1,288 matches
-
albă, ea are una roz, din mătase naturală și dorește să se îmbrace cu ea. Prin urmare, așa a rămas, ca ea să se îmbrace în rochia pe care o pregătise pentru logodnă, logodnă despre care nu știa nimeni, nimic. Geta vorbi cu preotul când a venit să citească stâlpii despre acest lucru, dacă le dă o binecuvantare în situația de față. Preotul a spus că se poate, se mai fac excepții și că ar fi bine să aibă și verighetele
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
numele lor: Frusina și George. Se frământa cum să facă, să-i spună că ei erau pregătiți și cu verighete pentru logodna ce urma să aibă loc chiar în duminica aceea. Însă, preotul i-o luă înainte și-i spuse Getei că cei doi au verighete, că erau pregătiți cu toate, că voiau să se logodească. Ea nu a mai spus nimic, era tardiv să se revolte sau să schițeze vreun gest. Fiul ei era mort, durerea era prea mare. Frusina
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
că voiau să se logodească. Ea nu a mai spus nimic, era tardiv să se revolte sau să schițeze vreun gest. Fiul ei era mort, durerea era prea mare. Frusina a rămas la priveghi prima noapte iar la a doua, Geta o sfătui să se odihnească, să poată să-l conducă pe ultimul drum. A mers acasă, și-a pregătit toaleta și cutia cu verighete iar somnul a fost sporadic, întrerupt de lacrimile care izvorau și se transformau într-un plânset
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
sfințit, pentru pomenirea lui George. Probabil că Dumnezeu era aproape de ea și o întărea. Plecă acasă destul de târziu împreună cu Gheorghe care a participat și el la înmormântare. La plecare, părinții lui George le mulțumi pentru că au fost alături de ei iar Geta i se adresă cu lacrimi în ochi, Frusinei: - Sper că ne vei vizita mai des și vei fi alături de noi în toate pomenirile pe care le vom face pentru fiul nostru, draga mea! - Negreșit, voi fi alături de dumneavoastră! spuse
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mai trecuse pe la părinții lui George de la Paști, când au mers la cimitir la mormântul lui; au tămâiat, au aprins lumânări și au împărțit pachete. Aceștia au invitat-o la masă. Frusina a răspuns invitației și, din vorbă în vorbă, Geta o întrebă de ce nu mai iese la horă, duminica. - Hora mea, este sfânta Liturghie de duminică, îmi este de ajuns, tanti Geta! - Draga mea, îți înțelegem durerea. Și noi ducem durerea în suflet după dispariția singurului nostru fiu, dar suntem
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
au împărțit pachete. Aceștia au invitat-o la masă. Frusina a răspuns invitației și, din vorbă în vorbă, Geta o întrebă de ce nu mai iese la horă, duminica. - Hora mea, este sfânta Liturghie de duminică, îmi este de ajuns, tanti Geta! - Draga mea, îți înțelegem durerea. Și noi ducem durerea în suflet după dispariția singurului nostru fiu, dar suntem în vârstă, ne consolăm cu ideea că nu mai avem mult pâna vom ajunge lângă el, dar tu ești tânără, trebuie să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vrem să te vedem la casa ta, fericită. - Nu sunt încă pregătită! Cred că nu aș mai putea să iubesc pe altcineva. George este încă în sufletul meu, în toți porii trupului meu. Și lacrimile începură să-i curgă șiroaie. Geta o îmbrățișă având și ea lacrimi în ochi. Apoi schimbară vorba, trecând la alte subiecte de discuție. Frusina se gândi până la urmă să meargă măcar la repetițiile care începeau în toamnă, la dansurile populare, poate, această schimbare s-o
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
sefu’! Este nouă și bănuia că este un invitat deosebit. - Nu-i nimic, adu-mi din cealaltă! Intervine Laur îndreptându-se amândoi spre salon. Imediat s-a zvonit întoarcerea nepotului, tot personalul se bucură și încep să vină în pelerinaj Geta de la bufet îi spune râzând: - A venit șefuțu’! Unchiul îi ia la fugă glumind: - Vedeți că poate aveți clienți care o să vă reclame! Este singurul lui nepot, trebuie să-l mai descoasă, să vadă dacă este mulțumit de facultatea asta
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mai veche decât plugăria. Vița de vie - susține profesorul I.C.Teodorescu - s-a aflat la ea acasă în regiunile carpatice, nu numai în formă sălbatică, obișnuită, ci chiar într-una evoluată, din care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambele versante ale Carpaților...cultura viței de vie este deci de origine pur locală în regiunea Carpaților. Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
la lumină, în luna aceasta: După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripțiuni romane, chei, săgeți, haste, sticlărie fragmentată, olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană, în contra tuturor aserțiunilor unora cari pretind că ar fi de origine dacă. Asupra acestui punt se va esplica mai precis esploratorul în urma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Teofil Un prim plan, în martie 1957, Ion N. Oprea la o discuție cu D. Păvălașcu - fotograful ziarului. 188 În primăvara anului 1958, la Steagul roșu Bârla d pe o scară exterioară clădirii redacției: Georgeta Bejan, Ion N. Opre a, Geta Tamaș, Maria Enescu și Aurel Stanciu. La pădurea Epureni - Bârlad, în excursie, în vara anului 1958 - întreg personalul redacției Steagul roșu împreună cu f amiliile și cunoscuții. 189 După ani, în 1961, o întâlnire de plăcere: Ion N. Oprea, redactor la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trecut pe la Bârlad: realizatorii revistei „Cronica Moldovei”, George Bacovia, Virgil Caraivan, ardeleanul Ion Popescu, Tudor Pamfile etc. Sâmbăta, cititorul de la Vremea nouă avea la îndemână pagina „Mozaic” - cu de toate (un fiu al Bârladului - Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica, pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu - amintiri literare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, strada 1 Decembrie nr.12, director dr. C. Teodorescu, ediție nouă, numărul 186, are ca redactori și colaboratori: Gabriela Plăcintă, Vasilian Doboș. Al. Ionescu, Laurențiu Chiriac, Gheorghe Clapa, Oltea Rășcanu Gramaticu, Matei Luca, Doru Mardare, Mihaela Niculescu, Liliana Sârbu Geta Scurtu, Vasile Slabu. Tiparul executat de S.C.Letea S.A. Bacău, 16 pagini. Citim în rubricile publicației:”Sănătate și vacanță” despre „Zmeura recomandată în bolile renale”, „O persoană din zece nu se spală zilnic pe dinți”, „Pavarotti nu se dă bătut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista apare „datorită inițiativei colective a 327 profesorilor și elevilor liceului, dornici de a răspunde prin muncă și talent dezideratelor...” „Făclia continuă în condiții noi scopul și tradițiile revistei „Îndrumări pedagogice”, care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne, fără a ne mărturisi locul de tipărire, colectivul redacțional format din Toni Iosipescu, Gruia Novac, Geta Androne, Iorgu Gălățeanu și Marian Constandachi încearcă un examen de experiment iar noi rămânem în așteptarea a ceea ce promite Gruia Novac: autori locali, că altfel „starea locului” rămâne doar o speranță iar publicațiile locale nu trăiesc niciodată prea mult dacă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce-a mai parte dintre români care se aflau, în epocă, în închisori se regăseau cu precădere în Lazio (127), Piemonte (116) și Sicilia (114)62. Un alt tip de discurs privește criminalitatea în rândul tinerilor sub 18 ani. Avocata Geta Lupu, astăzi își exercită profesia la Iași, a locuit mai mulți ani în Italia, a parcurs un master în dreptul contractual european la Universitatea Roma Tre din Roma. Lupu a fost prima avocată româncă care a primit din partea Ministerului de Justiție
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din români și italieni și este deschis orcărui cetățean străin; dat fiind că secretarul național al partidului este român iar președintele este italian. Țin să aduc în discuție faptul că primul secretar al P.I.R a fost o tânără avocată, Geta Lupu care a condus cu o mână de fier destinele partidului în primele luni de existență, până când a fost obligată să se întoarcă în România din motive familiale. Cât privește raporturile cu partidele italiene, de care dumneavoastră mi-ați amintit
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și chestiunea apartenenței unui creștin la structura militară. Punctul de plecare al discuției îi este oferit de episodul petrecut în acea vreme la Lambesi (în Africa) unde era cantonată Legio III Augusta, în timpul unui donativum oferit de Caracalla (211-217) și Geta, poate cu prilejul aclamării lor ca împărați în anul 211. Acest donativum era distribuit soldaților care se prezentau să-l primească încununați cu lauri, după cum era practica pentru asemenea ceremonii legate de cultul imperial. Cu acest prilej, laudă comportamentul unui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
s-a nimerit în partea luată de ruși în 1940, dar cred că tre' să fi murit și ea săraca demult, că era mai în vârstă decât bunica și suferea și cu tiroida dinainte de dictatura lui Carol al doilea, tanti Geta parcă îi zicea, ba nu, îi spunea... dar stai așa un pic domnule, să-ți spui cum devine cazul, că ea fusese și la Bucuresti, la tratament, ehei, pe vremea aia nu era așa de crunt cu șpăgile prin spitale
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
alături de vasele de ceramică, îndeosebi pumnalele de tip „akinakes”, vârfurile de săgeți cu trei aripioare descoperite la Mileștii de Sus și spada de la Marvila. În a doua epocă a fierului - Latène (mijlocul sec. V î.Hr.-sec. I d.Hr.Ă - civilizația geto dacică cunoaște o 8 evoluție ascendentă, culminând cu perioada de maximă dezvoltare corespunzătoare în linii mari epocii Burebista Decebal. Descoperirea întâmplătoare de la Negri - depozitul de obiecte și bare de fier, datat în sec. II î.Hr. și prezentat în expoziția noastră
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
monede romane imperiale descoperit întâmplător, în 1977, la Măgura, în perimetrul unei așezări carpice. Tezaurul conține 2830 monede de argint, datate pe o perioadă de aproape trei secole, și este cel mai mare tezaur de monede imperiale din Moldova. Urmașii geto dacilor din perioada clasică și a carpilor din sec. II-III au constituit factorul etno-cultural de bază al dezvoltării istorice în epoca etnogenezei românilor. Prezența populației autohtone în secolele IV-V d.Hr. în vatra orașului Bacău-Curtea Domnească, Cârligi-Filipești, Horgești, Valea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de la Mărgineni-„Cetățuie” (reconstituirea și detaliu din interior Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: „Moara” cucuteniană de la Poduri (reconstituire;Epoca bronzului; Hallstatt; Sabia de bronz descoperită la Marvila (Hallstattă; Importuri elenistice și romane din epoca clasică a civilizației geto dace Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Sanctuarul geto-dac de la Brad; Macheta dava-ei de la Brad; Obiecte de podoabă și harnașament din tumulul nr. 5 de la Răcătău; Reconstituirea didactică a unei secțiuni arheologice Aspecte din expozițiile permanente ale secției
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
povestea lor de dragoste (așa cum și-o imaginase el), fără să observe că în compartiment se consumă un trivial adulter, un amor clandestin între doi necunoscuți ce încearcă să-și ascundă identitatea reală sub niște nume de împrumut (Gică și Geta). Contrastul sugerează, vădit, imposibilitatea "comunicării" dintre "vis" și "realitate" ("trase storul ca să nu mai vadă urâțenia peisajului și se adânci în propriul lui trecut"). De altfel, tot sub o identitate onomastică falsă (Ida Schwartz) i se prezentase și lui, la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prezentase și lui, la început, Veronica, femeia pe care "divanul" amicilor vienezi i-o sortise în faimosul "giudeț" de la începutul romanului. Nu întâmplător, poetul va face mereu distincție între Veronica "reală" (o femeie oarecare, cu nume de împrumut Ida Scwartz, Geta etc.) și Veronica "imaginară", pe care a purtat-o mereu în gândurile lui, și la Viena, și la Berlin, și la Iași, până când episodul regretabil de la "hanul lui Năstăsache" a distrus vraja, obligându-l să caute "idealul" în altă parte
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cercetărilor sale, sub egida Muzeului Național de Antichități din București, cercetări începute încă din octombrie 1954. Prin osteneala sa au fost salvate la Halmyris numeroase mărturii expuse distrugerii și s-a identificat un cimitir de incinerație aparținând unei populații locale geto - dace, care era în legătură cu așezările grecești de pe malul Mării Negre în secolele II - III. Cercetările au dovedit locuirea neîntreruptă a acestui spațiu dobrogean din epoca geto - dacică până la începutul feudalismului. Noile cercetări întreprinse la Murighiol între anii 19811985 au stabilit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]