2,190 matches
-
FÂNTÂNA BLANDUZIEI, revistă literară apărută la București, săptămânal, de la 4 decembrie 1888 până la 31 decembrie 1889. Din comitetul de redacție fac parte tinerii gazetari și scriitori Gheorghe din Moldova, Al. Hodoș, Nerva Hodoș, D. Marinescu-Marion, L. Gh. Nicoleanu, Radu Popea, I. S. Spartali, N. Țincu. Alături de ei figura și Mihai Eminescu. Poetul a și colaborat, la primele numere probabil, cu articole de politică generală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
criticii, RL, 1978, 35; Dimisianu, Opinii, 179-183; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 154-161; Raicu, Practica, 202-207; George, Sfârșitul, II, 262-266; Dobrescu, Foiletoane, I, 44-49, III, 127-135; Iorgulescu, Firescul, 106-109; Apolzan, Aspecte, 195-202; Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, 1983, 345-369; Grigurcu, Între critici, 56-67; Kalustian, Simple note, III, 184-187; Ornea, Actualitatea, 125-129; Anghelescu, Lectura, 210-214; Constantin Călin, Poezia lui Perpessicius, O, 1988, 16; Perpessicius interpretat de..., îngr. și pref., Marcel Crihană, București, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 309-312; Dimisianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
, Mihai (20.XI.1863, Siret - 21.XII.1902, Siret), gazetar și prozator. Părinții lui se numeau de fapt Tilleman, tatăl fiind funcționar la Gardă Financiară. Ț. învăța la „școală reală inferioară” din Siret (1875-1877), având, un timp, printre profesori pe folcloristul S. Fl. Marian, si la Liceul Real din Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
1996, 6; Adrian Țion, Privire din exterior, ST, 1996, 9-10; Dunăreanu-Apostoleanu-Corcheș, Scriit. Tomis, 71-75; Horia Gârbea, Arta subtilă a refuzului, CRC, 1998, 8; Evelina Cârligeanu, „Salonul refuzaților”, TMS, 1998, 6; Carletta-Elena Brebu, „Salonul refuzaților”, ATN, 1999, 1; Andreea Deciu, Riscul gazetarului, RL, 2000, 10; Andreea Deciu, Alcoolul ca substanță metafizică, RL, 2000, 18; Bucur, Poeți optzeciști, 214-215; Dimisianu, Lumea, 484-487; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 106-109, passim; C. Rogozanu, Ce caută Șlapac aici?, RL, 2001, 18; Roxana Răcaru, Cartografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
OPREA, Marius (22.V.1964, Târgoviște), poet și gazetar. Este fiul Corneliei Oprea (n. Mihăilă), muncitoare, și al lui Toma Oprea, ofițer. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov și Facultatea de Istorie a Universității din București, absolvită în 1988. Frecventează Cercul literar 19 condus de Alexandru Mușina, fiind unul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
CIORĂNESCU, George (19.III.1918, Moroeni, j. Dâmbovița - 6.II.1993, München), poet, prozator, eseist, gazetar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători. Școala primară a făcut-o în Moroeni. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, licențiat în științe politice la Facultatea de Drept din București în 1941, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
BUCUR, Septimiu (28.III.1915, Gâmbuț, j. Mureș - 7.V.1964, Târgu Mureș), gazetar și critic literar. Fiu al Veturiei (n. Lazăr) și al lui Iuliu Bucur, profesor, B. era elev la liceul din Târgu Mureș când, la șaptesprezece ani, obținea locul întâi pe țară la un concurs literar școlar. A urmat apoi cursurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
Este fiul Rozaliei (n. Ciocean) și al lui Teodor Pop, țărani. Învață la Satu Mare, terminând liceul în 1949. Va absolvi la București Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952) și Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”, secția ziaristică (1968). Lucrează ca gazetar la săptămânale din Satu Mare și din Baia Mare (1949-1951) și ca reporter la Radiodifuziunea Română (1952-1958). Deține funcțiile de secretar și apoi de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (1958-1968). Este redactor-șef al revistelor de turism „România pitorească” și „Vacances en Roumaine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
, Adolphe (pseudonim al lui Adolf Burăh Cuperman; 1877, Turnu Severin - 22.XI.1937, București), gazetar. Provenind dintr-o familie de evrei săraci, C. face clasele primare și apoi liceul în orașul natal. Îl interesează încă de pe acum ideile socialiste, manifestările la care ia parte (întruniri, congrese) atrăgându-i, în 1899, expulzarea. Aproape un deceniu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C., care nu s-a simțit niciodată scriitor, a fost un gazetar de luat în seamă. A și ajuns, de altfel, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Scria bine, cu incisivă dezinvoltură, întotdeauna informat și păstrând în genere o cumpănă a judecății. Se mai inflama din când în când, ca în riposta dată lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Constantinescu, Clarnet, „Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston”, VRA, 1933, 310; N. Davidescu, Adolf Clarnet, VRA, 1937, 515; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 212-213; I. Peltz, Amintiri din viața literară, București, 1974, 135-137; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 97-98; Mirodan, Dicționar, I, 358-359; Faifer, Pluta, 67-70. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
judecat și condamnat la zece ani de detenție. S-a stins, în urma unei duble pneumonii, în lagăr. Prima carte a lui T., Stele sub nori, apărută în 1927, e o culegere de versuri care, în contradicție cu temperamentul nestăpânit al gazetarului, mărturisesc o înclinare spre meditație și paseism, demersul liric fiind oarecum defazat, prin recursul la simbolismul anilor 1910-1920. Poveștile și poeziile pentru copii din Cartea noastră (1934, în colaborare cu P. Crihan) au o subliniată adresă morală, căreia duioșia îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
a căutat să-și facă prieteni printre socialiști și să cunoască bine programul de acțiune al partidului. N. D. Cocea va avea o admirație deosebită pentru I . C. Frimu, considerându-l un mare militant al mișcării socialiste din România. Activitatea de gazetar socialist s-a materializat în editarea unor reviste, cea mai importantă fiind ”Facla”. În același timp, a desfășurat și o intessă activitate scriitoricească. Dintre scrierile sale, amintim romanul ” Vinul de viață lungă”, romanul ” Fecior de slugă”, Pentr-un petec de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
se situează la loc de cinste. Nu va apuca momentul intrării României în primul război mondial, încetând din viață în anul 1914. Constantin Mille (1861 - 1927) În cadrul mișcării social democrate și socialiste au activat și oameni de cultură, scriitori sau gazetari. Una dintre personalitățile culturale ale sfârșitului de secol al - XIX -lea și începutul celui de-al - XX - lea, a fost Constantin Mille. Fiu al plaiurilor moldovenești, , născut la Iași în anul 1861, a îmbrățișat cauza clasei muncitoare, deși nu era
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
deși nu era din aceeași castă socială. Pentru a cunoaște situația muncitorilor, doleanțele lor, Constantin Mille a activat în cadrul cercurilor socialiste din Iași, orașul său natal. Apoi, va cunoaște și alte cercuri socialiste la Paris, Bruxelles și București. Meseria de gazetar i s-a potrivit ca o mănușă, mai ales că lumea muncitorească îi oferea multe subiecte în profesia pe care și-a ales-o. Mentorii lui Constantin Mille au fost Gheorghe Panu și C. A. Rosetti. Nu întâmplător, Panu a
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
activat în cadrul redacțiilor unor ziare de orientare social democrată precum: ”Lupta”, ”Românul”, ”Lumea nouă”, ”Munca”. Fiind un bun cunoscător al problemelor sociale, Constantin Mille a avut un rol însemnat în cosntituirea cercului de studii sociale bucureștene. În calitatea sa de gazetar, a contribuit și la editarea și lansarea pe piață a ziarului socialist ”Drepturile omului”, pe bună dreptate, considerat primul de asemenea orientare politică. Între 1895 și 1926 îl găsim la conducerea ziarului ”Adevarul”. Constantin Mille n-a fost numai gazetar
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
gazetar, a contribuit și la editarea și lansarea pe piață a ziarului socialist ”Drepturile omului”, pe bună dreptate, considerat primul de asemenea orientare politică. Între 1895 și 1926 îl găsim la conducerea ziarului ”Adevarul”. Constantin Mille n-a fost numai gazetar și membru al P.S.D.M.R. și apoi al celui socialist, ci și un scriitor recunoscut în perioada în care a activat. A scris atât versuri, cu tentă militantă, dar și două romane cu conținut autobiografic: ” O viață” și ”Dinu Milian”. S-
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
și tipărit ”Manifestul Partidului Comunist” în 1892 și ”Dezvoltarea socialismului de la 139 utopie la știință” de Friederich Engels. Cele două lucrări ale lui Marx și Engels sunt interpretate în lumina materialismului dialectic, după apariția lor în spațiul românesc. Munca de gazetar s-a materializat în publicarea de articole de răspândire a ideilor marxismului. În multe gazete editate s-au observat idei ale anarhismului pe care Panait Mușoiu le-a etalat, mai ales în perioada marilor convulsii din societatea capitalistă. A fost
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
și social democrații români și cei din Rusia s-au stabilit relații încă de la sfârșitul secolului al - XIX- lea. Unii dinte cei care au activat în rândul social democrației românești precum Constantin Dobrogeanu Gherea, om de cultură critic literar și gazetar de prestigiu sau Cristian Rakovski, proveneau din spațiul rus, stabilindu-se în România în urma unor conjuncturi politice. Teroarea dezlănțuită de regimul țarist, după 1898, când s-a constituit Partidul Muncitoresc Social Democrat Rus, transformat în urma unor epurări din rândurile sale
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
continuu, coerent, de esențializare lirică și modernitate. Antologia de autor Poezii din secolul trecut (2002) conține materia cărților anterioare și texte recente, împlinind portretul poetului sexagenar. Cuvinte încrucișate (1996) și Mătrăguna dulce (2001) adună, într-un conglomerat eclectic, texte de gazetar polemic, schițe și portrete, reverii și meditații pe marginea vieții literare, eseuri. Încă de la întâia plachetă poezia lui T. pare să își precizeze direcțiile, obsesiile și mijloacele de expresie. Deschizându-se cu o „fereastră”, în mod simbolic „închisă”, dar prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
În preambulul la Scriitorincul, căutând să-și circumscrie personalitatea, autorul se întreabă asupra preocupărilor ce ar defini-o: „Istoric literar sau critic de întâmpinare? Traducător, editor sau eseist cu veleități de one man show? Eminescolog, caragiolog, cioranolog, ionescolog ori simplu gazetar?” Răspunsul îl găsește în alcătuirea polimorfă a ornitorincului (de unde și derivatul pe care îl propune: „scriitorinc”). Dintr-un asemenea polimorfism a rezultat și savuroasa București.Carte de bucăți (2003), reunind foiletoane apărute inițial în „Ziarul de duminică” și provocate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
Europe, ayant des structures économiques, politiques et de securité adéquates. Pourquoi pas? La lucrările Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.)1 și ale Comunității Economice Europeane (C.E.E.)2 se putea participa, astfel că la reuniunile și documentele lor aveau acces atât gazetarii, cât și diplomații străini. România făcea parte din C.A.E.R. și Tratatul de la Varșovia, dar noi, diplomații români, ne interesam îndeaproape de procesele integrării economice și politice vest-europene. Aceasta era o temă curentă de conversație cu oameni politici, conducători
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de cele ce doresc să las. Cu prietenești salutări, M. V. Pienescu * Manuscrise 1) Istoria cooperației În România până la 1944 (3 volume) 2) De la Adam Smith la Karl Marx (1 vol.) 3) Amintiri 4) Prof. Dr. M.V. Pienescu despre M.V. Pienescu gazetar 5) Referatul asupra asanării datoriilor (În colaborare cu M. Manoilescu) 6) Lista cărților și revistelor despre cooperație (bibliografie) din România 7) Despre Carol I; Carol II; Aurel Popovici 8) Curs de Istorie economică 9) Despre fericire 10) De toate 11
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe 379. 376 Profesoară, originară din Basarabia, vară a poetului Alexe Mateevici; soția scriitorului Constantin Sturzu din Rotopănești, jud. Suceava (Gazetar, cercetător În domeniul istoriei, cu susținute preocupări arheologice În jud. Bacău). 377 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, folclorist; născ. În 23 iunie 1909. Din opera sa: O viziune românească asupra lumii, 1941; Neam, sat și oraș În poezia lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1972 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru bunele (și relele) vești din Flt. Îmi pare rău de dispariția casei lui Vasile Savel, cu care Savel am fost În termeni de bună cunoștință, după război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala ce ai cu articolul meu trimis - care aș dori să rămână ca document al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]