770 matches
-
meu”, "No, to bi bila lijepa parada!" „Ei, asta ar fi o paradă frumoasă!”. Complementul direct este în general la acuzativ, ca în română: "Htio sam razveseliti tetku" „Am vrut s-o înveselesc pe mătușa”. Complementul direct este însă la genitivul numit „partitiv” când se subînțelege o cantitate nedefinită a ceea ce numește complementul: "Čovjek ima snage onoliko koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri”), "željan" „doritor” - genitivul ("Dečko bio željan svijeta „Copilul era doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od". Tot genitivul cu "od" poate fi folosit după adjectivele la gradul comparativ: "Kamen je tvrđi od zemlje" „Piatra este mai tare decât pământul”. Atributul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri”), "željan" „doritor” - genitivul ("Dečko bio željan svijeta „Copilul era doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od". Tot genitivul cu "od" poate fi folosit după adjectivele la gradul comparativ: "Kamen je tvrđi od zemlje" „Piatra este mai tare decât pământul”. Atributul substantival sau pronominal poate fi la genitiv fără prepoziție ("ugao ulice „colțul străzii
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri”), "željan" „doritor” - genitivul ("Dečko bio željan svijeta „Copilul era doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od". Tot genitivul cu "od" poate fi folosit după adjectivele la gradul comparativ: "Kamen je tvrđi od zemlje" „Piatra este mai tare decât pământul”. Atributul substantival sau pronominal poate fi la genitiv fără prepoziție ("ugao ulice „colțul străzii”, "čaša vina „un pahar de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od". Tot genitivul cu "od" poate fi folosit după adjectivele la gradul comparativ: "Kamen je tvrđi od zemlje" „Piatra este mai tare decât pământul”. Atributul substantival sau pronominal poate fi la genitiv fără prepoziție ("ugao ulice „colțul străzii”, "čaša vina „un pahar de vin”, "čovjek dobre naravi „om cu caracter bun”), la genitiv cu prepoziție ("kutija od šibica „cutie de chibrituri”) sau la alt caz cu prepoziție: "žena s madežom" „femeia cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
comparativ: "Kamen je tvrđi od zemlje" „Piatra este mai tare decât pământul”. Atributul substantival sau pronominal poate fi la genitiv fără prepoziție ("ugao ulice „colțul străzii”, "čaša vina „un pahar de vin”, "čovjek dobre naravi „om cu caracter bun”), la genitiv cu prepoziție ("kutija od šibica „cutie de chibrituri”) sau la alt caz cu prepoziție: "žena s madežom" „femeia cu aluniță” (instrumental). Topica depinde de rolul semantic, de temă sau de remă, care i se dă uneia sau alteia din părțile
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
vedem și noi”. Dacă predicatul este un așa-zis „verb existențial”, ordinea este predicat + subiect: "Pojavilo se sunce" „A apărut soarele”. Dacă predicatul este o particulă, el de asemenea stă pe primul loc: "Evo romana mog kreveta" (subiect logic la genitiv) „Iată romanul patului meu”. Dacă predicatul exprimă existența sau disponibilitatea subiectului, iar complementul este unul circumstanțial de loc sau de timp, acesta se plasează înaintea predicatului, iar subiectul după: "Na stolu leži knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
predicatul exprimă existența sau disponibilitatea subiectului, iar complementul este unul circumstanțial de loc sau de timp, acesta se plasează înaintea predicatului, iar subiectul după: "Na stolu leži knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
din Iliada lui Agamemnon în cazul în care este descrisă ca având un motiv dragon albastru pe centură sabia și o emblemă de balaur cu trei capete pe farfurie piept. [7] Cu toate acestea, cuvântul grecesc utilizat (δράκων drákōn, drákontos genitiv δράκοντος) ar putea însemna, de asemenea, "sarpe". drákōn δράκων este o formă de participiul aorist activ al grecești δέρκομαι dérkomai = "văd", derkeîn = "pentru a vedea", și inițial ar putea însemna "cel care vede", sau "cea care se aprinde sau lucește
Dragon () [Corola-website/Science/303891_a_305220]
-
ale trebii”, formele de feminin "veselă" „veselă” și "radila". Aceasta alternanta are loc în unele cazuri și în interiorul cuvintelor, de exemplu în cele derivate cu sufixul de agent "-lac", la care l se păstrează numai la nominativ singular și la genitiv plural, la restul formelor cazuale trecând în o: "nosilac" „purtător”, "nosilaca" „al/a/ai/ale purtătorilor”, dar "nosioca" „al/a/ai/ale purtătorului”, "nosioci" „purtători” etc. În general, între consoanele unor grupuri finale de cuvânt neobișnuite pentru limba sârbă, se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu are desinența, si care s-ar termină în asemenea consoane. Un astfel de cuvânt este "borac" „luptător”. În cursul flexiunii, a dispare la formele la care pronunțarea grupului de consoane este ușurată de o vocală ce o urmează. Astfel, genitivul și acuzativul singular al acestui cuvânt este "borca" „al/a/ai/ale luptătorului, pe luptător”. A labil apare și între unele prepoziții și cuvinte cu care ar forma un cuvant fonetic ce ar începe cu un grup de consoane greu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
exemplu, prepoziția "s" „cu” are forma "să" înaintea unui cuvânt că "škola": "să školom" „cu școala”. A mai apare și pentru a diferenția forme cazuale, anume nominativul singular al substantivelor feminine cu rădăcina terminată într-un grup de consoane de genitivul lor plural ("sestra" „sora” - "sestara" „al/a/ai/ale surorilor”) și genitivul singular de genitivul plural al masculinelor care au acest a la nominativ singular ("boraca" „al/a/ai/ale luptătorilor”), sau ale celor de origine străină terminate în două
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
să školom" „cu școala”. A mai apare și pentru a diferenția forme cazuale, anume nominativul singular al substantivelor feminine cu rădăcina terminată într-un grup de consoane de genitivul lor plural ("sestra" „sora” - "sestara" „al/a/ai/ale surorilor”) și genitivul singular de genitivul plural al masculinelor care au acest a la nominativ singular ("boraca" „al/a/ai/ale luptătorilor”), sau ale celor de origine străină terminate în două consoane la nominativ singular: "student" - "studentă" „al/a/ai/ale studentului” - "studenata
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
școala”. A mai apare și pentru a diferenția forme cazuale, anume nominativul singular al substantivelor feminine cu rădăcina terminată într-un grup de consoane de genitivul lor plural ("sestra" „sora” - "sestara" „al/a/ai/ale surorilor”) și genitivul singular de genitivul plural al masculinelor care au acest a la nominativ singular ("boraca" „al/a/ai/ale luptătorilor”), sau ale celor de origine străină terminate în două consoane la nominativ singular: "student" - "studentă" „al/a/ai/ale studentului” - "studenata" „al/a/ai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
păstrează unele vestigii ale numărului dual. Acesta este cerut de numeralele "dva" „doi”, "dve" „două”, "tri" „trei”, "četiri" „patru”, "oba" „amândoi” și "obe" „amândouă”. Cuvintele la acest număr au desinența "-a" la nominativ masculin și neutru (identică cu cea de genitiv singular) și "-e" la feminin (identică cu cea de nominativ plural). Exemple: "dva metra „doi metri”, "obe mačke „ambele pisici”. Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pe rădăcina formei de bază. Adjectivele se declina astfel: Formă lungă Formă scurtă Observații: Formele și declinarea pronumelor personale sunt cele de mai jos: Observații: 1. La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Formele neaccentuate sunt enclitice, formând un cuvant fonetic cu un cuvant accentuat care le precede. Exemple: "Dajem ți ovaj novac" „Îți dau banii aceștia”, "Ja ți dajem ovaj novac" „Eu îți
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Dajem ți ovaj novac" „Îți dau banii aceștia”, "Ja ți dajem ovaj novac" „Eu îți dau banii aceștia”. 2. Formele accentuate se folosesc în următoarele cazuri: 3. Pronumele de politețe este "Vi" (scris de obicei cu inițială majuscula). 4. Cazul genitiv se folosește numai cu prepoziții care cer acest caz: "On je došao posle mene" „El a venit după mine”. 5. Formă "mnom" se folosește numai cu prepoziție, iar accentul trece pe această, pe când formă "mnome" se utilizează fără prepoziție. 6
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
folosește numai cu prepoziții care cer acest caz: "On je došao posle mene" „El a venit după mine”. 5. Formă "mnom" se folosește numai cu prepoziție, iar accentul trece pe această, pe când formă "mnome" se utilizează fără prepoziție. 6. La genitiv, dativ și acuzativ, formele accentuate se deosebesc de cele neaccentuate și prin caracterul bisilabic al celor accentuate, cu excepția formelor "nas" și "vas". În scrisul obișnuit, caracterul accentuat sau neaccentuat al acestora poate reieși numai din context. 7. La acuzativ feminin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă statutul de pronume-adjective interogative, îl au și pe cel de pronume-adjective relative: Numai pronume
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
substantivul feminin "stotina" derivat de la "sto". Conform regulilor construcțiilor numeralului cu cuvântul din grupul pe care o formează împreună (vezi secțiunea următoare), "stotina" este la nominativ dual în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat (un) doi la matematică”. Că
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]