1,202 matches
-
grav era că nici nu știa de unde provenea acel corp străin: de la accidentul din munți? De la coșmarul repetat care îl făcuse să devină un incurabil insomniac? De la duelul lui cu marea? De la Clara cea dispărută? De unde? O asculta absent pe Georgiana, încuviințând din când în când, fără să audă prea bine ce-i spune. Dar, la un moment dat, deveni atent la chipul ei îmbujorat, pe care pistruii păreau să prindă o culoare din ce în ce mai pronunțată. Georgiana îi declara că își dorea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
De unde? O asculta absent pe Georgiana, încuviințând din când în când, fără să audă prea bine ce-i spune. Dar, la un moment dat, deveni atent la chipul ei îmbujorat, pe care pistruii păreau să prindă o culoare din ce în ce mai pronunțată. Georgiana îi declara că își dorea mult să petreacă o noapte albă cu el, la el acasă. Se înroșise toată, iar pistruii îi deveniseră imenși și sângerii. Eduard o măsură mirat. — Te-a pus Anda, nu-i așa? o întrebă el
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu mine și te-a pus pe tine să-i ții de urât convalescentului! Iar tu, ca o prietenă devotată ce ești, ai acceptat! Nu vrei să petrecem o noapte albă mergând la slujba de înviere? Aici mă cam plictisesc. Georgiana refuză, nedumerită. Nu credea în înviere, reîncar nare și alte chestii demodate și retrograde, îi replică ea cu un ușor reproș, atingându-l cu degetul pe obrazul drept, chiar la cicatrice. Doar nu venise la mare pentru slujbe la biserici
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se trase înapoi, fără chef. îi trecuse de mult orice chef de distracție, iar elanul erotic i se dusese pe apa sâmbetei. Se plictisea îngrozitor și nici nu se simțea prea bine. Unde este Clara? o întrebă el brusc pe Georgiana. Ce mai știi de ea? Georgiana îl privi ciudat. Pistruii de pe obraji căpătară o nuanță stacojie, devenind tot mai proeminenți. — Și Bobo m-a întrebat de ea acum câteva zile. Habar n-aveam că o tipă ca ea ar putea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
trecuse de mult orice chef de distracție, iar elanul erotic i se dusese pe apa sâmbetei. Se plictisea îngrozitor și nici nu se simțea prea bine. Unde este Clara? o întrebă el brusc pe Georgiana. Ce mai știi de ea? Georgiana îl privi ciudat. Pistruii de pe obraji căpătară o nuanță stacojie, devenind tot mai proeminenți. — Și Bobo m-a întrebat de ea acum câteva zile. Habar n-aveam că o tipă ca ea ar putea preocupa atâta lume, zău așa! Și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
te întâlnești din întâmplare cu ea, te rog să-i spui că Rick Wake man e pe mâini bune și că țin neapărat să o văd. Să-i spui să ia legătura cu Bobo. El va ști întotdeauna de mine. Georgiana dădu din umeri și îi zâmbi. Pistruii îi reveniseră la culoarea lor obișnuită, rozalie. Scoase din geantă caseta și i-o dădu, sărutându-l și ea pe obraz, cu un elan stângaci. — Bine c-am scăpat de-o grijă! Dacă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Anda își tur nă coniac într-o ceașcă cu cafea, sorbi cu sete și îi spuse, cu ochii lucind: — N-am chef să dansez cu tine acum! Dacă ai ceva de spus, spune-mi! Paul, du-te și dansează cu Georgiana! Eduard dădu din umeri. — Nu mă deranja prezența lui. Cu sau fără el n-am nimic de pierdut sau de câștigat! Vreau doar să-ți spun, în calitate de prieten, că nu faci bine ce faci! — Ai zis bine că n-ai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
despre ficțiune și realitate. Clara îi descuiase o ușă neștiută dinăuntru și l invitase într-o poveste unde el era personajul exemplar. Totuși... unde naiba dispăruse Clara? Scoase din buzunar caseta cu Rick Wakeman pe care i-o dă duse Georgiana și o vârî în casetofonul de pe noptieră. Se întinse în pat, învins de oboseală. Muzica îl adormi repede și în curând îl năpădi iar visul acela. începu, ca de fiecare dată, cu escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vorbit de fete între noi pân acum și rău am făcut! Hai, zi-mi și se rezolvă! Dau un telefon și te-așteaptă acasă când te întorci, te caută ea, îți promit! Te pomenești că ți-a căzut cu tronc Georgiana? E mișto, are forme, e zglobie... Licărul de pândă alarmată din ochii lui Bobo dispăru. Se uită din nou apatic la Eduard, care vorbea cu ochii cenușii încă mijiți. Scotea cuvintele pe bandă rulantă, fără să le caute. Dădea impresia
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ne scăpând-o din ochi, cu un soi de stupoare necioplită, iar doamna Ionescu dădea din cap, zâmbitoare, și mai punea întrebări neutre, ca să nu se dea de gol că nu-și amintește deloc de ea. — Mai țin legătura cu Georgiana, începu să turuie Leni. Tare drăguțică a fost și a rămas! Veselă și hazoasă, scumpică foc! S-a mai îngrășat ea un picuț, da’ nu-i stă rău. Tu, în schimb, nu te-ai schimbat de fel, ba chiar arăți
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Tu, în schimb, nu te-ai schimbat de fel, ba chiar arăți un picuț mai bine ca-n liceu! Te-aș fi recunoscut și pe stradă, ce mai! Doamna Ionescu etală un zâmbet strălucitor și o întrebă ce mai face Georgiana. (Ce bine că putea adăuga un nume la chipul fostei sale colege, care îi răsărise atât de neașteptat în min te în acea zi!) — Georgi? Păi ce să facă, e bine, zic eu, cu ale ei, ca toată lumea. Stă la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tot ce le trebuie! Doamna Ionescu zâmbi din nou, înfrânându-și politicos ener varea. își amintise de Leni de când o auzise vorbind cu dimi nutive - un nărav care îi oripila dintotdeauna auzul Clarei. își aminti atunci mai limpede și despre Georgiana și pistruii ei care-și schimbau culoarea funcție de emoțiile prin care trecea. — N-am mai văzut-o de când m-am relocat aici la supermarket, continuă Leni. Mai trecea pe la mine, la fostul meu ma gazin din centru, când venea de la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
caute un set frumos de cafea. Imediat ce ajunse acasă, controlă bucătăria și răsuflă ușurată: totul revenise la normal în lipsa ei, nu mai vedea nici un ciob și nici o urmă de cafea pe jos. Puse mâna pe telefon să o sune pe Georgiana, dar o opri o strângere de inimă. Oare era bine s-o facă? Imaginea fetelor care se aruncaseră în zăpadă îi dădea ghes s-o caute pe Georgiana, dar alte gânduri care se alungeau neplăcut și periculos în spre trecut
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de cafea pe jos. Puse mâna pe telefon să o sune pe Georgiana, dar o opri o strângere de inimă. Oare era bine s-o facă? Imaginea fetelor care se aruncaseră în zăpadă îi dădea ghes s-o caute pe Georgiana, dar alte gânduri care se alungeau neplăcut și periculos în spre trecut o îndemnau să nu dea ascultare impulsului. Lăsă receptorul jos. Nu, nu se simțea în stare. O copleșise din senin o puternică emoție, un presentiment pe care nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și picioarele și urcând fără să-și dea seama din ce în ce mai sus, înspre un nor. Amintirea visului o tulbură. De foarte mulți ani nu-și mai amintea visele de peste noapte. Poate că mă preocupă excesiv de mult ideea de a vorbi cu Georgiana, își spuse, agasată, dându se jos din pat, fără să mai zăbovească de data asta cu ochii închiși, cercetându-și gândurile pentru noua zi care începea. Poate de asta am și adormit atât de greu, cu senzația aia tâmpită că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ea cu iritare, aprinzând cu năduf un al trei lea băț, care, în sfârșit, catadicsi să aprindă ochiul mic al aragazului. Nu e bine, se bombăni de una singură. Ce naiba am? Mai bine să mi-o scot din cap pe Georgiana, și cu asta basta! Mai bine să mă gândesc la programul meu de azi. Trase adânc aer în piept și-și aprinse o țigară mentolată. Fumă tăcută, așteptând să se încălzească bine cafeaua, să facă mici bulbuci vestitori de înfierbântare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care acum nu-și mai aducea aminte, dar care atunci o marcase. Era probabil o compunere care mi se părea foarte importantă, pe vremea aceea, își spuse. Stropii de ploaie mă inspirau, așa cum, probabil, mă inspira și amintirea petrecerii de la Georgiana din noaptea anterioară și, mai ales, gândul la întâlnirea cu un băiat chipeș și zâmbăreț care mă remarcase și care părea interesat de mine. Eduard. De ani și ani de zile îl ștersese din minte pe Eduard, deși atunci, în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe gânduri. La telefon îi răspunse chiar aceasta. Glasul ei suna sec, lipsit de inflexiuni, dar Clara îl recunoscu. în fața ochilor îi apăru chipul Georgianei de odinioară, rotund și pistruiat, înconjurat de bucle cârlionțate. Clara inspiră adânc și se prezentă. Georgiana se bucură s-o audă și glasul îi deveni mai cald. — Vai, ce păcat că nu am drum într-acolo prea curând, aș fi venit să te văd, zău așa! oftă ea. Avem atâtea de povestit! Dar poate vii tu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de povestit! Dar poate vii tu la Cluj, de ce nu? — De ce nu? repetă Clara, ducându-și mâna la frunte, gândi toare, și frecându-și absentă pielea netedă și mătăsoasă, recent tratată de cosmeticiană. Ar fi vrut s-o vadă pe Georgiana și să vorbească în voie cu ea, dar se gândea cu neplăcere la drumul lung. Totuși, ceva o îmboldea să nu dea înapoi. Oricum aveam de gând să-mi vizitez niște rude de la Cluj și tot amânam s-o fac
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
teama de înălțime... Se așeză în fața oglinzii și se contemplă mult timp, cu mintea golită de gânduri. Nu-și putea explica de ce, din senin, devenise atât de important pentru ea să meargă urgent la Cluj și s-o întâlnească pe Georgiana. Ceva nedeslușit din ea o împingea să plece negreșit la Cluj. O curiozitate de care se simțea străină și care totuși o asedia neobosit, de când își amintise scena din zăpadă. O dorință de nestăvilit de a stabili o legătură între
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de departe. Mai cu seama o călătorie prin aer. — E chiar așa de neplăcut să mergi cu trenul o noapte întreagă? îl întrebă ea pe domnul Ionescu în aceeași seară, după ce îi povesti că întâmplarea făcuse să reia legătura cu Georgiana. îl privise cu îngrijorare când intrase în bucătărie, dar el nu dă duse nici un semn că ar fi observat vreo urmă din dezastrul de dimineață. Echipa domnului Neacșu își făcuse treaba impecabil. Domnul Ionescu zâmbi cu gura până la urechi și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în față, probabil în cabina echi pajului. Clara închise iarăși ochii, de data aceasta cu un of tat de ușurare, simțindu-se cuprinsă de liniște, și ațipi. La Cluj era o vreme umedă, de-a dreptul mocirloasă și, din nefericire, Georgiana îi dăduse întâlnire la un restaurant rustic unde nu putea ajunge decât parcurgând pe jos o bucată de drum. Coborî din taxi pășind prin noroi cu teamă și dezgust, simțind câte un fior pe șira spinării ori de câte ori stropi murdari o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
știai unde te afli. O înspăimânta ideea că nu mai vede pe unde merge sau nu mai știe unde este, că niște banale străzi devin dintr-odată niște posibile tuneluri spre alte lumi, obscure. Când o zări de la distanță pe Georgiana venind spre ea cu un surâs larg, Clara își reprimă cu greu uimirea. Georgiana se îngrășase mult. Pistruii de odinioară i se transformaseră în niște mici pete inestetice pe obraji, iar frumosul ei păr cârlionțat era tuns scurt, băiețește, înăsprind
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sau nu mai știe unde este, că niște banale străzi devin dintr-odată niște posibile tuneluri spre alte lumi, obscure. Când o zări de la distanță pe Georgiana venind spre ea cu un surâs larg, Clara își reprimă cu greu uimirea. Georgiana se îngrășase mult. Pistruii de odinioară i se transformaseră în niște mici pete inestetice pe obraji, iar frumosul ei păr cârlionțat era tuns scurt, băiețește, înăsprind-o. — M-am gândit să ne vedem aici pentru că fac ăștia niște sarmale trăsnet
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dea târcoale, însă fără nici un folos. Oricum, numai la mâncare nu-i stătea ei gândul. Comandă, totuși, o salată. Câteva secunde se priviră în tăcere, parcă neștiind ce să-și spună. Să știi că arăți foarte bine, zău așa! comentă Georgiana, cercetând-o nedumerită, aproape ostilă, cu privirea. Ești neschimbată și, totuși, parcă n-ai fi tu. Ai devenit o... cucoană, ce mai! răbufni ea. Păi sigur, dacă stai acasă toată ziua și n-ai copii, cred și eu! Ce n-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]