1,318 matches
-
Biosferei "Delta Dunării" se interzice utilizarea aparatelor hidroacustice de detecție a peștilor în activitatea de pescuit în scop comercial; ... m) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului. ... Articolul 5 a) Este interzis pescuitul în scop comercial și în scop recreativ/sportiv al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice sub dimensiunile prevăzute în anexa
ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148843_a_150172]
-
prevăzute la art. 7 din prezentul ordin; ... b) în Complexul Razim-Sinoe, lacurile litorale și zona cuprinsă între Marea Neagră și stăvilarele Periboina și Edighiol, pe o durată de 91 de zile, în perioada 1 aprilie-30 iunie inclusiv; ... c) în Dunăre în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de căte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, pe o durată de 93 de zile consecutive, în perioada 15 martie-15 iunie inclusiv; ... d) la
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
sale a uneltelor de pescuit tractate de tip traul și năvod; ... g) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatca și trandadaie în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", precum și a lăptașului, cu excepția zonelor de frontieră; ... h) folosirea năvoadelor în rețeaua de canale, gârle, sahale ale apelor naturale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... i) pescuitul cu năvodul pe o durată de 154 de zile, în perioada 15 aprilie-15 septembrie în Delta și lunca inundabila a Dunării și în perioada 1 aprilie-1 octombrie în
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
Biosferei "Delta Dunării" se interzice utilizarea aparatelor hidroacustice de detecție a peștilor în activitatea de pescuit în scop comercial; ... m) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului. ... Articolul 5 a) Este interzis pescuitul în scop comercial și în scop recreativ/sportiv al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice sub dimensiunile prevăzute în anexa
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
Articolul 1 Se înființează Universitatea "Bioterra" din București ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, cu sediul în municipiul București, Str. Gârlei nr. 81, sectorul 1. Articolul 2 Universitatea "Bioterra" din București se înființează cu următoarea facultate și specializare acreditate: Facultatea de Management Agroturistic, specializarea inginerie și management agroturistic, cu predare în limba română. Articolul 3 După intrarea în vigoare a prezentei
LEGE nr. 480 din 9 iulie 2002 privind înfiinţarea Universitatii "Bioterra" din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143345_a_144674]
-
și uneltele/ambarcațiunile folosite la pescuit, iar în cazul infracțiunilor sesizează organele de urmărire penală; ... m) sprijină și participă efectiv la acțiuni de repopulare a apelor din domeniul public al statului, precum și la acțiuni pentru salvarea puietului din bălti, lacuri, gârle, canale etc. supuse desecării; ... n) organizează acțiuni de combatere a vegetației acvatice dezvoltate în exces, conform programului aprobat de inspectorul general; ... o) controlează modul de combatere a păsărilor ihtiofage și a altor prădători, conform programului aprobat de autoritatea publică centrală
REGULAMENT din 31 iulie 2002 de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Piscicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144194_a_145523]
-
toate apele curgătoare; ... g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime prevăzute de lege; ... h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundabile; ... i) procurarea, transportul sau comercializarea peștelui, icrelor și produselor din peste fără documente legale, dacă legea nu prevede circumstanțe agravante; ... j) furtul de pește prin orice mijloace și metode din amenajările piscicole
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
Suprafață desfășurată = 1326 mp Jud. Mehedinți Suprafață teren = 4000 mp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 34 Com. Gruia Nr. construcții = 5 106.196 1.381.779.000 Sat Gruia Suprafață construită = 762 mp Jud. Mehedinți Suprafață desfășurată = 935 mp Suprafață teren = 9235 mp ───────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────── 35 Com. Gârla Mare Nr. construcții = 5 106.198 666.721.000 Sat Gârla Mare Suprafață construită =293 mp Jud. Mehedinți Suprafață desfășurată = 293 mp Suprafață teren = 2115 mp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 36 Com. Sălcia Nr. construcții = 7 106.185 1.961.479.000 Sat Sălcia
HOTĂRÂRE nr. 1.583 din 18 decembrie 2002 privind trecerea unor imobile aflate în administrarea Ministerului de Interne din domeniul public în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147284_a_148613]
-
Com. Gruia Nr. construcții = 5 106.196 1.381.779.000 Sat Gruia Suprafață construită = 762 mp Jud. Mehedinți Suprafață desfășurată = 935 mp Suprafață teren = 9235 mp ───────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────── 35 Com. Gârla Mare Nr. construcții = 5 106.198 666.721.000 Sat Gârla Mare Suprafață construită =293 mp Jud. Mehedinți Suprafață desfășurată = 293 mp Suprafață teren = 2115 mp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 36 Com. Sălcia Nr. construcții = 7 106.185 1.961.479.000 Sat Sălcia Suprafață construită = 915 mp Jud. Mehedinți Suprafață desfășurată = 915 mp Suprafață
HOTĂRÂRE nr. 1.583 din 18 decembrie 2002 privind trecerea unor imobile aflate în administrarea Ministerului de Interne din domeniul public în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147284_a_148613]
-
municipiul București." 2. La articolul I punctul 7, litera h) a alineatului (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins: "h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului;" 3. La articolul I punctul 8, litera a) a alineatului (1) al articolului 62 va avea următorul cuprins: "a) pescuitul electric, cu excepția celui practicat în scop științific, pescuitul
LEGE nr. 42 din 21 ianuarie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147443_a_148772]
-
Shafika, domiciliat în București, str. Reșița nr. 35, bl. 34, et, 2, ap. 51, sectorul 4. 130. Hakmi Mohammad Kamal, cetățean sirian, născut la 20 septembrie 1959 în localitatea Homs, Siria, fiul lui Hafez și Amira, domiciliat în București, str. Gârlei nr. 98, sectorul 1. 131. Al Ramahi Ali Abbas, cetățean irakian, născut la 31 decembrie 1956 în localitatea Najaf, Irak, fiul lui Hussein și Alahen, domiciliat în București, str. Liviu Rebreanu nr. 9, bl. 50, sc. 2, ap. 81, sectorul
HOTĂRÎRE Nr. 133 din 8 martie 1995 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112423_a_113752]
-
se realizează prin: • substantiv: „Dinții îi sclipeau printre buze a cruzime”. (L. Fulga, 14), „Ce e val ca valul trece.” (M. Eminescu, I, 196) • substantiv întrebuințat, prin elipsă, adverbial: „Când se întoarse Vasile, prin fereastra din față lumina dimineții curgea gârlă, făcând o punte alburie cu un capăt înfipt în sobă.” (P. Dan, 10) • forme verbale-nominale: „A vorbi de viața sentimentală a lui Chopin fără a scoate un cuvânt despre muzica lui este o aberație.” (G. Călinescu, C.O., 218), „Bolnavul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau complement), se constituie în marcă distinctivă a complementului predicativ. Adesea, însă, adjectivul ocupă o poziție în imediata vecinătate a substantivului, asemeni atributului. Cu funcția de complement predicativ, adjectivul nu preia articolul hotărât de la substantivul pe care îl precede: „De la gârlă-n pâlcuri dese / Zgomotoși copiii vin.” (G. Coșbuc, 99) și nu acceptă articol demonstrativ: „Unii plini de plăcere pentru a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd.” (M. Eminescu, I, 56) ceea ce îl deosebește net de atribut: „Sunt solitarul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dunării este, așadar, o creație comună a fluviului și a mării în condițiile unor maree reduse care au facilitat depunerea aluviunilor. Relieful. Regiunea deltei este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grindurile) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, depresiunile lacustre, mlaștinile). Uscatul deltaic reprezintă numai 13% din suprafață și este alcătuit din: - grinduri fluviale longitudinale, cu orientări de la vest la est, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini între 0,5 - 5 m; - grinduri fluvio-maritime, cu orientări de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În ultimii ani, pe brațul Sf. Gheorghe au fost secționate cele mai mari meandre, realizându-se micșorarea lungimii cursului navigabil și creșterea vitezei apei. Flora este reprezentată prin plante cum sunt stuful, papura, rogozul, nuferii etc., în zonele cu lacuri, gârle și mlaștini, prin arbori ca salcia, plopul, stejarul, frasinul și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare pentru o iubită a sa, Cătălina, care era catolică. Nimeni nu amintește numele lui Despot Vodă. Lângă ru inele bisericii se află o gârlă, pe unde ar fi fost drumul lui Ștefan cel Mare, Drumul ar fi dus spre satul Zlodica, la nord-vest unde se află într adevăr un pod de piatră de pe vremea lui Ștef an. Peste drum de ruinele bisericii amintite mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Manole nu s-a lipsit de nimic. Masă întinsă tot anul. Chefuri la toartă. Femei! Le aducea cu poștalionul de la Viena și din Franța. Când ieșeau pe poarta viei, pocneau harabnicile, chiuiau surugii, scăpărau pietrele drumului... Pe atunci vinul curgea gârlă, chimirurile erau doldora de galbeni, în toiul culesul ui, femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte răspândite la noi (sabița, morunul, crapul, avatul). Majoritatea indivizilor din aceste specii pătrundeau în bălțile Luncii din Dunăre, prin gârle și canale, primăvara, când apele creșteau. Acolo se reproduceau și se hrăneau, rămânând până toamna. Una din consecințele ecologice evidente și argumentată științific de cercetările ecologice din ultimii ani, o constituie modificarea stării trofice a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
peste două zile la poliție șapte rațe. Se face un proces-verbal de cercetare, în care se menționează cele șapte rațe. Pe 16 martie 1997, se face reconstituirea și în procesul-verbal redactat cu acest prilej, Cloșcă zice că a aruncat pe gârlă cele două rațe furate (fila 84). Și dacă le-a aruncat, nu putea să i le mai vândă lui Băjinaru Marin. În noaptea de 2-3 martie 1997, Ciochină, Cloșcă și Bulancea fură trei găini și un cocoș de la bătrâna Căldăraru
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
s-a căcat în pod și s-a dus. Când se îmbată, povestește tot cu prietenii... Mi-a povestit mie om bătrân din sat cum i-a văzut pe Șiulică al lui Cataroi și pe Jicî frate-su cum treceau gârla noaptea cu un taur furat. „Moș Gheorghe, dacă sufli ceva, îți iau glanda!”, i-a spus Jicî. Bătrânul se teme să depună mărturie. Dar Teletin a turbat de mânie când a văzut că nu mai are taurul. Trecem pe la biserică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pamflet, apropiindu-se ca stil de violența celor argheziene, schițează portretul "naționalistului" păstrând și în titlu ghilimelele acestea care par a-l enerva cumplit pe "d. D.", cel care și-a descoperit vocația de luptător, în copilărie, "încă de când traversa gârla natală". E, în fond, un portret al publicistului și scriitorului de dreapta care s-a autosugestionat că este de datoria lui să lupte împotriva prezenței evreilor în cultură, contra literaturii pornografice... Jocul ironic presupune identificare cu tipul uman prezentat, concomitent
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tabloul descris poate fi redus la imaginea acelui "pom retezat", dublu semnificant, căci sugerează deopotrivă limitarea umană și neputința de a rodi, de a crea. Apa moartă, curgerea infernală, este și ea parte a acestui univers în descompunere, lacul, ploaia, gârla, valurile sunt purtătoare de cadavre, se asociază cu noaptea, cu frigul, cu moartea sufletească, totul se petrece aici în interior, căci peisajul descris este întotdeauna prea halucinant pentru a putea fi o copie a realității oricât de deformatoare. De altminteri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ele întotdeauna, dovadă următorul fragment din Cîntec tîrziu, publicat în „Curentul” și reprodus între variantele din Opere (1978): „Un dor de a respira, de a se plimba departe, cîmpii de iarnă, corbii... Cu niște patine vechi, Sensitif se îndreptă spre gîrla înghețată pe care alunecase de atîtea ori, altădată. Anii, indiferența la care ajunsese îl făceau să se întrebe dacă nu va cădea. Era trist. Se temea să nu răcească; apoi, singurătatea și acele depărtări... Cîțiva copaci înghețați îi arătau că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
În codru) (b) "Flămânzilă atunci se ia după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. Și mai mergând ei o postată, numai iaca Harap-Alb vede altă minunăție și mai mare: o arătare de om băuse apa de la 24 de iazuri și o gârlă pe care umblau numai 500 de mori și tot atunci striga în gura mare că se usucă de sete." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "A zis-o, a și făcut-o! Petru nu zicea nimic de două ori. Fătul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună parte de pădurile de la Hudești și se mărginea la nord cu râul Prut. Prin mijlocul comunei trece pârâul Bașeu, iar gârla Carierii era cel mai important afluent de pe cuprinsul său. Populația comunei Hudești a evoluat în mod ascendent de-a lungul timpului. în 1935 comuna Hudești avea 1791 de familii cu 4.223 de locuitori, în 1945 erau 1860 de familii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]