102,537 matches
-
am dat. Trecut-au anotimpuri peste mine Și semne grele au lăsat. In Toamna vieții visez la Primăvară Și-aș vrea din nou s-o mai trăiesc, S-o duc in Vară și în Toamna La Iarnă nici nu mă gândesc. Eu știu că nu mă ocolește Dar o aștept cât mai târziu . Referință Bibliografică: Anotimpuri călătoare / Rodica Ianas : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Ianas : Toate Drepturile Rezervate
ANOTIMPURI CĂLĂTOARE de RODICA IANAS în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/rodica_ianas_1426525891.html [Corola-blog/BlogPost/372903_a_374232]
-
baloții de fân, erau cutii de conserve să mănânce pe săturate, toți ai lui Mihai! Măcar o dată să se sature. A fost primit omenește și nimeni nu i-a cerut nimic, ba dimporivă, l-au adăpostit. „Până una alta, se gândea soldatul, m-or ține să stau cu ei, măcar până se ia zăpada! O să fac tot ce zic și cum zic, o să muncesc cot la cot cu ei, o să învăț să bat fierul și arama, că nu-i mai greu
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
observator al oamenilor, urmărea cu multă atenție graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asemănarea acestuia în diversele zone ale țării. Doritor să stea de vorbă cu țăranii, se simțea bine în tovărășia lor, urmărea să le cunoască felul de a gândi, de a povesti, viața lor. Suferea văzând prăbușirea nu numai a țării dar și a limbii ei. Socotesc de aceea potrivit să redau aici un pasaj al său despre limba română: „I-au trebuit 400 de ani să se formeze
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
i-a zis: - Avvo, vreau să plec din locul în care trăiesc că m-am scârbit acolo. - Într-adevăr, fiule, acesta este un semn că n-ai în mintea ta nici pedeapsa cea veșnică, nici Împărăția Cerurilor. Căci dacă te gândeai la acestea, nu te-ai mai plictisi. Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (46) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1036, Anul III, 01 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383275901.html [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină. Nu se gândea că aceasta putea să facă explozie. Se simțea puternic miros de benzină în aer. Doar o scânteie mai trebuia ca să se producă deflagrația. Coborî în grabă într-un echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
sau să-i pună mâna în pericol. Reveni cu gândurile la tânăra care-i lăsase pe buze gustul plăcut al rujului. Oare ce marcă de ruj folosește de miroase așa de frumos? Nu-i venea să creadă că în loc să se gândească la viața fetei, se întreba de marca rujului. Încă mai simțea cum îl frig buzele ei. Nu apucase să-și dea seama dacă era frumoasă sau nu, însă era convins că nu putea fi urâtă. Și era o copilă atât
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
ca după terminarea afacerilor din Poiană să caute fata la Spitalul de Urgență din Brașov. Va găsi el unde a fost dusă. Măcar să știe dacă este în afara oricărui pericol. Chiar dacă nu a văzut-o bine din cauza întunericului din râpă, se gândea la ea ca la cineva de care se simțea legat sufletește. Doar i-a salvat viața punându-și propria viață în pericol. I se părea firesc să procedeze așa. Dacă ar fi fost el în locul fetei, nu săreau alți să
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
Niciodată nu se acomodase în orașul acesta imens unde oamenii, tot mai grabiți, parcă vorbeau cu totul o altă limbă. Doar de dragul familiei, își ascundea zbuciumul sufletesc și dorul nestăpânit de pădurile răcoroase care înconjurau meleagurile natale. „Aș fi egoistă, gândi ea, să renunț la acest oraș cu furnicarul de locuitori și să mă retrag în liniștea rustică de acasă doar de dragul meu”. Nu-și permitea să îndepărteze copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că dincolo, coloritul viu al
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
după discoteci și baluri mascate. Avea stilul ei de viață prin care s-a remarcat din copilărie. Prefera liniștea în locul forfotei, așa că încercă să inventeze o scuză, dar pe moment nu-i veni nimic. - Oh, eu? Eu.... nu pot...!, îngăimă gândindu-se la o scuză plauzibilă. - De ce? De ce nu poți veni, Andreea? La niciun Carnaval nu ai participat. Acum ai ocazia sa fii alături de noi și sper că nu ne dezamăgești, zise una dintre asistente. - Doar odată în an avem Carnaval
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
sper că nu ne dezamăgești, zise una dintre asistente. - Doar odată în an avem Carnaval și nimeni nu trebuie să lipsească, mai spuse o colegă. Așa că lasă vorba și vino. Te vom înscrie în lista de dansatori împreună cu dl. Rothe. Gândește-te la bucuria pe care i-o faci. - Doamne, dar eu...eu... încercă cu glas încet să protesteze. - Andreea! Chiar nu poți primi o jumătate de zi liberă, de la soțul tău? Zise și medicul șugubăț. Iar acum, fetelor, gata, la
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
De ce se îmbulzeau cu toții la lift, când aveau posibilitatea să facă puțină mișcare? Ajunsă în sală, a servit o cafea, apoi, când s-au anunțat perechile de dansatori, a fost și ea nominalizată împreună cu dl. Rothe. - Desigur că voi dansa, gândi ea. Voi dansa pentru Franz. Pacientul meu drag. Măcar atâta bucurie să îi fac. Cât despre mine, mai puțin contează bucuria și fericirea mea personală. Dar astăzi, pentru că tot sunt aici, vreau să îi fac o bucurie domnului Rothe. Vreau
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
inimii Rămâi la adăpost de suflet înconjurat de bucurii Răpește pașilor din umblet și fă din ei doar nostalgii Așează, apoi, pe-o foaie tot ce-n viață te-a robit Gândurile curse-n ploaie cât pe mine m-ai gândit. 21 06 2015 Referință Bibliografică: Nostalgie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NOSTALGIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1434889750.html [Corola-blog/BlogPost/379876_a_381205]
-
a vieții, ca de exemplu, fluxul conștiinței, monologul interior, abandonând narațiunea literară. Altă temă modernistă, dezvoltată de autoare într-o dezaprobare ironică adesea, este prezentarea dezamăgirilor și frustrărilor maritale, în special în “Spre far”, unde scria: “Așa este deci mariajul, gândea Lilly, un bărbat și o femeie privind cum o fată aruncă mingea!”. Preocuparea Virginiei Woolf pentru temele feministe iese pregnant în relief în “A room of One’s Own”(1929). Aici ea face uimitoarea afirmație: „O femeie trebuie să aibă
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1436299641.html [Corola-blog/BlogPost/368914_a_370243]
-
o slujbă bună! Elvira, grăbindu-se îi dădu numărul de telefon. - Sună-mă, poate ne întâlnim și discutăm. Se despărțiră, Anca rămânând pe gânduri. Ia uite! Cine ar fi crezut! Își cumpără mașină! O rodea un început de invidie, dar, gândi ea - eu am alte bucurii așa că mă mulțumesc cu ce am. Anca era fără serviciu, se mutară în oraș deoarece cei doi copii ce-i avea erau studenți aici și s-au hotărât să-și vândă apartamentul să fie aproape de
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
arsă. - Aoleu nu am mâncarea făcută, mă așteaptă cei de acasă. - Ei, dar copiii sunt mari. Se descurcă ei, nu mai trebuie să-i hrănim ca pe cei mici. Au simțit amândouă că pornesc la un nou drum. Fiecare se gândea că nu este întâmplătoare întâlnirea lor . În sfârșit veni și mașina Elvirei. Era fericită. Acum avea libertate de mișcare. Gândi acum , hai să-mi cumpăr un apartament să am locul de unde pornesc.. - Am nevoie de bani, îi spuse Elvira, soțului
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
mai trebuie să-i hrănim ca pe cei mici. Au simțit amândouă că pornesc la un nou drum. Fiecare se gândea că nu este întâmplătoare întâlnirea lor . În sfârșit veni și mașina Elvirei. Era fericită. Acum avea libertate de mișcare. Gândi acum , hai să-mi cumpăr un apartament să am locul de unde pornesc.. - Am nevoie de bani, îi spuse Elvira, soțului. Îi spuse pentru ce. Mihai stătea pe gânduri. - Elviro, stai să vorbim mai pe larg, să punem la cale treaba
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
să punem la cale treaba în doi. Până la urmă va fi afacere de familie. De altfel, și eu am început să fac planuri de un atelier. - Mihai, e grozav ce aud, hai să facem planuri. Dar știi la ce mă gândesc? Hai să-l consultăm și pe băiat să vedem ce spune, poate are el o propunere mai bună, un sfat de copil deștept. Seara când se adunară cu toții la masa din sufragerie, Mihai îi spuse lui Adrian. - Cred, băiete, că
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
e tare greu, dar poate nu este o idee rea, dar noi doi nu despărțim banii, Elviro! - Bine, Mihai sper să ne înțelegem. Dimineață, Mihai plecă de acasă înaintea fiului, dar îi spuse Elvirei: - Transmite-i băiatului că azi mă gândesc și rezolv treaba. Rămase îngândurat pe tot parcusul zilei, era necăjit. Avea senzația că ceva rău se va întâmpla. - Ei, și eu, prea sunt prăpăstios. Era rău că nu putea discuta cu nimeni problema, nu putea spune nimănui ce îl
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
că ceva rău se va întâmpla. - Ei, și eu, prea sunt prăpăstios. Era rău că nu putea discuta cu nimeni problema, nu putea spune nimănui ce îl frământa. Ar fi dat naștere la invidie, la răutate. - Ei, sper că mă gândesc bine! Fac ordine și cu treaba asta. Dar trebuie s-o fac cum trebuie. Îi dau băiatului banii cu acte, să aibă și el ordine și siguranță. - Dragii mei, mergem diseară la un restaurant să discutăm. Adrian râse. - Tată, te-
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
bine așa? - Da, tată! E foarte bine. - Sper să-ți aducă noroc banii aceștia! Să-i cheltui cu folos! Lui Adrian aproape că-i dădeau lacrimile, era emoționat. Simțea că este un moment foarte important în viața lui. Nu se gândise cu toată seriozitatea că se va despărți de părinți. Părea totul ca un fel de vacanță, dar simțea că va deveni cu adevărat bărbat, va avea o responsabilitate a lui, banii, pe care dorea să-i gospodărească cât mai bine
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
copiii. Vin eu cu dumneavoastră, doamna învățătoare, îi zise o fetiță plăpândă. Locuiește aproape de mine. Știți, doamnă, eu îi aduc lui Petrică în fiecare seară lecțiile, și el învață noaptea. Doina rămase mirată, nu se aștepta la una ca asta, gândea că este vorba de un chiulangiu. - Bine Lili, după ce terminăm orele, așteaptă-mă că mergem la el acasă. - Dar acum nu sunt acasă decât frații lui mai mici, el și mama lui sunt pe câmp, îl găsiți numai către seară
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
nu au astâmpăr. Doina mângâie pe cap un băiețel vioi care o prinse de mână. E cel mic al meu, are șase ani. O pofti într-o cameră curată, cu lucruri țărănești frumos lucrate. Să vă aduc o cafea? Doina gândi, așadar se poartă ca o femeie modernă, atunci de ce nu-și trimite copilul la școală;? Desigur, știți de ce am venit. Sunt noua învățătoare, lucrez de aproape o lună, dar pe fiul dumneavoastră nu l-am văzut decât acum câteva minute
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
de relaxare, apoi intră în bucătăria curată, umplu ligheanul cu apă rece. Brr! Ar fi cazul să-mi încălzesc deja, apa. E totuși, prea rece! Bătrânica, gazda ei, nu avea baie, Doina scotea de cu seară apă curată din fântână, gândind că până dimineață se mai încălzește Cei drept o contabilă, cu care se împrietenise și ea, îi făcuse propunerea să se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie, centrală
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
propunerea să se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie, centrală de încălzit, cu lemne. Nu se compară cu gazda ta, îi zise Luci, prietena cea nouă. - Mă mai gândesc, Luci! Bătrânica mea este foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi mai ușor și mie, am împărți
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
este foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi mai ușor și mie, am împărți cheltuielile. Mă mai gândesc, Luci, să găsesc o scuză serioasă, să nu supăr gazda.! După ce se spălă cu apa, destul de rece, bătrâna o chemă la micul dejun, care, zicea Doina, numai mic nu era. Prea multă mâncare îmi puneți îi zise Doina. Lasă, fetițo
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]