2,286 matches
-
al Federației Ruse va duce în mod natural și la o politică a Republicii Populare Chineze bazată pe extinderea ei în spațiile siberiene. Precedând cu câteva decenii teoriile geopolitice germane, dar depășindu-le pe acestea prin perenitatea lor, avem reflecția geopolitică anglo-saxonă. Cheia de boltă a școlilor teoretice din spațiul american și britanic este următoarea afirmație: stăpânirea lumii nu se face prin deținerea de teritorii, ci prin controlul asupra principalelor rute comerciale și prin stăpânirea principalelor puncte de pe traseul lor (insule
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Power Upon History, 1660-1783. Pentru Mahan, în orice conflict internațional major, purtat între ceea ce astăzi am numi doi poli ai sistemului internațional, întotdeauna succesul final a fost de partea celui care a deținut controlul căilor maritime. Ăn reflecția de tip geopolitic, prin „stăpânirea mărilor” se înțelege îndeobște capacitatea de a transporta trupele proprii în teatrul de operațiuni împiedicând inamicul să facă același lucru, protejarea propriului comerț simultan cu împiedicarea comerțului maritim al adversarului și neutralizarea sau distrugerea flotei de război a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în petrol, fie în economiile emergente din Asia de Sud-Est, însă liniile teoretice ar rămâne identice: cine stăpânește zona industrială și comercială esențială la un moment dat va controla „insula-lume” și, odată cu aceasta, va stăpâni politica internațională. Ultimul mare reprezentant al școlii geopolitice anglo-saxone este americanul Nicholas J. Spykman, autor al unor lucrări foarte lecturate în perioada celui de-al doilea război mondial și imediat următoare. Spykman este autorul teoriei geografice a „îngrădirii”, pe care George F. Kennan o va fundamenta în sfera
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
va permite să explorăm elemente comune dintre noile forme de război, pe de o parte, și cele din perioada feudală, industrială și nucleară, pe de altă parte. Discuțiile despre transformarea războiului se axează în principal pe trei dimensiuni: schimbarea contextului geopolitic și probabilitatea scăzută a războaielor de proporții, așa-numitele războaie de „al treilea tip” la periferia sistemului internațional și revoluția în afacerile militare. Potrivit primei ipoteze, intens discutată în literatura de specialitate, înregistrăm declinul conflictelor violente ca principiu de organizare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
democrațiilor industriale și destructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce s-a numit „noul val al belicozității” (Luttwak, 1999, p. 110) la periferia sistemului internațional. Trei premise constituitive au determinat această caracteristică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puțin transformată în privința „dilemei de securitate” clasice -, mizând pe soluții militare (atât în interior, cât și în exterior) și accentuând rolul geografiei teritoriale, a devenit principala scenă a conflictelor internaționale. Pe de altă parte, se argumentează că prin modificarea contextului geopolitic, războiul nu a fost doar „expulzat” la periferia sistemului mondial, dar a și suferit schimbări calitative, evoluând de la conflicte preponderent convenționale la așa-zisele „conflicte de joasă intensitate” (Kaldor, 1999, pp. 112-116; Creveld, 1991). În deja clasica lucrare Transformarea războiului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
violări pe scară largă ale drepturilor omului, pe de o parte, precum și a distincției dintre confruntarea locală și cea globală. Noile războaie pot fi analizate contrastiv cu războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice sau ideologice), al metodelor de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
and Culture, Polity Press, Cambridge. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David și Perraton, Jonathan (2004), Transformări globale. Politică, economie și cultură, Polirom, Iași. Herz, John (1950), „Idealist Internationalism and the Security Dilemma”, World Politics, 2 (2). Heyden, Günter (1960), Critica geopoliticii germane, Editura Politică, București. Higgott, Richard A., Underhill, Geoffrey R.D. și Bieler, Andreas (1999), „Introduction: Globalisation and Non-State Actors”, în Richard A. Higgott, Geoffrey R.D. Underhill, Andreas Bieler (eds.), Non-State Actors and Authority in the Global System, Routledge, Londra. Hirst
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la cel mai slab, de la cel bogat la cel sărac. Această asimetrie (conjuncturală, istorică etc.) poate fi identificată și prin ceea ce numim decalaje economice între țări, avantaje comparative și competitive, „forță” economică, obiective strategice puse în joc, influențe de ordin geopolitic etc. Dimensiunile „forței economice” pot fi sesizate și din următoarele date: la nivelul actorilor de pe piață sunt corporații transnaționale al căror buget anual depășește PIB-ul multor țări (ca de exemplu bugetul României). De pildă, în iulie 2011, firma Apple
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care se continuă cu teamă și cu lipsa instrumentelor de acțiune. Teama, incertitudinea din sfera globalizării sunt și rezultante ale instrumentelor cu care acționează globalizarea, dar care nu au contrapondere la nivelul statului-națiune, cum ar fi: presiuni de tip politic, geopolitic militar; marketing ofensiv până la agresiv; manipularea mass-media. O exemplificare a instrumentelor pe care o forță transnațională le poate folosi pentru atingerea obiectivelor sale o reprezintă proiectul investiției de la Roșia Montană din România, de extragere a aurului și argintului. În acest
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
prin surplusul de fonduri financiare acumulate la buget. Aici s-a evidențiat faptul că cele mai bogate state ale lumii au devenit dependente, din punct de vedere economic, de statele emergente. Turcia este unul dintre cei trei pivoți ai spațiului geopolitic european, alături de UE și Rusia. După anul 1989 (încetarea Războiului Rece și „perimarea umbrelei americane”), Turcia și-a propus o politică proprie, egocentrică, naționalistă, foarte sigură pe sine, o atitudine externă mai energică, dublată de securizarea piețelor în favoarea industriei proprii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
financiare din zona euro; gestionarea slăbiciunilor din interiorul UE pentru menținerea sau consolidarea coeziunii Uniunii; dezvoltarea economică și în afara relațiilor din interiorul UE prin promovarea relațiilor bilaterale cu Rusia, China, integrare în fluxurile globale de produse, capital, servicii; transformarea manifestărilor geopolitice în manifestări (acorduri) geoeconomice în interes propriu. Brazilia. Dintr-un interviu acordat de ministrul de externe al Braziliei, B. Amoriu, la începutul anului 2011, se extrag următoarele reacții ale Braziliei la abordarea globalizării: obiectiv general: opțiune pentru o lume mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în condițiile în care pe piața mondială sursele de petrol sunt situate în țări nesigure politic sau solicitate și de alte țări, la fel de interesate în procurarea acestei surse de energie: Japonia, China, India, UE. Accesul SUA la petrol înseamnă aranjamente geopolitice, geoeconomice, intervenție militară (Irak, Libia), susținerea unor conducători din țările exportatoare ca prieteni ai SUA; cu o populație care reprezintă 7% din populația Terrei, SUA consumă 33% din resursele mondiale și elimină în atmosferă 33% din totalul cantității de dioxid
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
scopul protecției comerțului național; manifestarea unor practici de tip colonial, redate prin presiuni executate de țările dezvoltate sau de unele corporații transnaționale asupra unor țări predominant din categoria țărilor în curs de dezvoltare. Sferele de influență (politică, economică, militară), manifestările geopolitice (mai ales în domeniul accesului la resursele petroliere) sau chiar intervențiile militare (Irak, Afganistan, Libia) nu sunt străine în spațiul economic global actual; concentrarea politicilor de firmă sau la nivel național asupra acelor produse care oferă avantaje de preț pe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mare, avantaje pentru agricultură și industria alimentară proprie, o poziție mai bună pentru corporațiile transnaționale înregistrate într-o anumită țară, dar și o așezare mai bună în spațiul economic mondial, nu lipsită de conotații politice care pot da substanță manifestărilor geopolitice, ale sferelor de influență. Surprindea aceste constatări senatorul Hubert Humphrey, care spunea: „dependența de alimentele americane a țărilor importatoare este o veste bună, deoarece înainte ca oamenii să fie capabili să facă ceva trebuie să mănânce și, dacă vrei, se
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
beneficiarul național; să identifice neconcordanța de interese și să negocieze soluționarea; să pună în evidență efectele perverse (externalități, de pildă) ale obiectivelor realizate cu ISD la nivelul întregii economii naționale și locale; să identifice pericolele posibile (de exemplu, relocări, schimbări geopolitice zonale, conflicte militare posibile, modificări ale fiscalității etc.). A.T. Kearnoy (2005) a stabilit o metodologie bazată pe 40 de indicatori pentru a putea calcula un indice de localizare a serviciilor în plan global (ILSG), util la întocmirea unui clasament
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
unor obiective industriale (metalurgie, petrochimie etc.) sau energetice (hidrocentrale, termocentrale) au nevoie de perioade lungi de acoperire a datoriei. Dinamica evoluțiilor din spațiul economic național, mondial și global face loc apariției în timp a multor incertitudini (politice, militare, economice, sociale, geopolitice etc.) care pot modifica valoarea indicatorilor de eficiență calculați la solicitarea împrumutului. Acest spațiu al incertitudinii se apropie continuu de timpul prezent, fiind o trăsătură a economiei globale și a societății umane contemporane, ambele supuse unor schimbări continue. Incertitudinile justifică
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de vin pe an”, în Jurnalul Național, 9 martie. Politici de armonizare legislativă privind prevenirea și combaterea consumului de droguri în România și Uniunea Europeană. Studiu comparativ Asist. univ. drd. Monica ALEXANDRU, Universitatea București În ultimul deceniu, ca urmare a contextului geopolitic internațional și a schimbărilor sociale interne, consumul de droguri ilicite a crescut considerabil în România, atingând dimensiunile unui fenomen social. Evoluția acestuia a fost ascendentă încă de la începutul anilor ’90, deși putem afirma că situația consumului de droguri pe teritoriul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
suprapune cu o oarecare logică. Și Statele Unite sunt extrem de compozite din punct de vedere cultural (lumpenproletariate provenind din întreaga lume, care s-au concentrat haotic), dar în sens vertical și - cum să spun - molecular, nu în sens atât de perfect geopolitic, așa cum se întâmplă în cazul Italiei. Așadar, despre problema italiană nu s-a vorbit niciodată. Sau, dacă s-a vorbit, asta nu s-a știut niciodată. Fericitul nominalism al sociologilor se poate epuiza în interiorul cercului lor. Eu trăiesc printre lucruri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o frază antologică, reluînd formula lui Margaret Thatcher: „Human rights? There is no such thing as human rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, Într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tendințe (Leonidas Rados) 125 CE OCCIDENT ALEGEM? De ce orientalizare? Din activitatea diplomatică a domnilor fanarioți (Andrei Pippidi) 141 I. C. Brătianu și aderarea României la Tripla Alianță (Liviu Brătescu) 167 România și ONU la începutul Războiului Rece (Paul Nistor) 189 Poziția geopolitică a României la începutul mileniului III. Permanență și schimbare (Gh. Iacob) 203 ODISEEA MODERNIZĂRII Minoritarii în procesul industrializării țării la începutul secolului trecut (Cătălin Turliuc) 215 Biserica Ortodoxă Română și noile politici educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care privesc pe români în secolul XX, deoarece nu lipsesc abordările care tratează războaiele, reformele, ideologiile, consecințele Marii Uniri, regimurile totalitare și instrumentele lor de represiune, rezistența împotriva acestora, biserica sub comuniști, schimbările provocate în societate de anul 1989, poziția geopolitică a României la început de mileniu III etc. Așa după cum era de așteptat, având în vedere stadiul cercetărilor, volumul nu putea răspunde la toate problemele imaginate inițial și să conțină analize mai ample pentru cele de față. Asta pentru că, să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fixate, avea să devină o realitate de lungă durată, cu un impact multiplu în istoria europeană. Din provizorat de scurtă durată, cum a fost concepută de inițiatorii ei, devierea cruciatei la Constantinopol, generatoare de alte devieri, a creat o situație geopolitică și economică nouă pe plan internațional, situație care avea să dureze, în diverse forme și manifestări, un sfert de mileniu: de la Constantinopol 1204 la Constantinopol 1453. Pe o parte a teritoriului Imperiului Bizantin doborât s-a așternut o rețea de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
corespondenței purtată cu cei de acasă. Fără disponibilitățile afective ale medicului american și fără virtuțile literare ale reportajului datorat acestuia, epistolarul englez, precumpănitor critic, aruncă totuși un necesar fascicul de lumină asupra altor zone, medii sau oameni, din același spațiu geopolitic bulversat de conflict. Așadar, după ce a fost combatant pe frontul din Crimeea în tot cursul anului 1855, la încheierea păcii a primit misiunea de a-l însoți pe colonelul Stanton în operațiunea de delimitare a noului hotar dintre Rusia și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Franța, Belgia, Brazilia, Iran, Turcia, Peru și Noua Zeelandă). Cu această ocazie erau primite în ONU toate fostele aliate ale Germaniei naziste, precum și țările care avuseseră simpatii germane în timpul războiului. România revenea, cu mari speranțe, în rândul comunității internaționale instituționalizate. POZIȚIA GEOPOLITICĂ A ROMÂNIEI LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III. PERMANENȚĂ ȘI SCHIMBARE Gh. Iacob De la cronicari până în prezent, poziția geopolitică a spațiului locuit de români a fost abordată în variate moduri, cu concluzii asemănătoare, dar și contradictorii. O primă problemă care a suscitat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]