4,128 matches
-
unul singur, arborii sunt mulți Cum e mamă, mierea, scoasă din prisacă Dulce, aromată, cu parfum de tei? Lumea este rea, viespile m-atacă Și piedut sunt mamă, doar între femei Cum e tată focul, ce te încălzește Iarna, pe când gerul ne îngheață sloi? Auzi fiecare, lemn care trosnește Dar nu ai ureche, să ne-auzi pe noi Cum se poate mamă, să suspini în noapte Când pe pernă capul, cu greu iți așezi? Chiar de sunt departe, mi-ești prezentă
CUM... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384370_a_385699]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > VIS ALB (POVESTE) Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Grupul de călăreți se distingeau năluci întunecate peste întinderile albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se-așterne vremea îndoind păcate pe chipul meu de așteptări umbrit și-ncepe-ncet să-și pună frâu la toate scriind pomelnic vieții de sfârșit! Cu colți de ger cerând azi îndurare își face toamna cuibul către nori și desfrunzindu-și pe sub tălpi o boare mi-arată drumul către soare-n zori. Zadarnic cântă greierul a iarnă eu nu mai pot s-ajung, să o ating, luminii astea coapte
TÂRZIU DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384395_a_385724]
-
supărat, Stele balerine. Intemperiile nu provoacă spaime, ci devin un prilej minunat pentru a oferi copiilor un dar prețios - jocurile de iarnă ca în Decor de iarnă: „Iarna, îmblânzită parcă,/ Ne invită iar la joacă./ Chiar se pare că regretă/ Gerul și, cu o baghetă,// Face semn ca orice nor/ Să se scuture ușor,/ Astfel ca din cer să cadă/ Mici steluțe de zăpadă.// Atmosfera-i minunată,/ Ca un basm frumos arată./ Ies copiii, mulți, pe stradă,/ Să se joace cu
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu-mi pasă Nu-mi pasă că anii ce pier de-o vreme mă lasă în temniți de ger. Ce dacă în cei care vin mai e doar oleacă, un rest de destin. În mine mai sunt primăveri și zile senine și blânde-adieri. Știu. Ninge și eu lacrimi ning, dar nu mă voi stinge cât încă înving. Prin zorii
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Privit-am în adâncul din mine și-am mai găsit o porție de... timp cu... NIMIC. Vazut-am Sahara ce-o trecusem și mă străbătu același ger arctic, care m-a ars în timpul cunoașterii păcatului nostru. Am răscolit mai departe, spre a găsi acea minune, care mi-a înflorit natură sufletului. Cireșii erau , la fel, îmbrăcați că miresele, iar teiul, l-am găsit parfumând momentul, răspândind mirosu-i
GANDIND LA ...NIMIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384557_a_385886]
-
se poate. Căci o iluzie iubesc, De mine ești departe. Poate soarta vrea ca-n viață, Să ne-ntâlnim odată, Ca să vezi pe a mea față, Iubirea cea curată. Dar totul este efemer, Sunt vise plăsmuite, În fața sobei, când e ger Și ceaiul e fierbinte. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: EȘTI UN VIS... / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EȘTI UN VIS... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384585_a_385914]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SCLIPIRI ROMANTICE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Luminile au înnoptat încet Țâșnesc, din boltă, izvoare de ger, Peste omăt un amnar violet Aprinde diamantele ce pier. Pârtiile fug desperecheate Pe roata ceasului cu clipe pale, Sub pași pocnesc pietre-nghețate Ce pot luci -deși- sunt ireale. În rugă, smerite frunți se-nclină... Dorul scânteind aprinde-o stea
SCLIPIRI ROMANTICE de LIA RUSE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384590_a_385919]
-
Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copilul meu, cu fire ondulate, Ce ți le-a lăsat Domnul Sfânt, Și cu privirea păcii, neîntinată, Mă rogi să-ți cânt și să te cânt... Acum când gerul cade, ca un clopot, Peste pământ, din mila noastră, Vom aștepta- ale ceasului acorduri, Să vină Noul An, pe-o stea albastră. Și cântul meu matern să sune, Ca un colind, cu fulgi, neprihănit, În brațe-mi să te iau
COLIND PENTRU FIUL MEU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384586_a_385915]
-
cântec, răvășind cuprinsul, E inima -mi, ce-n clopot se găsea Și te chema, de iarnă, neînvinsă. Copilul meu, în cântec m-aș preface, Să sune-n clopot melodia noastră, Cu firele-mi de argint, simt că e pace, Când gerul ne adună la fereastră... Mă rogi să-ți cânt și să te cânt, Prilejul cel mai drag este acest colind, Copilul meu, încărunțesc cântând, Și iarna e un clopot, al mamei, pe pământ. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: COLIND PENTRU FIUL
COLIND PENTRU FIUL MEU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384586_a_385915]
-
drum să le învăț. Pornit abia din sfânta vatră, Alint primesc din ei de piatră, Sau mângâierile de maluri, Nisipuri, rădăcini sub valuri. Sărut de salcie mă pătrunde Și adieri de vânt pe unde. Mă strânge gheața, mă sufocă, Din ger căldura mă dezghiocă. În vaduri grele apa-mi scapă, Viețuitoarele adapă. Ud câmpuri, lanuri și grădini, Dar și ciulinii plini de spini, Iar în bulboanele curate Înoată pești pe săturate, Sau puști din sate când se scaldă, Ca broaștele în
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
vrem să fim conduși de fețe arogante. Trăiesc durerea când este umilită câte-o bunică Când vând-n piață ;...câteva fire de pătrunjel Iar cei ce fură sunt liberi, dau/iau mită Nu sunt bătuți ca ele de arșiță și ger. Le-au lăcrimat dorințe lovite de nevoi ș-au devorat durerea ce a săpat adânc -Ne-ați dizolvat credința ce pâlpâie în noi Redați-le speranță când aripile lor se frâng . Redați-le, redați-ne încrederea-n ziua de mâine Fără
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
Nicăieri, regăsită la Opera Comică pentru Copii.”, adresează o incitantă invitație la musicalul aventurilor captivante, din visul cu Peter Pan, copiii familiei Darling și eroii Țării Niciunde, maestra Felicia Filip. Copiii, în miezul unui februarie blând, cu soare biruitor asupra gerurilor, întocmai în plina putere a anotimpului lor s-au bucurat iarăși de un musical în stare să incite spiritul lor cercetător, să experimenteze atașamentul cu forțele binelui, să capteze atenția în izvoarele povestei. A fost premiera unui spectacol ce se
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
cioara care strange gunoiul aruncat de oameni..... Copacul credeți că nu simte durerea când dai cu toporul în el, când îi rupi crengile și i le bagi pe foc Apa nu știe să înghețe când frigul o strânge în cleștele gerului ? Tot ea însă știe că în primăvară iarăși va curge din munți, peste văi și câmpii până spre marea ce o așteaptă spre a se mai naște încă o dată urcând până la norii din care s -a născut prima oară. Toate
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
aceste rânduri , desprinse din gura sfântă a Mântuitorului ,ce vrea doar binele și fericirea întregii omeniri, ceea ce l-a determinat să se coboare din ceruri , și El personal să-mi trăiască propria mea viață ,cu lipsurile mele , cu frigul și gerul pe care uneori îl simt pătrunzându-mi până în oase, cu durerea și suferința care uneori o port în mine vreau ori nu vreau , ispitele și încercările ce mă iau pe sus uneori ca pe o frunză ; a venit Isus ca să
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
zvârlit Câte un cojoc pe zi, Nu știa ce frig va fi! Dar curând avea să știe; Către seară, prin chindie A-nceput din nou să cadă O grămadă de zăpadă, Iar apoi din sfântul cer S-a lăsat năprasnic ger, Încât turma de mioare Cum să scape din strânsoare? Dochia, îndurerată, De cojoace dezbrăcată, A văzut cum turma-ngheață, Iar apoi, spre dimineață, Stană s-a făcut și ea Și s-a-mpodobit cu nea; Dochia, biata bătrână, A rămas aici stăpână
BABA DOCHIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382410_a_383739]
-
În noaptea de iarnă și frig Te caut printre vise...te strig... Departe...așa de departe Pierdut, rătăcit ești în noapte Spre tine străbate-un ecou Căci doru-mi te cheamă din nou... Cărări voi deschide spre tine Prin noaptea de ger și suspine Doar vino...mă strânge la piept Căci noaptea-i târzie...și-aștept! Ispite Dacă-ntr-o zi Un gând șiret Ar ispiti ființa ta Și ți-ar șopti Că ai iubire Și o poți da Și altcuiva Ce-
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
arealul, Văd un boboc de floare, un mugur întârziat, E ocrotit de crucea ce străjuiește dealul, Pe care-a fost odată Isus crucificat. Și chiar de bate vântul și bruma se așterne, Iubirea infinită îi este-un aliat, Chiar dacă mușcă gerul și clipele îi cerne, Viziunea nu și-o pierde, de-a fi un rod bogat. Da, frăgezimea piere! Frumosul și culoarea, Parfumul, se disipă! Ce e surprinzător, Că nu e o-ntâmplare aceasta! Transformarea, E calea care face pe om
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]
-
UNDEVA...ÎN ADÂNCUL DIN NOI Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Undeva...în adâncul din tine Tu porți o fărâmă de cer Chiar dacă adesea n-o simți Ea dăinue-n noapte și ger... Scăldată în stropi de iubire Ea crește cu fiece clipă Și inimii-i dă strălucire Iar dorului sfântă aripă... Undeva...în adâncul din mine Un strop de speranță trăiește Și pașii îmi poartă spere mâine Când inima-n taină iubește
UNDEVA...ÎN ADÂNCUL DIN NOI de MARIA LUCA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382528_a_383857]
-
Spunându-mi prin versul duios Că nu va muri niciodată! Undeva...în adâncul din noi Există ascunsă...iubirea... Așteaptă o clipă, un loc S-aducă cu ea...fericirea... De-am ști s-o păstrăm ne-ntinată În noaptea de umbre și ger Atunci pe pământ s-ar muta De sus o fărâmă de cer!!! Referință Bibliografică: Undeva...în adâncul din noi / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca
UNDEVA...ÎN ADÂNCUL DIN NOI de MARIA LUCA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382528_a_383857]
-
-n scrin de-amiezi, eu, fir de floare-ntr-un ulcior, tu, doar stropindu-mă ușor, pășuni coseai boțind cărări, cu tălpi din veșnicii de zări, strângeai în ace de arici, ninsori verzui de licurici. Ningea frumos, ningea tăcut, prin gerul unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri, spălându-ți ochii de poveri, tăiai colinde-n lemn de brazi, să nu-ți simt plânsul pe obraji. Ningea, cândva, cu soare blând
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
s-a cuibărit apoi tot căutându-și fiica adorată. A părăsit Olimpul și nimeni niciodată n-a mai putut s-o-aducă înapoi. Doar Pluto a-nțeles-o și timp de șase luni i-o trimitea pe Persefona-alături. Atunci piereau deodată și geruri și omături și în natură se-ntâmplau minuni. Când se-ntorcea-n adâncuri, Demetra se-ntrista. Un vifor devenea a ei durere și pân’ la următoarea frumoasă revedere natura lângă dânsa suferea. Anatol Covali Referință Bibliografică: Pome / Anatol Covali : Confluențe Literare
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382588_a_383917]
-
Baba Cloanța Cotoroanța care va fi ajutată de cele nouă babe și javra sa împuțită:. - Ha, ha, ha! râseră matahalele. - Administrarea teritoriului o va face Negru-Cioară, scumpul nostru Ciorică, ajutat de stolurile sale de agenți și simpaticul nostru Pui de Ger. - Ha, ha, ha! râseră iar uriașele dihănii. - Nu mai râdeți! îi certă Iarna. Dușmanul ne poate ataca și în lipsă, așa că trebuie să avem și aici viteji. De aceea va rămâne la Palat și puternicul Nămețilă, care va organiza apărarea
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Îi jupoi dacă mișcă vreunul! - Fii rea, afurisito! Așa să fii, că altfel te jupoi eu pe tine! Apoi Iarna îi mai zise: - Scoate de la căldurică și pe puturoasele alea de babe din subordinea ta și șmotruiește-le. Zilnic, Pui de Ger să facă antrenamente cu ele, să le alerge ca să le mențină în formă. Auzi, tu? Când mă întorc să le văd că mușcă, să le văd turbate! Cotoroanța intră și ea în priză: - Las` pe mine, Măria-Ta, că le
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
chiar mai repede decât avioanele, în funcție de situațiile de luptă. Și așa se înșirară coloanele de Fulgoi și Vânturi Lățoase, luptătorii lui Viscorilă, alături de nespălații nori vineți, în frunte cu burtosul Nor Vânăt. Veneau în urma lor fioroșii Ghețieni conduși de vrăjitorul Ger Sticlos. În spatele formațiilor de luptă plutea Iarna, având în dreapta sa pe generalul Prăpădenie. Alaiul de luptă zbura în mare viteză spre țara lui Soare-Împărat, spintecând văzduhurile într-un zgomot infernal, lăsând în urma lor munți de zăpadă și gheață, spulberați pe
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]