3,241 matches
-
ți-a spus. Și ieri ți-a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc. Le dai la păsări. La ălea care au mai rămas, că o gâscă ai lăsat-o s-o lovească mașina aia. N-ai fost în stare să le păzești pe toate... Și spune lu’ mă-ta să facă și varză călită, că merge la ea carnea de gâscă... Da’, ce? Îți arde de
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
au mai rămas, că o gâscă ai lăsat-o s-o lovească mașina aia. N-ai fost în stare să le păzești pe toate... Și spune lu’ mă-ta să facă și varză călită, că merge la ea carnea de gâscă... Da’, ce? Îți arde de chelfăneală, de nu pleci?, a schimbat Vasile tonul privindu-l încruntat pe Gavrilă care se codea să plece, nemulțumit de judecata tatălui. - Ba daaa, am plecaaat... săru’ mâââna! a venit răspunsul tânguitor al mezinului ce
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două, le ajunge păsărilor... Ce, nu le dă mama de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s-a lăsat lovită. Ălelalte au trecut drumul la șanț fără să fie călcate, când eram eu cu Petre și George la furat de prune. Mamă, ce prune bune
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
ține la mine. Bunicu’... nu se bagă. E prea bătrân și tata nu-l ia în seamă aproape niciodată. Mai e și bolnav... Abia își târăște picioarele după bastonu’ ăla, săracu’ de el! Dar putea să stea și el cu gâștele că și așa nu mai face treabă!” Vorbind cu sine în căutare de justificări și mijloace de răzbunare, Gavrilă mergea nemulțumit și nervos, lovind bolovanii ce-i ieșeau în cale și frunzele de porumb ori floarea soarelui care-i atingeau
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
oprește și îi vorbește tatălui de la distanță: „-Aici, în raiul unde mă aflu, totul este de vis. Mă simt în al nouălea cer, dar să știi că nici pe pământ n-am dus-o rău ... Ce mai fac rațele și gâștele mele? Dar vițelul acele bălai?...aici, prin paraisul meu de îngeri, totul este minunat. Nu suspină nimeni. Nu disperă nimeni. Totul respiră a candoare, frumusețe și fericire. În paradisul meu, nu există, tată, ziuă sau noapte. Totul este numai lumină
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
sugestive și aveau o căldură interioară, care izvora din sensibilitatea ei de poetă: ursuleții mîncăcioși, cutia cu imagini, fetița și fluturașul, ce-a-nvățat vulpea la școală, concertul din grădină, omul cu casa în cap, despre flori și culori, șapte gîște în sandale ... dar avea mai multe cărți publicate, numai că nu mi le aminteam eu pe toate ... a, da și “Iepurașul e cuminte, numai cînd se-nvață minte”, care era o capodoperă. Nu știu ce e de făcut! E greu să te
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Numai Tu ești bun și mare, Spune-mi dacă am greșit? Doamne! Tu...ce ne-ai făcut, Să le-ncasez pe spinare. Sigur c-aș merita bețe Nu m-ar vinde nici în târg... Toate mi-ar râde în cârd; Gâștele, care-s istețe, Si m-ar scoate din ogradă. Poate...mă va lua la rost Că stăpânul lui e prost; Se va gudura din coadă, Tăvălindu-se pe burtă... Vai!...atuncea și Grivei, Că sunt os din osul ei? S-
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
cărora gâsculițele s-alegeau cu ponoasele cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion și Ruxandra se îndreptau, fără tăgadă, spre casa lui Ghiță Pâslă. Era lucru hotărât de tatăl Ruxandrei că Ion trebuia să-i întoarcă fata acasă în cumințenie deplină. Altfel
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de produse... Dragostea noastră devenise tot mai profundă, era un tot unitar, întâlnirile deveniseră o bucurie și despărțirile, până a doua zi, un coșmar. Abia așteptam să aibă loc nunta pentru a ne uni destinele și a locui împreună. Cu ajutorul gâștelor părinților mei și sprijinul unei verișoare de-a lor din Constanța, care a știut cui anume să le dea “cadou”, obținusem mutație în orașul Constanța, declarat la vremea aceea oraș închis de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe adresa unei mătuși. Acolo nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
impus condiția să mă mut la ei la țară, dacă doresc să mă căsătoresc cu fiica sa, apoi să-mi fac o casă în curtea lui. Mă gândeam atunci, oare ce rost o mai fi avut să dea părinții mei gâștele la milițieni pentru mutație, dacă eu trebuia să locuiesc din nou la țară? “Până treci puntea, te faci frate cu Dracul!” - zice românul; așa am zis și eu, acceptând condiția, după ce m-am sfătuit și cu părinții mei. Cununia religioasă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
erijase degeaba în formator de tinere talente. O personalitate accentuată, cu tendința firească de a-și impune principiile. Promova textualismul, dar în cadrul cenaclului „Alexandru Sahia” scrisul său a devenit de poet matur, cristalin, bine temperat . Păcat că sunt găști și gâște literare care au contrapus alte evenimente( ...) Absurdul nu tebuie să ne îngrijoreze. Să ne amintim de Tristan Tzara, de Eugen Ionescu ( teatrul absurdului) și de buzoianul Urmuz ( cu sfîrșitul său tragic, nedorit nimănui)”, a spus domnul Mircea Costache, care s-
CARTEA CU PRIETENI XXXVI -TEO CABEL DESPRE CONCURS DE CREATIE PENTRU ELEVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358828_a_360157]
-
prin cozile sale de topor, îi deposedase de micile lor proprietăți în numele fericirii universale. Privind în depărtare din dealul lui Hambar se vedea nesfârșita câmpie. Acolo unde fusese grâu, și unde încă nu se arase, se zărea un cârd de gâște păzite de câteva colectiviste grase, cu pântecul rotund, de parcă erau niște butoaie îmbrăcate în ii ca de sărbătoare. Câmpia, pe deasupra căreia plutea duhul primordial al tătucului Stalin, cu țărăncile acelea ce se vedeau în depărtare pe miriște, era parcă una
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
mașinilor de secerat o bună parte din spice fuseseră culcate la pământ. Ingenioasa modalitate a fraților noștri de la răsărit de a le recupera, fusese nu aceia de a aduna spic cu spic, ci de a duce mai degrabă cârdul de gâște hulpave, adăpostite prin saivanele colectivului, direct pe câmp, adunând în gușile lor până la ultimul bob, modalitate pe care, iată, între timp, aveau să ne-o împrumute și nouă. Orice risipă fusese eradicată o dată cu justițiabila curbă dreaptă a leninismului, pe traiectoria
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
pe care acestea le ciuguleau, potolindu-și setea. Căsăpite la rândul lor, cu ocazia deselor chiolhanuri ce se dădeau în mod discret la cantinele partidului, ajunse în cele din urmă în burdihanele burgheziei comuniste, căzute într-un somn profund, bietele gâște, cu gușile lor umflate, pierduseră instinctele și vigilența de altădată, când, aflate pe dealul Capitoliului, au dat alarma în cetate. Grupul acela snopensian, refugiat la adăpostul cortinei de gărduraniță, format în marea lui majoritate din supraviețuitori ai atrocităților războiului părea
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
Cade bolnav, tot cel mic îl îngrijește iar el, cel mare, rămâne mai departe invidios că celălalt a fost mai norocos decât el. Atunci la ce i-a folosit lui suferința, dacă a trecut prin viață, cum spune proverbul, ca gâsca prin apă?! Mai departe încerc să mă adaptez la noua mea stare care nu este una dintre cele mai fericite. Ieri mă duceam după cumpărături când m-a oprit State Panduru: - Ai micșorat pasul, domnu' Sebastian. - Nu mor caii când
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
ajutat-o să aducă gostările: țuica, lichiorul și vișinata (băuturi pregătite de Costică barmanul, mare specialist care lucrase câțiva ani la restaurantul Capșa din București), murături, pâine proaspătă făcută la cuptor, pui fripți la grătar, mușchiuleț de porc, ficăței de gâscă, nelipsiții mititei, neuitând să umplă frapierele cu vinuri albe și roze din Via Țarinii, de pe moșia conașului. Toate bunătățile erau pregătite din timp și-l așteptau pe onorabilului Pandelică. La acest festin, bineînțeles că își dăduse străduința „descurcărețul” administrator Cobrescu
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
În paginile acestei „confesiuni de credință” se ascud bijuterii neasemuit de frumoase, pe care autoarea le-a șlefuit cu raza ochilor, puterea minții și iubiirea sufletului. Le-a înnobilat cu cele mai dragi amintiri din copilărie (când păștea pe islaz gâștele, oile, caprele și o ajuta pe măicuța ei la treburile gospădărești), apoi a ridicat cortina anilor tumultoși ai tinereții, când a cunoscut farmecul și muzicalitatea literelor din cărțile pe care le descoperea că-i sunt primii ei prieteni adevărați și
UN MIC POPAS LA SFÂRŞIT DE VEAC . DESTINE ÎN OGLINDĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359449_a_360778]
-
Curca, Dracu-n farfurie, L-am cunoscut pe Dumnezeu, Focul, Cântecul sapelor, Furtuna, Prima zi de școalaă, Crăciunul, Tata și colectivizarea agriculturii, Orașul, O boacănă cât casa, Povestea unei fete care trebuia să se nască băiat, Părul cu pere pitulate, Gâștele, Dezamăgirea, Am luat cu împrumut... foc, Stafiile, Îngerii din vis, Bucuria întoarcerii în timp (al doilea capitol) Canicula, Catinca și... „iubitul”, Catinca și... E-urile, Întrebare fără răspuns, Livada de pruni, Detectiv voluntar, Viața netrăită,Umilința, Puntea, Întoarcere (poezie). Cum
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
Păcatul săvârșit de fată o exilează, din lumea palatului de basm, într-o colibă săracă, unde părăsită de toți, naște copilul Zburătorului. Viața și portul ei sunt acum ale unei femei simple de la țară, iar băiețelul ei paște cireada de gâște. Peisajul e tomnatic, apele sure, semnificând moartea iubirii, despărțirea. Venirea Zburătorului și nunta refac fața lumii, căci nunta e semnul legământului . Acum peisajul cadru e altul. Pădurea e însuflețită („Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,/ Ce suspină
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
va fi ținut în prealabil în apă), miere și suc de lămîie. Amestecul va fi ținut într-un borcan de sticlă bine acoperit. - Pentru bolnavii de TBC, medicina populară recomandă mierea cu lapte, sau cu diferite grăsimi (unt, untura de gîsca) și aloe: 100 g miere, 100 g unt, 100 g untura de gîsca, 15 g aloe și 10 g cacao se pun pe foc, fără a fierbe însă. Se va lua cîte o lingură din acest amestec, cu un pahar
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
va fi ținut într-un borcan de sticlă bine acoperit. - Pentru bolnavii de TBC, medicina populară recomandă mierea cu lapte, sau cu diferite grăsimi (unt, untura de gîsca) și aloe: 100 g miere, 100 g unt, 100 g untura de gîsca, 15 g aloe și 10 g cacao se pun pe foc, fără a fierbe însă. Se va lua cîte o lingură din acest amestec, cu un pahar de lapte cald, de două ori pe zi (dimineață și seara). - În caz
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
tu cu mine? Te spun lu’ tata că nu vrei să‑mi arăți nimic. Vezi tu pe urmă, na! - Fă pași de aici că iei și vreo două, auzi? Lasă‑mă‑n pace, plictisitor și puturos ce ești. Nici de gâște nu ești în stare să ai grijă... - Eeeee, bine! Ți‑arată el tata, nene! a amenințat puștiul, după care i‑a întors fratelui spatele, și‑a dus mâinile pâlnie la gură și a început să țipe: - Tatăăăă! Tatăăăă! Nenea m
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
că ți‑a spus. Și ieri ți‑a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc. Le dai la păsări. Ălea care au mai rămas, că o gâscă ai lăsat‑o s‑o lovească mașina aia. N‑ai fost în stare să le păzești pe toate. Și spune lu’ mă‑ta să facă și varză călită, că merge la ea carnea de gâscă. Da’ ce, îți arde de
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
au mai rămas, că o gâscă ai lăsat‑o s‑o lovească mașina aia. N‑ai fost în stare să le păzești pe toate. Și spune lu’ mă‑ta să facă și varză călită, că merge la ea carnea de gâscă. Da’ ce, îți arde de chelfăneală, de nu pleci? a schimbat Vasile tonul, privindu‑l încruntat pe Gavrilă care se codea să plece, nemulțumit de judecata tatălui. - Ba daaa, am plecaaat... săru’ mâââna! a venit răspunsul tânguitor al mezinului ce
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două, le ajunge păsărilor. Ce, nu le dă mama de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s‑a lăsat lovită. Ălelalte au trecut drumul la șanț fără să fie călcate. Când eram eu cu Petre și George la furat de prune. Mamă, ce prune bune
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]