8,779 matches
-
se umpleau de trecut. Orașul manevrelor de toamnă se golește de trecut. Se golește de sine. Cronica Bătrînului evocă eșecul unei lumi - eșecul celui care scrie".Eșecul în cauză provine pe de o parte din șubrezirea structurii trupești, intrate în "geografia nopții" care e senectutea ("M-am întîlnit cu trupul meu gol în oglindă / gol ca în ziua Judecății-de-Apoi... i-am pipăit coastele genunchii sternul / i-am pipăit atent / întregul ornament de oase năruite"),pe de altă parte din criza toposului
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
s-a născut în 1910 în mica localitate din Anjou, Saint-Florent-le-Vieil, într-o casă de pe malul Loirei care aparținuse bunicului său. În această casă se va retrage definitiv spre sfârșitul vieții care tot acolo i se va curma. Profesor de geografie și istorie în diferite licee franceze, oroarea de "mondenitate" îl va face să respingă orice elogii sau gesturi de apreciere și, cum declară în Literatură pentru stomac (1950) - adevărat manifest literar - să denunțe cu vehemență expunerea scriitorilor ca niște "animale
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
chestiuni, câtă vreme investigația nu rămâne numai una circumscrisă temei și medievalității, ci propune și dute-vino-uri implicite ori explicite în afara acestei epoci. Comparatist prin excelență, demersul putea fi revendicat și de imagologie, și de medievistică, și de istoria religiilor, a geografiei și cartografiei, de antropologia culturală. Este limpede că, plasându-se prin cartea sa într-un unghi în care se întâlnesc ori suprapun atâtea tendințe, Corin Braga realizează o performanță din familia celor frecventate de Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu ș.a.
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
M. Cărtărescu. Sunteți mediator cultural prin conferințe care au ca tematică limba și cultura română, promotor al cărții românești (ați organizat o zi românească la târgul de carte de la Pisa - octombrie 2005) și coordonatorul principal al unui grant cu proiectul " Geografia e storia della civilta letteraria romena nel contesto europeo". De ce va preocupă atât de mult România și cultura ei? Sunt două motive. Din pasiune și rațiune în egală măsură. Am îmbinat aceste motivații. Sunt foarte atașat de România, unde am
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum,din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui spațiu cultural în care contradicția este o condiție a supraviețuirii și identitatea difuză un
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
fotografiile lui Dan Hayon, cadre de viață dezordonată într-o literatură tipicară. În fine, impresii despre banda desenată, hîrtia lui Tintin, de la pagină care rupe monotonia unui ziar la fenomen al artei moderne. O Valonie rotundă, cu toate artele și geografiile ei, arată acest penultim Secol 21 din 2006 tuturor celor pentru care, încă, a auzi o limbă e a face o călătorie. Drumul în apropiere, la vecini "exotici", îl ia în piept celălalt Secol, dedicat Chișinăului. Pe copertă, imaginea împodobită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
felul următor: "Școala românească de haiku", " Câteva exemple cu încercări de salvare din anonimat" (paragraf anume destinat mediocrilor). Ai impresia că istoria literaturii, bazată pe criterii severe de selecție a performanțelor estetice, se pierde într-o foarte generoasă și confuză geografie a literaturii. Ion Rotaru încetățenește și exemplifică acea păguboasă și consolatoare atitudine conform căreia e loc pentru toți în istoria literaturii. Mediocritățile și marile personalități stau laolaltă într-un Panteon compromis și decăzut. Ierarhia valorilor reflectă, cum e și firesc
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
în cînd, ca o figură tutelară, dacă nu chiar ca una de-a dreptul legendară, nu s-a întrebat nimeni în mod serios, în afara lui însuși de nenumărate ori, asupra locului pe care opera sa îl ocupă într-o posibilă geografie culturală. Este el un pictor răsăritean sau unul de factură occidentală? Faptul că nu a avut contacte directe cu arta europeană decît foarte tîrziu, iar la Paris, orașul visat pe atunci de către toți artiștii lumii, a ajuns și mai tîrziu
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
trăit, încă din primii ani ai vieții, experiențe pe care nu i le puteau oferi nici strada, ca univers restrîns, și nici climatul general din spațiul vechiului Regat. Cultul muncii, ordinea lăuntrică și exterioară, conștiința vie a apartenenței la o geografie fizică și morală anume, alături de unele reflexe ale civilizației vieneze pe care tatăl său le perpetua încă, la o anumită scară, în însăși rigoarea academistă a picturii sale, l-au pregătit pe copil, și mai apoi, pe adolescent, pentru reintegrarea
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
radicală de paradigmă și, de aceea, nu face obiectul acestui studiu). Foarte interesantă este metoda de lucru a eseistului. El nu încearcă să radiografieze peisajul literar din perspectivă cronologică, precum în istoriile literare, nici în funcție de specificitatea regiunilor istorice, ca în geografiile literare. Nici măcar nu tratează monografic poeții reprezentativi pentru a pune în valoare reperele fundamentale ale epocii. Realizează mai degrabă o variantă literară a ceea ce la nivelul muzicii de divertisment sunt compilațiile de tipul Best of...(urmate de precizarea decadei: '50
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
cel trăit, pe care Bergson îl numește "sentiment interior al duratei". Un atare "sentiment" îl încearcă autoarea noastră în raport cu locurile pe care le străbate, cu vestigiile trecutului în fața cărora poposește, printr-o dublă ecuație, pe de-o parte considerînd că "geografia este mai ales istorie", pe de alta prin asumarea emoțională a istoriei, prin cufundarea ei în durata subiectivă, cea născătoare de "miraculos", de acel "Miraculos" pe care-l simte "dispersat în vreme ca într-un văzduh de sfîrșit de vară
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun cavaler, vreo cruce - impozantă ca dimensiuni și catastrofală ca proporții -, vreun cărturar în exercițiul funcțiunii, vreun insurgent romantic sau vreun mare voievod călare sau pedestru. Dacă e să arondăm geografia națională în funcție de presiunile istoriei, atunci putem spune horărît că Transilvania este fieful simbolic al Iancului, avînd drept cap de serie acea capodoperă a deriziunii din Clujul lui Funar - anomalie care, în noile condiții, ar trebui pur și simplu eliminată -, Muntenia
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
se poate de banale sunt îmbrăcate în fraze pompoase: "... critica și eseistica lui Steinhardt funcționează ca un ochi neobosit, cu un entuziasm ce pare conectat la un generator etern. Lupa criticului se însuflețește de fiecare dată când ia contact cu geografiile capricioase ale textului, iar provocarea acestuia din urmă devine crucială pentru un spirit căruia insensibilitatea față de multiplele reflectări ale creației îi este totalmente străină. Important așadar, este stimulul, fie el cât de mic, - condiție sine qua non pentru menținerea unei
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
e gluma groasă, ireverențioasă pînă la Dumnezeu față de bașibuzucii din redută, de la Coșbuc. Odobescu dă detalii, spune cîte tunuri Krupp erau în scenă, cine era generalul, unde au poposit cînd au poposit, și așa mai departe. O adevărată hartă militară. Geografia luptei năvălește printre plușurile Atheneului, deși mișcarea cam lipsește, înghițită de o erudiție confiscată, la rîndu-i, de patriotism. Secvența asaltului e detaliată pe ore și minute - avantajele istoriei recente... - punctînd momentele care întorc soarta bătăliei. Înviorată cu referiri la luptele
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
pentru clădiri care să găzduiască artele spectacolului erau perfect ancorate în ritmul și dinamica actualității imediate. Din toate punctele de vedere. Admirabilă viziune, complexă și exemplară asupra vieții și profesiunii, asupra poeziei formelor, a obiectelor, a luminii și întunericului, a geografiei culturale a unui oraș, a iubirii și generozității fără de care nimic nu are anvergură. Un caracter impecabil, de o moralitate pe care am prețuit-o. Un model și un reper. Cînd a luat Premiul Opera Omnia, decernat de juriul Fundației
Paul Bortnovschi by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9145_a_10470]
-
datat, toate acestea se cunosc. Ce nu s-a "prizat", decît, cel mult, la nivel de titlu într-un repede înșiruire, sînt Escursiuni-le în Germania Meridională (din 1858) și basmele. Ce va să zică Germania Meridională, o regiune cam în răspăr cu geografia, pentru orice îi aude astăzi numele? Nimic mai mult decît un fel de-a spune, bun de etichetă pentru o călătorie de plăcere, prin Germania, dar și pe-alături. Din țară iese pe la Giurgiu, în căruță, cu mai mult de
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
poți trăi din plin senzația stranie (a la Gavrilescu, dar mult mai puțin periculoasă) că te urci într-un tren - regional - într-o țără și, înainte să-ți dai bine seama, ajungi în alta, Germania, sau Belgia. Și înțelegi, împotriva geografiei fizice, care spune altceva, ce va să zică Mitteleuropa. Revenind - cît de cît... - la specificul acestei rubrici, Trierul are politica de anticariat a mai tuturor orașelor occidentale. Anume, anticariatul nu este un depozit de cărți hărtănite, unde copii, părinți, profesori și bunici
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
impunea respectul, cel universitar - adorația. "Eu l-am avut profesor la limba română pe dl. Ghiță Gheorghe", va spune bătrânul felicitat pentru excelenta stăpânire a limbii strămoșilor lui daco-romani, cu puțin busuioc slavo-cuman. "Eu, la științe naturale, pe Mumuianu, la geografie, pe Antonescu, la franceză, pe Vicol, la germană pe Virgil Tempeanu", (Iar la gimnastică, pe Crăcănel!) i se va replica de către un venerabil rector. Păi ce, n-am fost și noi în Arcadia? Cum să uit cum, în prima clasă
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
să vă culce. Să vă spun un secret: ei au venit la mare ca să vă încurce. Așa le merge gura: "Ce faci?", "Unde te duci?", "Stai aici!". Mai rău ca la bunici, care s-au făcut mici." O lecție de geografie, destul de după șablon, de nu-ți dai seama dacă urmează sau ia peste picior vacanța tip: bunici - mare - munte - deltă. Doar că traseul deraiază, cu vizite în lună și expediții polare. Luna este "un pămînt neisprăvit", care trebuie umplut, cum
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri de sânge din Est care trăiesc și mai acut decât noi sentimentul românesc al răspântiei. Închid volumul notabil al lui Vasile Gârneț cu un sentiment de culpă difuză. Îi citim și îi cităm prea rar pe acești scriitori
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
citiți regulamentul și să nu vă mai prezentați de pomană. Uite cine vrea să facă schimb: tot felul de târâie-brâu, de neînregistrați, de necalificați, de amatori, de ilegali, de apocrifi. Vin aici și ne împuie capul cu natura și cu geografia. Ne caută nod în papură. Și se miră că nu văd marea. Eu n-am nevoie să văd marea! Eu am o profesie! - Nu suferiți că n-o vedeți? - Nici vorbă, nu sufăr. - Și pariez că nu aveți în cap
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
secundare și profesori de facultăți. Copii între 8-12 ani erau obligați să urmeze cursurile învățământului primar, altfel părinții erau amendați cu amenzi între 25-100 lei, bani mulți pentru acea perioadă. Instrucția obligatorie cuprinde citirea, scrierea, catehismul, noțiuni de igienă, gramatica, geografie, istoria țării, de drept administrativ dar și cele 4 operații de aritmetică . Aceste școli erau inspectate de un revizor școlar desemnat de minister. Învățământul a continuat modernizarea și după cucerirea independenței de stat prin elaborarea unor legi școlare succesive în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
preocupați și unii proprietari care au dat un ajutor pentru îmbunătățirea situației din școli. Pintre aceștia se număra I.Mongescu, proprietar în comuna Cornești care a oferit școlii mobilier necesar dar și 40 abecedare, D.S Iarcu, 10 exemplare de geografie, D.Nitulescu, 6 exemplare Istoria romanilor D.Florentin și 8 exemplare Gramatica romana D.V.Stilescu, pentru copiii care nu puteau să le procure și care voiau să învețe carte. Un rol important în reușita procesului de învățământ a revenit învățătorului
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
185 de elevi, peste media pe țara, în anul școlar 1908-1909 depășind chiar și procentul de promovabilitate. În afara activităților școlare, elevii gimnaziului participau și la activități organizate în afara școlii precum: concurs de desen, după natura, concurs de istorie națională și geografie.La examenul de sfârșit de an elevii trebuiau să prezinte ierbare, insectare, roci, fosile și o temă ce conținea descrierea unor evenimente istorice. Aceste activități se desfășurau sub îndrumarea unui colectiv de profesori bine pregătiți, toți fiind absolvenți de facultăți
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Stefulescu a întocmit-o și păstrat-o până la înființare la școala primară de băieți din Târgu Jiu . Alături de Stefulescu s-au arătat interesați și profesori, ingineri prin contribuția acestora și înființarea mai multor secții precum: preistoria și arheologia, istoria, numismatica, geografia turistică, obiecte religioase, arta populară, științe naturale, arte grafice . La 12 ani de la înființarea sa, muzeul avea o colecție ce cuprindea 2000 de piese. Tot în cadrul muzeului, au mai fost prevăzute și alte secții precum: pedagogică, agricolă, industrială, comercială, de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]