187,018 matches
-
sunt "interpretul unui popor pe lângă altul, schimbul de idei și sentimente care face să circule viața și să reînnoiască sufletele...". Observația cu oarecare tentă de teoretizare, apare în prezentarea volumului Tălmăciri al lui Șt. O. Iosif. Aplicarea în practică își găsește locul în două traduceri comentate, Lirica lui Horațiu, datorată lui N. I. Herescu, și Satire de Juvenal, sub semnătura lui I. M. Marinescu. Dacă în comentarea Satirelor, Izabela Sadoveanu își întinde antenele interpretării la literatura modernă, punând în balanță "tonul virulent
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
afirmațiile făcute de el, referitoare la călătoria lui Horațiu la Brindes. Dar, iată până unde merge subtilitatea interpretării traducerii în englezește a unei piese de Pirandello: "Situațiile și caracterele erau așa cum le cerea mentalitatea italiană și a fost imposibil de găsit echivalentul în englezește. Nu a rămas astfel decât intelectualismul pirandellian gol, care e un reziduu ce nu poate da cu nici un preț savoarea, complexitatea, jocul de nuanțe din opera originală." Motivul, dat de Izabela Sadoveanu: "pentru că eroii și eroinele sale
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
că erorile de azi ar putea deveni normele de mîine, fiecare comentator are probabil limite personale și idiosincrazii inevitabile. Trebuie sa mărturisesc că între abuzurile vechi și răspîndite e unul cu care nu mă pot obișnui și pe care îl găsesc în continuare insuportabil: folosirea lui și după adverbul de comparație ca, în structuri non-comparative - de obicei în elemente predicative suplimentare indicând o calitate ("lucrează ca și medic"). Criticată de multe ori, construcția nu se extinde - dar nici nu dispare. Nu
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
lui ca ("în calitate de...", "drept...") e cu totul diferită. Substituția lui ca prin ca și e soluția comodă și antipatică, pe care vorbitorii ar putea să o evite recurgînd pur și simplu la reformulări ale frazei. Citatele care ilustrează abuzul se găsesc cu ușurință, în diverse registre stilistice ale limbii actuale. Numeroase exemple recente pot fi culese din Internet: în multe cazuri e vorba de texte traduse, în care presiunea automatismului a fost mai mare decît modelul textului sursă. Nu se observă
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
abandonată azi - ca cum. E foarte probabil ca îmbinări de tipul ca cum să fi ieșit din uz tocmai din cauza obsesiei cacofonice, cedînd definitiv locul celor în care intervenea salvatorul și (ca și cum). în orice caz, la scriitorii din secolele trecute găsim din plin primele forme. Citez cîteva exemple din Cantemir ("ce numai ca cum preste puterea simțirilor ar fi", Istoria ieroglifică), Neculce ("trimițiindu-i cartea acie..., ca cum vrè hi de la singur Dumitrașco-vodă", Letopisețul țărîi Moldovei); construcția are numeroase atestări la Bălcescu
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
între 1777-1787, fiind autorul unor reforme administrative, fiscale, culturale ce au transformat ținutul de peste munți. Ce-i lipsea Transilvaniei, dar ce ne lipsește nouă în general, și astăzi, este - vorba lui Arghezi - tocmai un neamț! Bine că, măcar, și-a găsit neamțul trebuitor frumosul oraș de la poalele munților Cibin. Sunt lucruri pe care le moștenirăm o dată cu alipirea Ardealului la Patria-mumă, dar față de care, deseori, nu suntem la înălțime. Pot să adaug, de la mine, ca, în acele împrejurări, nici nu prea merităm
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
afirma că obiceiul trebuie să fie părăsit nu numai pentru că este alogen ci și pentru a fi conservate pădurile de brad. În același an, în Cele trei Crișuri, Gr. Tăușan, invocând tot motivul protejării pădurilor de brad, propunea să se găsească un substitut tehnic, așa cum s-a procedat în biserici prin introducerea luminii electrice în locul lumânărilor. S-a întâmplat însă ceea ce au prevăzut Petru Șpan și T.T. Burada. Acesta, cu pregătire etnografică superioară și călător în multe spații etnografice de dincolo de
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
povestitorii tac sau ezită să meargă pînă la capăt, el îl provoacă prin întrebări menite să-i stimuleze, și eventual, să-i zădărască punîndu-le la încercare orgoliul, etc.". în analiza consacrată nuvelei Mistreții erau blînzi, de pildă, cheia textului este găsită tocmai în distribuția și valorizarea inegală a vorbei, dimensiune esențială, în sens mai larg, a textului: "arta de prozator a lui Ștefan Bănulescu stă în bună parte pe omisiune, elipsă, aluzie, litotă; scriitorul are un mod de a nara pe
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
și Cărții de la Metopolis, Constantin Pierdutul I-iul, Andrei Mortu sau Duda Cruda sînt "expresii ale imaginației": fără biografie sau adîncime, unilaterale deci din punctul de vedere al construcției narative, ele păstrează mereu un rest nespus. "Povestirea care privilegiază narațiunea își găsește un complement adecvat în imaginea discontinuă a personajului, ca fragmentată de o nevăzută masă cu oglinzi, lăsînd să subziste mereu ceva inexprimat și inexprimabil". Circulația lor de la un text la altul, într-o unică Lume, în mod înșelător însă identică
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
lucruri care nu se fac - chiar și între state, nu numai între indivizi. Cu atât mai mult cu cât în calendarul zilelor glorioase ale neamului există suficiente date înălțătoare. Cu toate acestea, cei mai importanți oameni din statul maghiar au găsit de cuviință să facă un gest de eleganță și să răspundă invitației premierului român, aflat într-o vizită de lucru la ei în țară. în loc ca presa dâmbovițeană să comenteze acest gest, întru totul remarcabil și semnificativ pentru politica oficială
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
o oglindă și am întors capul... O femeie în halat alb mi-a apărut în față. I-am vârât sub ochi legitimația de ziarist. Am urcat la etajul doi. Pe palier, niște femei în halate diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de lift. Intru. În fața ferestrei deschise, un eston de vreo șaizeci de ani face gimnastică. Îi recunosc imediat pe estoni. Nimic țipător, nimic neglijent în ținuta lor. Nelipsita cravată și dunga de la pantaloni. Linia
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
numească Lembit, momește-i cu bani. - Cât? - Vreo douăzeci și cinci de ruble. Îți trimit fotograful. Care e numele de familie al nou-născutului? - Kuzin. Salonul șase. - Lembit Kuzin. Sună superb. Dă-i bătaie. L-am întrebat pe Teppe: - Cum pot să-l găsesc pe tată? - Iacătă-l. Stă pe gazon, sub fereastră. Am coborât. - Alo, - zic, - sunteți Kuzin? - Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
aprobat, în cele din urmă, de acesta". Iată așadar unde se află originile terorismului modern care a culminat cu antentatele din 11 septembrie 2001. Și toate aceste acțiuni împotriva civilizației s-au făcut cu prea multe complicități occidentale. Bukovski a găsit documente care atestă cât de multe personalități din străinătate au fost colaboratori ai sovieticilor. În întâlnirile pe care le-am avut cu străini am pus de fiecare dată o întrebare care a rămas fără răspuns: cum se face că tinerii
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
judecători ai istoriei. S-ar putea crede, date fiind, în genere, circumstanțele de la noi ale unor astfel de calificări și de îndemnuri, că acestea vor rămâne, și în cazul de față, la nivelul unor lăudabile proiecte. Nimic mai fals. Autorul găsește de cuviință "să descâlcească", după propriile-i puteri și competențe, nodurile gordiene care, sugerează el, numai arareori beneficiază de tăișul izbăvitor al sabiei; nu-și dorește �decât" să demonteze, cu o minuție asistată bibliografic, prejudecățile și post-judecățile pe care le
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
de seamă un mic detaliu: în România, crizele au o particularitate - ele nu lovesc deopotrivă pe toată lumea. De pildă, omul care mănîncă în fiecare zi pîine albă va fi foarte surprins cînd îi voi spune că ieri eu n-am găsit nici mălai. Omul acela va tăgădui cu ferocitate existența crizei de mămăligă. Aceasta nu înseamnă că nu există criză. Înseamnă numai că el nu o simte. Ceea ce este cu totul altceva. Al treilea argument al confratelui meu... Pe-al treilea
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
va tăgădui cu ferocitate existența crizei de mămăligă. Aceasta nu înseamnă că nu există criză. Înseamnă numai că el nu o simte. Ceea ce este cu totul altceva. Al treilea argument al confratelui meu... Pe-al treilea nu l-am mai găsit în lungul d-sale articol". Însă nu e vorba doar de atît. Tudor Teodorescu-Braniște surprinde o psihologie se vede că durabilă a "polemistului" care fuge de argumente, care preferă să ia în brațe insulta: "De ce tendința aceasta, specific bucureșteană, de-
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Dincă, ferma mea agro-literară de la Tâncăbești. Iar de-atunci, noapte de noapte, îmi visez, în alb-negru, livada celor 98 de pomi, via, grădina și casa părintească. Unde mi-am scris aproape toate cărțile, în forma lor finală. Noroc că am găsit un om de mare omenie, și bună credință, pe Gheorghe Petrache "Petrăchiță" (pentru mine), primarul din Păulești, sat Găgeni, care, laolaltă cu Tănțica, nevastă-sa, ne-a ajutat enorm. Pe mine și pe bulgăroaica de Pencke, soție autentică și cu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
mă apucă pandaliile. La fel și când mi se pomenește despre telefonie digitală (care merge mai prost decât cea manevrată manual). Datele mele autobiografice, ca și cele auto (adică referitoare la mașinile mele, pe care le-am avut?), se pot găsi în orice roman al meu. Unde, pretutindeni sunt prezent. Ca personaj, ca autor, ca orice doriți. Deci, lăsăm lucrurile să rămână așa cum am stabilit! - În general, personajele cărților dumneavoastră sunt îndrăgite... Aveți cumva o rețetă după care le construiți? - Personajele
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
existat lumea ce mă înconjoară? - Din ce mediu vă place sau vă convine să vă alegeți eroii cărților? - Din orice mediu. Iar în ultima vreme parcă m-ar tenta și viața parlamentară. Care-i mai plină de chestii oculte, decât găsești în Misterele Londrei. - Cum (re)simțiți statutul de scriitor umorist? - Nici nu-l simt și nici nu-l resimt!... Sunt la fel de prost plătit ca orice mare scriitor român! - Ce șansă acordați cărților scrise/apărute cu ajutorul computerelor? - Aceleași șanse ca și
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
care au contribuit la formarea dumneavoastră ca om și ca scriitor... - De ce să vorbesc o țâră despre personalitățile pe care le-am cunoscut și m-au impresionat, din moment ce am scris despre acestea patru tomuri de "memorii aproximative"? Dacă nu mai găsiți prin anticariate sau biblioteci Aventuri aproximative, volumele I, II și III, plus Oameni de bună credință, iar spre toamna lui '98 Istorii literare mai puțin cunoscute, puneți o pilă la editori și cunoscuți, să mi se reediteze sus-pomenitele tomuri. Căci
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Anatol Moraru surprinde foarte bine și potențează stilistic contrastele de care - se vede clar - naratorul se simte atras și pe care le tratează salvator cu familiară ironie. Aproape toată seria de artificii textuale de care optzeciștii au abuzat deseori se găsește și aici. Meritul autorului e că depășește fronda acestui tip de construcție textuală în sensul similării disimulate și al utilizării cu măsură, neostentativ, abia perceptibil al instrumentarului (inter)textualist. Ludicul camuflează livrescul în așa măsură încât, obișnuit repede cu jocurile
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
ce să mai vorbim) care teoretizează asupra "statorniciei" regimului lui Carol al II-lea într-o Europă în ebuliție. Și cîți, cîți alții. Poate că mai mult decît pentru opera lui îi sînt recunoscătoare tatei de a nu-l fi găsit în acest număr, de a ști că niciodată nu ar fi putut semna așa ceva". Concluzia nu poate fi decît impregnată de-o amărăciune generalizatoare: "Profund deprimată de această tradiție de lingăi. Să mai speri ceva de la intelectualul român? Pe atunci
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
ani de zile, Pro-Vacanța Mare a infestat spațiul umorului autohton, cu tîmpenie, cu vulgaritate, cu prost gust, după ce a coborît dezastruos nivelul și a făcut foarte mult rău în direcția "tragerii în jos" a publicului, iată că, în fine, se găsește un producător (același!) pentru care un milion de dolari nu înseamnă mare brînză, drept care "spiritul Vacanței Mari" iese de pe micul ecran și intră pe marele ecran, cu mare tam-tam publicitar. Și care e problema? În fond, fiecare om e liber
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
condus în mod strălucit țara, Václav Havel se va retrage din politică. Rolul lui în istorie e asigurat. Veți spune că și al lui Iliescu e asigurat. Mersi de-așa loc! Oricâte pete în soare ai căuta, n-ai să găsești nici una pe blazonul lui Havel. Absolut nici una. Havel a preferat umilința muncii abrutizante și n-a făcut niciodată caz din asta, în timp ce Iliescu se consideră "dizident" pentru c-a fost trimis "doar prim-secretar" la Iași. Ce-i drept, nea
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
Adriana Bittel Vin de la Gaudeamus acasă, pe la șapte seara, bucuroasă de achiziții și găsesc ușa smulsă din toc, iar înăuntru - toate lucrurile din dulapuri și sertare de-a valma pe jos. Manuscrise amestecate cu lenjerie și medicamente, clasorul cu poze de scriitori, adunate de mulți ani pentru revistă, răsturnat și călcat în picioare, acte
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]