8,843 matches
-
la 97.823 TWh (~9,14 miliarde de metri cubi) în 2022. Conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, situația resurselor geologice și rezervelor a fost după cum urmează (2020): – resurse geologice: 726,8 miliarde metri cubi; ... – rezerve dovedite: 153,0 miliarde metri cubi. *15) *15) Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2024 pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, pag. 31 ... https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2022/08/Strategia-2030_DGJRI_AM_12.08.2022_MU_Clean_25.08.2022-1.pdf Tabelul 8. prezintă producția internă de gaze naturale
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
Jiu, județul Gorj, în ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, pe versantul vestic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică, aparține zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic și este alcătuit din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
tipuri de habitate se adaugă habitate acvatice (izvoare, râuri, pâraie), zonele cultivate și zonele cu construcții. Pentru evidențierea exactă a suprafețelor acestor habitate sunt necesare studii de identificare și cartografiere. Pe raza Parcului Național Defileul Jiului există și două rezervații geologice și peisagistice: Stâncile lui Rafailă și Sfinxul Lainici, acestea nefiind situate pe raza fondului forestier analizat, U.P. I MurgaMare. Stâncile lui Rafailă, reprezintă un monument al naturii aflat intre grupa muntoasă Retezat Godeanu și munții Parâng. A fost declarat Arie
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de interes național în anul 2000, cu o suprafață de 1-2 ha având importanță peisagistică reprezentând un grup de formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistuasă cu inserții de cloritoid. Sfinxul Lainici, monument al naturii reprezentând o formațiune geologică cu forma de sfinx, formată prin modelara stâncilor de către agenții externi. Rezervația Naturală Sfinxul Lainicilor cu o suprafață de 1,0 ha a fost declarat arie protejată prin legea nr. 5/06.03.2000. VULNERABILITATE În cele ce urmează sunt descrise pe scurt
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
intermediul propriei pagini web - www.mmediu.ro. Harta limitelor ariei naturale protejate este prezentată în Anexa 3.3 . la Planul de management. ... 1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate Nu este cazul. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie 2.1.1. Caracterizarea geologică a zonei Din punct de vedere geologic, teritoriul analizat corespunde fundamentului cristalin aparținând Microplăcii Transilvane - blocului transilvan. Formațiunile cristaline - șisturi cristaline epimetamorfice în est și mezopmetamorfice în vest, intră în alcătuirea blocurilor care au rezultat prin fragmentarea microplăcii transilvane, începute
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ariei naturale protejate este prezentată în Anexa 3.3 . la Planul de management. ... 1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate Nu este cazul. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie 2.1.1. Caracterizarea geologică a zonei Din punct de vedere geologic, teritoriul analizat corespunde fundamentului cristalin aparținând Microplăcii Transilvane - blocului transilvan. Formațiunile cristaline - șisturi cristaline epimetamorfice în est și mezopmetamorfice în vest, intră în alcătuirea blocurilor care au rezultat prin fragmentarea microplăcii transilvane, începute la finalul cretacicului și începutul paleogenului și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Pătru, 2005. Suprastructura sedimentară este reprezentată de formațiuni paleogene, reprezentate de faciesuri continentale și lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-un proces îndelungat în timp geologic, de la sfârșitul cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-un proces îndelungat în timp geologic, de la sfârșitul cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format a dus la o acumulare lentă a depozitelor sedimentare. Acestea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
câmpuri gazeifere, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În partea nordică a podișului, s-au format cueste, care s-au conservat foarte bine de-a lungul timpului în depozitele nisipo-grezoase ponțiene, acestea dând specificitatea structurală de tip disimetric a zonei. Substratul geologic aparținând părții de nord-vest, pe culoarul Visei este de tip cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de ravenare. În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice, cum ar fi defrișările sau lucrările agricole, conform Grecu, 2012. ... 2.1.2. Influența geologică asupra speciilor și a habitatelor Din punct de vedere geologic, zona studiată în cadrul sitului Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este caracterizată de un substrat dominat de nisipuri și pietrișuri dispus pe strate groase de argile
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice, cum ar fi defrișările sau lucrările agricole, conform Grecu, 2012. ... 2.1.2. Influența geologică asupra speciilor și a habitatelor Din punct de vedere geologic, zona studiată în cadrul sitului Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este caracterizată de un substrat dominat de nisipuri și pietrișuri dispus pe strate groase de argile, impermeabile. Acest fapt favorizează alunecări masive de teren - așa-numitele
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
impermeabile. Acest fapt favorizează alunecări masive de teren - așa-numitele "glimei", având o influență directă asupra speciilor și a habitatelor din sit, în special din perspectiva menținerii unui regim hidric optim, care să corespundă cerințelor acestora. Totodată, modelarea în timp geologic a stratelor a favorizat dezvoltarea habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000, respectiv 6210* - Pajiști xerofile seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros, Festuco-Brometalia, sau 62C0* - Stepe ponto- sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de interes comunitar din situl Natura 2000, respectiv 6210* - Pajiști xerofile seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros, Festuco-Brometalia, sau 62C0* - Stepe ponto- sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta. Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
tipurilor de soluri asupra speciilor și a habitatelor Zona analizată se caracterizează prin arii cu soluri aflate în diferite stadii de degradare ca urmare a proceselor de eroziune, a spălării suprafețelor și a alunecărilor de teren - influențate de componența statelor geologice, care necesită lucrări de ameliorare - Drăgulescu, 2010. În situl Natura 2000, substratul constituit preponderent din soluri argiluviale, expoziția versanților, cât și regimul climatic, au favorizat dezvoltarea unor specii de plante specifice zonelor mediteraneene sau pontice, adaptate la condiții de mediu
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Boruz ANEXA nr. 3 la Planul de management Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) 3.1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate ... 3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate ... 3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate ... 3.4. Harta zonării interne - Nu este cazul ... 3.5. Harta geologică ... 3.6. Hartă hidrografică ... 3.7. Hartă solurilor ... 3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale ... 3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale ... 3.10. Harta ecosistemelor ... 3.11. Hărțile distribuției tipurilor de habitate 3.11.1. Harta distribuției habitatului 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050 Principalele acte normative prin care reglementările europene aferente pachetelor legislative cu impact asupra sectorului energetic au fost transpuse în legislația națională sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 114/2013, cu completările ulterioare, stabilește cadrul juridic pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon, în condiții de siguranță din punctul de vedere al mediului, pentru a contribui la
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
sectorului energetic au fost transpuse în legislația națională sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 114/2013, cu completările ulterioare, stabilește cadrul juridic pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon, în condiții de siguranță din punctul de vedere al mediului, pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare stabilește cadrul de reglementare pentru
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidență și cercetate 299 perimetre miniere. Vârsta zăcămintelor de cărbuni variază între Carbonifer târziu (Westphalian - Stephanian) și Pliocen (Dacian-Romanian). Distribuția bazinelor purtătoare de cărbuni din România, evidențiate după vârstă geologică. În umplutura neogena a avanfosei și mai puțin în cuvertura neogena a Platformei Moesice, dintre Dunăre și Luncavat, se găsesc cele mai importante zăcăminte de cărbuni din România, el singur cuprinzând mai mult de 80% din rezervele de cărbuni energetici
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
existenta unor acvifere permeabile limitează semnificativ dezvoltarea pe scara larga a proiectelor de energie geotermală convențională, făcând din aceasta o tehnologie de nișă, potrivită doar în regiunile calde. Nu în cele din urma, o restricție semnificativa este faptul ca resursele geologice de apa geotermală trebuie sa se afle în apropierea cererii de caldura, reprezentata de orașele cu rețele de încălzire. Sistemele geotermale în bucla închisă (CLGS) reprezintă o soluție pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie. Tehnologia în circuit închis poate
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
coordonează toate demersurile întreprinse de Guvernul României, în colaborare cu operatorii economici, pentru dezvoltarea proiectelor CCUS în România. Obiectivul central al Grupului de Lucru privind captarea, stocarea și utilizarea carbonului este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, în paralel cu dezideratul de elaborare a unei Strategii naționale în domeniul CCUS. ... 3. EFICIENȚĂ ENERGETICĂ Eficiența energetică este adesea caracterizată, figurat, ca fiind cea mai valoroasă și la îndemână resursă energetică, dat fiind faptul că
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
în tehnologii CCS pentru a permite captarea CO2 la sursă (de exemplu, instalații industriale incluse în EU-ETS din industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producției de energie și din alte industrii intens poluatoare) și stocarea sa sigură în locații geologice reprezintă un pas crucial pentru sectorul energetic, în special pentru unitățile care nu pot fi rapid convertite la SRE. Pentru a realiza aceasta, este necesară pregătirea legislației și a acceptabilității opiniei publice. În același timp, trebuie evitată o povară administrativă
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
gazoductul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria CANDU Canada Deuterium Uranium - tip de reactor nuclear moderat cu apa grea și uraniu natural CNE Centrala nuclearo-electrică CCGT Centrală electrică cu turbină cu ciclu combinat pe bază de gaz natural CSC procesul de captare, transport și stocare geologică a emisiilor de dioxidului de carbon CE Comisia Europeană CEO Societatea "Complexul Energetic Oltenia" S.A. CfD Contracte pentru diferență CNU Compania Națională a Uraniului S.A. CPG Cloudul Privat Guvernamental DEN Dispecerul Energetic Național E-SRE Energie electrică din surse regenerabile EE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de urgență a Guvernului nr. 81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petrolului și stocării geologice a dioxidului de carbon, cu completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 20 alin. (2) și art. 21^1 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre
HOTĂRÂRE nr. 316 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296405]
-
de urgență a Guvernului nr. 81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petrolului și stocării geologice a dioxidului de carbon, cu completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 20 alin. (2) și art. 21^1 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre
HOTĂRÂRE nr. 317 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296408]
-
de urgență a Guvernului nr. 81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petrolului și stocării geologice a dioxidului de carbon, cu completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 20 alin. (2) și art. 21^1 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre
HOTĂRÂRE nr. 318 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296407]