92,267 matches
-
poetului, prefața lui Nicolae Moraru, cunoscut critic ,de îndrumare" (născut la Tighina, în Basarabia, la 1 august 1912) la volumul Mihail șașa se scria, ,Mihail", după modelul onomasticii rusești"ț Eminescu, Poezii, EPLA, 1950: , Poetul era nemulțumit de superficialitatea în general a criticii burgheze, stearpă și mioapă."; Sub înrâurirea criticii burgheze se căuta promovarea doar a acelei părți - presupus Ťconsacrateť - din opera poetului, în care latura socială, cea mai legată de viață, și cea mai răscolitoare, este înlăturată."; , Azi când poporul
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
identitatea românească și ruptura de propriul trecut. Mutilarea a fost mai gravă decât în cazul literaturii române proletcultiste. Critica basarabeană nu putea apela la o tradiție de la care să se revendice, fiindu-i interzisă racordarea atât la literatura română (în general), cât și la trecutul interbelic al culturii basarabene. Pe de altă parte, critica basarabeană nu se putea aplica de la început (ar fi fost și nefiresc) asupra literaturii universale, pentru a-și întemeia înafară rațiunea de existență. Asemenea deschideri nu erau
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
din decursul unei vieți, dar cu semnul minus în față: ,Pentru că asta-i ciudat cînd vine vorba de astfel de relații cu femeile: capeți totul la prima întîlnire. Mă rog, din cînd în cînd, la a doua întîlnire, dar în general e prima. Invazie instantanee. Invazie și stăpînire instantanee. Nu-i nevoie decît de o oră, maximum două. Dumnezeule, poți să te duci la o femeie, la un colț de stradă și să începi să strigi la ea și, zece minute
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
au, în esență, ceva în comun. Mai întîi, ambele sînt expoziții de recuperare, prima - a unui artist ieșit de peste douăzeci de ani din orizontul artei românești, cea de-a doua - a unui gen, nudul, cu o mare carieră istorică, în general, și interbelică, în particular, pe cît de spectaculos, pe atît de dificil. În al doilea rînd, ceea ce le unește este reperul lor absolut, și anume feminitatea, în cazul lui Dumitru Ivan una spectrală, evanescentă, sursă primă a unei desfășurări ulterioare
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
de ea. Pentru început, Traudl știe foarte bine "who's who" în lumea nazistă, ceea ce nu te poți aștepta de la un spectator contemporan. Dacă nu cunoști perioada și actorii principali, ești pierdut de-a lungul scenelor în care Hitler și generalii săi își hotărăsc planurile de bătaie. Or, filmul se bazează pe tine să știi ce s-a petrecut ca să îl scutești pe regizor de elaborarea unor personaje coerente. Iar personajele sunt numeroase, nu glumă. Hm, mi-am șoptit atunci în
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
abundă în film, inclusiv crima împotriva minorilor familiei Goebbels) e filmată încet și minuțios, așa că filmul e apăsător nevoie mare. Există și tușe de umor negru, ca telegrafistul care pune șervete de masă de capetele găurite de glonț a doi generali. Oricum, un film dureros de inegal, lași în urmă cinematograful cu inima îndoită. O altă peliculă voioasă până la Dumnezeu și înapoi e Mașinistul, un thriller curat, făcut pe vechea formulă a dedublării, scoasă din desuetudine cu ajutorul unei atmosfere create cu
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
este devastator, cuvintele sale ustură pecum loviturile de bici, dar întrebarea care se pune este dacă aceste texte sînt un motiv destul de serios pentru a justifica o crimă atît de odioasă precum cea produsă în toaleta Universității din Chicago. În general, se spune că o crimă nu poate fi justificată prin nimic. Este greu de crezut că doar dorința de răzbunare pe niște pamflete publicate într-o revistă de limba română din New York, fără difuzare în țară, ar putea sta la
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
servicii secrete, lăcomia inimaginabilă a activiștilor comuniști de rangul al doilea, ajunși după 1990 "în fruntea bucatelor". Nu trebuie uitată pasivitatea unei populații derutate, agitația virulentă a vechilor arendași ai comunismului (numiți, cândva, inspirat, de Andrei Cornea "directocrația") și, în general, lipsa de apetit pentru schimbare a românului de rând. Toate acestea l-au făcut posibil pe Iliescu, așa cum slugărnicia și oportunismul de dinainte îi făcuseră posibili pe Dej și Ceaușescu. În aceste condiții, dacă se va face un proces al
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
pentru statui, dintre statui, împotriva statuilor sau pentru un loc sub soare al altora noi, dacă se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în instrumente de propagandă etnică sau politică. Rezultatul? O ceartă fără criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie și grup statuar în Arad (altfel destul de sărac în acest gen de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
scriitoricesc internațional, la care au participat mulți alți confrați de-ai noștri - I. W. P., - am stat de vorbă cu un sociolog autohton care se plângea întruna că America nu-i bine văzută și când îmi amintisem cuvintele celebre ale generalului De Gaulle: O țară mare nu-i iubita, o țară mare este detestata. Ideea europeanului se pare că îl mai liniștise oarecum... Era pe vremea războiului din Vietnam. Cu manifestațiile știute. Când m-a frapat o lozinca de-a lor
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
din neputința. Potrivit zicerii cum că vulpea, neajungând la struguri, îi consideră acrii... Dar relativismul einsteinian, iudeo-masonic, care, după ruși, era metoda idealista cea mai perfida de a adormi planetă, ca să pună americanii mâna pe ea mai ușor... Avea dreptate generalul: Ori de câte ori în gândirea oamenilor politici apare câte un complex de inferioritate, personal sau național, de vină trebuie să fie, si urâtă, tot America... Apoi, cei țări sunt totdeauna admirați, curtați, imitați... Astfel, la noi, după agheasma francofona, primită cu cisternele
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
va dezamăgi. Dar mai ridicați ștacheta, și veți vedea ce poate un regizor supradotat să facă dintr-un gen relativ desuet. Adjectiv care acoperă și opereta care a servit drept scenariu (doar a avut premiera în 1925!), și musicalul în general. În primul, te aștepți ca personajele să schimbe replici articulându-le normal, apoi cântate. În al doilea, deja aerul de artificialitate te face să ascuți urechile și să vezi granițe foarte clare, ca, de exemplu, în Chicago, unde numerele de
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
proză cu litere hâțânate: Trăind în cercul vostru strâmt, norocul vă petrece, ci eu în lumea mea mă simt nemuritor și rece. înaintea balaurului vegetal, îmi întreb ucenicul cum i se pare, cum vede el Arătarea. Oamenii de litere, în general, se știe, te omoară cu metaforele lor; așa că am mai multă încredere în tânărul singuratec, mereu mâhnit, doctor pe deasupra, reparând craniile... Richard stă, se gândește. Pe urmă pronunță sec un singur cuvânt: DURERE... Îmi explic singur cu glas tare, pe când
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
narative unde alternanța discursurilor înseamnă fractură, indeterminare, fragmentarism la nivelul scenelor, dar un secvențialism, de data aceasta, din fericire, mult mai bine controlat. Epicul rămâne în continuare doar un pretext narativ, e banal sau te lasă mai degrabă indiferent. În general, discursul confesiv al naratorului e declanșat de o seară ratată, o întoarcere de la o petrecere, o discuție anume... Nu detaliile sau cadrul exact și complet îl interesează pe Adrian Buz, el are nevoie doar să-și poată "înscena" textul. Un
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
o neutralitate adesea jucată ironic, concis și clar, fără emoție estetică și fără rezonanță afectivă cu vreun text, perfect indiferent oricare ar fi acesta, util la nivelul informațiilor de conținut despre literatura trecută prin registratura sa, Al. Piru e, în general, lipsit de idei, de capacitate speculativă și de atenția adecvată la istoria formelor literare. Nu e rău pentru o critică fără pretenții de interpretare. Dar e prea puțin față de ceea ce așteptăm să ne dea istoria literară: un sentiment al valorilor
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre de cîteva rînduri. EVENIMENTUL ZILEI are o pagină cu genericul "Cultură/Magazin", coordonată de Iulian Comănescu și preocupată în general de vedete de muzică ușoară și tv. Cînd se încumetă în afara culturii așa-zicînd populare sau a scandalurilor, să anunțe apariția unei cărți, de pildă, redactorii n-au nici măcar curiozitatea să o răsfoiască, deși o primesc pe gratis: copiază cîte ceva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
mai mult această responsabilitate nu poate fi lăsată pe mîna unor "urechiști"). în plus, redactorii paginii culturale de la Ziua (șef de departament, Luana Duschka), nu scriu "din Cișmegiu", sînt prezenți oriunde se petrece ceva demn de consemnat și relatează în general corect. Fiecare pe felia lui ADEVĂRUL în noua formulă redacțională are o pagină de cultură atît de plicticoasă, lemnoasă în limbaj și lipsită de relief (șef de secție, Marius Vasileanu), încît o uiți pe loc. Se publică preponderent informații preluate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Trevor Eaton (Cambridge) și Denis Deletant (la care se pot adăuga doi colaboratori ai BBC-ului, secția românească), trecerea lui Adrian Marino, în ciuda propriilor sale notații - poate prea autolaudative - rămîne la nivelul unor relații politicoase, convenționale, deferente, așa cum sînt în general convorbirile dintre editorii de reviste internaționale. În schimb, în Franța, nici atît! Autorul menționează numai cîteva întîlniri călduroase cu René Etiemble, căruia îi dedicase un volum (Etiemble ou le comparatisme militant, Gallimard, Paris 1982) și articole omagiale. René Etiemble s-
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
comisii așa-zis obiective de către noua putere situația nu va suferi nici o schimbare de fond. De ce? Pentru că, personal, am mari dubii că sumele puse la dispoziția presei au altă funcție decât de a îmbogăți niște oameni. Să mă explic. În general, guvernul face reclamă la întreprinderi și servicii care au statut de monopol. Nu cred că va fi cineva capabil să mă convingă, atâta vreme cât voi avea capacitățile intelectuale intacte, că banii risipiți pe, să zicem, CFR-marfă (exemplul e al lui Ioan
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Pe tejghea, doar vorbe, vorbe, vorbe, rostite pe principiul biblic: crede și nu cerceta". Corespondența dintre Camil Baltazar și Liviu Rebreanu, de care cel dintîi a făcut caz nejustificat, ar fi fost comparabilă cu cea dintre un plutonier și un general, "într-o ierarhie literară militarizată". Disprețul autorității provinciale față de faptul cultural (oho, cît de bine îl cunoaște, pe piele proprie, și subsemnatul!) e astfel vituperat: "La Valea Mare - unde se află astăzi o casă memorială -, doctorul Vasile Tițescu ne mai
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
și recunoscută, un model, fie și malgré lui, pentru toate categoriile de cititori. Situația s-a schimbat radical după Revoluție, când libertatea intrată prin toți porii în organismul social nu a mai avut nevoie de poezie (și de literatură, în general) pentru a fi căutată și exprimată. Lirica a intrat la propriu în underground, regăsindu-se prin pivnițe editoriale, reducându-se nu categorial, dar printr-o tristă împuținare a mijloacelor de propagare. Volume remarcabile apărute în ultimii ani au fost editate
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
reziști gloriei ca să nu te apuci de băutură, să nu curvăsărești". El a rezistat. Semeon Petrovici a scris cinci volume de proză. Spre sfârșit însă, a ajuns la convingerea exprimată în Spovedania lui Tolstoi: că "viața e un rău". - "în general, voi trăiți în vremuri grele. Și eu trăiesc încă, dar nu mai am mult. - De ce credeți că e greu? - Păi, înțelegeți, trebuie să-i invidiem pe americani, - uite cum trebuie să lucreze politicienii. Bravo lor! Fără măcar un foc de
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
de mânie Comunismul mucos. Auzind versurile acestea, doi dintre naziștii sus-puși sunt cuprinși de admirație administrativă, iar gestapovistul cade pe gânduri și spune: "M-da... Poeții care vin la noi cu denunțuri împotriva dumneavoastră nu scriu asemenea versuri... Dacă, în general, vă pot fi cândva de vreun folos, - câte nu se pot întâmpla? - poftim, pentru orice eventualitate, telefonul meu". Poetul german Evtușenko apelează la serviciile lui. Iată că aduce în Germania nazistă un teanc de literatură a dizidenților. E percheziționat la
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]