ”s.” în zulu,Afr. de Sud. 15)Furnică se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u. Furnică ... Citește mai mult Pentru explicarea etimologica a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u. Furnică ... Citește mai mult Pentru explicarea etimologica a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10)Furnică e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în skr.. 13) Pingi în warlpiri~pungă ”s.” în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~lângă ”s.” în zulu,Afr. de Sud. 15)Furnică se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u. Furnică ... III. PIRAMIDA . MICROETIMOLOGIE., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Ne referim la cunoscută construcție faraonica din Egipt, dar și din America Centrală, Mesopotamia, China etc.Engl. pyramid e dedus din fr.pyramideyer ”pământ” , Sakha>Yakut (Iakuția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
vindem porcu’ să-ți iei bicicletă! - Doamne feri! Ne spintecă mama pe amândoi! - Las-o tu pe mă-ta, că mă descurc eu cu ea, zise încrezător tata Sandu, chiar dacă în acel moment inima lui era mai mică decât o furnică. În ziua în care se ținea târgul, fără să spună o vorbuliță muierii, tata Sandu scoase porcul pe furiș și se grăbi cu el, amestecându-se printre târgoveți. Îl vându primului cumpărător, fără să se târguiască prea mult, cu gândul
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
CINE? Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CINE ? Cine a văzut vreodată Cum adoarme-n nuc o nucă? Ori cum norul, albă pată, Cheamă vântul să îl ducă? Cine a văzut furnica Alergând ziua cu treabă? Ori spre cer cum rândunica Dusă e mereu cu grabă? Cine a văzut izvorul Cum pământul răcorește? Ori a prins în piept fiorul De boboc ce înflorește? Cine-a auzit cum cheamă Iarna fulgii să se-
CINE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370413_a_371742]
-
1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului • Între arme muzeele cântă ! • România este într-o singură alianță: a dragostei. Orice mișcare în afara ei este agresiune împotriva mișcărilor sufletelor oamenilor. • În locul focurilor de armă, trageți clopotele. • De ce să lupte o furnică alături de un elefant? Ca să nu fie strivită? • Dacă vrei să nu fii lovit de un gigant (bomba atomică, asteroid, gaura neagră, superputere, război, cataclism, Adversar), unde intri? Ce scut te apără? Ce paragraf de lege? Ce ban electronic? Ce analizor
DIALOGURI CU ELISE (1) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370432_a_371761]
-
-a amplificat, e clar, omul cu apucăturile lui . VIUL are aceeași structură chimică, aceeași bază, același fundament. Diferă doar condițiile, cantitatea și momentul imbinări elementelor ce duc la apariția unei structuri, uni, sau pluricelulare. OMUL NU DIFERĂ CU NIMIC de furnică, de spor, de tigru, de bacterie, de leu, de pasăre, de copac, sau de elefant. Și nu este nici cel mai dotat, nici cel mai puternic și nici cel mai evoluat. Diferențierile se fac doar la îmbinarea elementelor. Condițiile, cantitatea
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
p. 7). Eroul liric din Risipitorul de hârtie „umblă prin lume ca să se reîntregească“ (este vorba de prim-căutarea androginicei jumătăți - cf. Căutare, 1, p. 8), observă (în „căutarea-i secundă“) că moartea-i «mai harnică / decât un mușuroi de furnici» (Căutare, 2, p. 9); femeia / „jumătatea“ eroului poematic este așteptată - într-o Gară pentru unu (p. 10) -, făcând noapte albă ca să afle în capătu-i („albiu-nocturniu“) „numele singurătății“, în ciuda frigului existențial; constată că poezia-i «o vânătoare la sfârșitul căreia inelul
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
de porc”, stii care este deosebirea dintre o râma și un porc!? George: Nuuu! Daniel: Păi tu ai zis-o! Porcul râma, dar râma nu porc! George: Ha, ha! Dar tu știi care e deosebirea dintre o păsărica și o furnică? Daniel: Una-i mai mare, alta mai mică. Nu? George: Nooooo - Păsărica se furnică... dar furnică nu se păsărica! Daniel: Bună! Știi care deosebirea dintre o roșie și un tramvai! George: Nu, Daniel son! Daniel: Tramvaiul are dunga roșie, dar
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
tu ai zis-o! Porcul râma, dar râma nu porc! George: Ha, ha! Dar tu știi care e deosebirea dintre o păsărica și o furnică? Daniel: Una-i mai mare, alta mai mică. Nu? George: Nooooo - Păsărica se furnică... dar furnică nu se păsărica! Daniel: Bună! Știi care deosebirea dintre o roșie și un tramvai! George: Nu, Daniel son! Daniel: Tramvaiul are dunga roșie, dar roșia nu are dunga tramvai! George: Ha-ha-ha!!! Bravo, bravo! Daniel: Și pentru că îmi adusei aminte de
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
doară, de dorul copiilor mei. . . Alină-mă soare de vară, cerul imens când privesc, Gânduri la mare îmi zboară, de șase veri eu lipsesc. . . Alină-mi, tu, soare de vară, dragostea mea - Maricica Vine trudită spre seară, aleargă mereu ca furnica. . . Alină-mă, soare de vară, mângâie-al inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine, Cu rod bogat peste țară, să fiu acasă la mine!. . . Alină
ALINĂ-MĂ SOARE DE VARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370665_a_371994]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (7) - FABULĂ MODERNĂ - GREIERELE ȘI FURNICA Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Primăvara. Furnica sapă, pune semințe, face straturi. Apare și greierele. - Ce faci, greierașule? - Merg la un tenis cu băieții. - Măi, măi! Să nu vii la
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (7) - FABULĂ MODERNĂ - GREIERELE ȘI FURNICA Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Primăvara. Furnica sapă, pune semințe, face straturi. Apare și greierele. - Ce faci, greierașule? - Merg la un tenis cu băieții. - Măi, măi! Să nu vii la iarnă să-mi ceri mâncare, că nu știu ce-ți fac! - Da, da, bine... Vara. Furnica aduna
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
Primăvara. Furnica sapă, pune semințe, face straturi. Apare și greierele. - Ce faci, greierașule? - Merg la un tenis cu băieții. - Măi, măi! Să nu vii la iarnă să-mi ceri mâncare, că nu știu ce-ți fac! - Da, da, bine... Vara. Furnica aduna, seceră, cosește. Trece greierele, cu o chitară sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în parc. - Să nu uiți: de la mine să nu ceri de mâncare. Toamna. Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
ce-ți fac! - Da, da, bine... Vara. Furnica aduna, seceră, cosește. Trece greierele, cu o chitară sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în parc. - Să nu uiți: de la mine să nu ceri de mâncare. Toamna. Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve. Trece greierul, tot cu chitara sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în bar. - Bine, mă, da' la muncă nu vii până la iarnă? Vine iarna. Furnica stătea în pridvor
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
de mâncare. Toamna. Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve. Trece greierul, tot cu chitara sub braț. - Ce faci, mă? - Mă duc să cânt cu băieții în bar. - Bine, mă, da' la muncă nu vii până la iarnă? Vine iarna. Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un șal și cu un ceai fierbinte în mână, când vede o limuzină. Din ea coboară greierașul. - Ce faci, greierașule? - Uite, mă duc la Paris să cânt. Am avut succes cu chitara. - Bine, greierașule, baftă
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
Și dacă-l vezi pe unu', Topârceanu, zi-i că-mi bag picioarele în "Balada" lui... Să ai o zi de greier! ----------------------------------------- George GOLDHAMMER Holon, Israel 4 februarie 2015 Referință Bibliografică: George GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (7) - FABULĂ MODERNĂ - GREIERELE ȘI FURNICA / George Goldhammer : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Goldhammer : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GREIERELE ŞI FURNICA de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369654_a_370983]
-
uriaș, o șopârlă te privește cu doi ochi negri curioși... Atenție! Apare o șosea în miniatură, bătătorită... De fapt, nu una ci două! Se circulă în ambele sensuri, sunt drumuri înguste ca un fir de ață străbătute de miile de furnici care cară mari poveri în spinare... Toate se îndreaptă spre un mușuroi. Acolo este cetatea lor. Lupta pentru existență ne-o reamintește păianjenul care și-a întins plasa într-un loc amăgitor și așteaptă prada să-i cadă în capcană
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]