3,100 matches
-
munca pentru a se dedica rezumării Istoriei goților a lui Cassiodor, a cărei versiune abreviată a fost intitulată Originile și faptele geților (De origine actibusque Getarum), adică ale goților, așa cum am spus mai sus (opera se mai numește și Istoria geților sau Getica). S-a întors apoi la Cronica lăsată neterminată și a completat-o scriind Compendiul cronologic sau originea și faptele poporului roman (De summa temporum vel origine actibusque gentis Romanae). în timpul redactării Istoriei geților, în care Iordanes împrumută de la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se mai numește și Istoria geților sau Getica). S-a întors apoi la Cronica lăsată neterminată și a completat-o scriind Compendiul cronologic sau originea și faptele poporului roman (De summa temporum vel origine actibusque gentis Romanae). în timpul redactării Istoriei geților, în care Iordanes împrumută de la Cassiodor atît materialul, cît și intenția encomiastică, se desfășoară un prim episod victorios din recucerirea bizantină a Italiei și de aceea scriitorul ține să adauge că magnificul popor al goților a trebuit să se încline
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
culpa tuturor purtătorilor de uniformă fascistă. La rândul său, „relegatul” Ovidiu din Bucuria de a fi îndurerat la Tomis (piesă apărută inițial cu titlul Ovidiu la Tomis) descoperă în lumea cosmopolită și coruptă a cetății pontice un modus vivendi al geților deloc barbar, așa cum și-l imaginase el până atunci, dând curs prejudecăților care circulau în imperiu. Dar totul pare tratat parodic, poetul roman vădește o maiestate găunoasă, semnele tragicului se șterg sub presiunea degradării și a deriziunii. În Jocul de
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
dramaturgul Eschil, contemporan cu Simonide, "Istrul de la hiperborei și din Munții Ripei coboară"; el amintește și despre amazoanele de pe malurile sale. Vorbindu-ne tot despre Istru, alt dramaturg grec din secolul V î.e.n. face și cea mai veche mențiune a geților. În fine, pentru poetul Pindar, Istrul este fluviul "cu izvoare umbroase". Deci, mai mult poezie și legendă. În același secol V î.e.n., călătorind la grecii vest-pontici și de la gurile Bugului și Niprului, și chiar mai sus pe Bug, la sciții
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu 7 brațe și aduce o precizare foarte importantă în legătură cu numele Dunării: romanii îi spuneau Danubius, pentru partea de la izvoare la cataractele din Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n. - I e.n.) ne vorbește în "Tristele" despre înghețul Dunării, pod pentru carele cu boi ale sarmaților. Iar în "Pontica" spune "Istrul cel cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pârâul Dunărica, socotit sfânt - prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Control: Towards a Theory of Educational Transmissions, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1975/1977. 20. G. Whitty, M. Young (eds.), Explorations in the Politics of School Knowledge, Nafferton Books, Driffield, 1976. 21. P. Willis, Learning to Labor: How Working Class Kids Get Working Class Jobs, Gower Publishing Co., Hampshire, 1981; aceeași lucrare a apărut și în 1977 la Saxon House, Fanbrough (Anglia). 22. L. Barton, S. Walker (eds.), Schools, Teachers, and Teaching, The Falmer Press, Londra, 1981; Social Crisis and Educational Research
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
necesară obținerea unui ID digital. La clicul pe Sign apare semnul sigiliului special pentru semnătură, iar la comanda Send, vi se oferă un meniu prin care puteți începe dialogul pentru obținerea ID-ului digital pentru semnătură, prin clic pe butonul Get Digital ID. Pentru a studia cadrul legal al utilizării semnăturii electronice în România, puteți obține informațiile dorite de pe site-ul www.legi-internet.ro/lgsemel.htm. 5.5.4. Sisteme de certificare a cheilor publicetc "5.5.4. Sisteme de certificare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
in the wild) a infectat, în 1981, unitatea de floppy disk a unui calculator Apple II. El a fost transmis cu numele Elk Cloner, dar nu a avut efect distructiv, ci doar a afișat o poezie pe ecran: It will get on all your disks It will infiltrate your chips Yes, It’s Cloner! It will stick to you like glue It will modify ram too Send in, the Cloner! În traducere liberă, ar însemna: „Îți va ocupa toate discurile, Procesoarelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Northrup, Anatomy of Criticism, Princeton University Press, Princeton, 1975. Geddes, Barbara, „A Game Theoretic Model of Reform in Latin American Democracies”, în American Political Science Review, vol. 85, 1991. Geddes, Barbara, „How the Cases You Choose Affect the Answers You Get: Selection Bias in Comparative Politics”, în Political Analysis, vol. 2, 1990. Geertz, Clifford, Interpretation of Cultures, Basic Books, New York, 1973. George, L. Alexander, „Case Studies and Theory Development: The Method of Structured, Focused Comparison”, în Lauren, G. Paul (coord.), Diplomacy
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
as his “monographic” research teams were well known to French, English and American specialists. “Monographic” research Gusti-style was emulated in Hungary, Bulgaria, Germany, while American, Hungarian and German students joined the Romanian interdisciplinary teams in the field in order to get acquainted with their method of work. Romanian sociologists went therefore to study in France without cultural apprehensions and actually enjoyed a special status and treatment that were due to the prestige acquired by their Professor and the “monographic” research of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
included her in their activities. Thus, for example, she recounts in a letter, as soon as she arrived in Paris for her first year of study, she was invited to spend an evening with all of them in order to get to a basic understanding of the possibilities of work and study that were available at the moment: “[In the restaurant, I found] Mauss, Lévy-Bruhl, R. Maunier, Simiand and two others whose name I did not retain. I spoke a little
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
I study the ‘Comparative Grammar of Celtic Languages.’ My rather tangential interest in the subject is compensated by the joy to know the man more closely. Meillet does not teach and Delacroix gives a course in Psychology. I hope to get more from reading at the Library. I am extremely surprised to see that in Paris, where there are so many students, interesting courses are attended by twenty persons at most. (In Vendryès’ course, I am the only woman, together with
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
As a result, Cristescu would often wonder, even during her second year in Paris, about the essential purpose of her French fellowship: “Why am I here and not in the country where, who knows, an exam of capacitate [needed to get the license to teach] would give meaning to my life? Out of vanity? Because A. was going to study abroad as well? And the next year, and after that? I don’t know to will anymore. I lack the sense
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
table near me, about the irresponsibility (inconștiența) of those who work without envisioning a practical and immediate goal.” (Ș.C. to A. Golopenția, 8.XII.1933) “To work simply in the country? Maybe it’s still there that I will get to achieve what I think.” (Ș.C. to A. Golopenția, 23.XII.1933) Bernea’s letters to A. Golopenția speak of a similar uneasiness, followed, however, in his case, by the abandonment of his “almost concluded” sociological formation in favor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
especially great, since we are too easily attracted by the passing luster of fashion, by conquering gloria mundi or I don’t know what other ‘values,’ and we strive, while still in scientific swaddling (sumețindu-ne Încă din fașă științifică), to get elbow to elbow or even to surpass our poor Western colleaguesă(7.VI.1933)”. As for Ion Ionică, in a letter addressed to Anton Golopenția, he stressed the “doubts” expressed either by some of his colleague students, or, more politely
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
are willing to accept it. If it is among these conditions, intuition imposes itself as the normal method of research. Personally, I accept it, to the extent that it expresses - maybe not in the most proper way - the need to get to the inner workings of the reality to be studied. I wonder, however, whether ‘objective intuitionism’ does not contain a contradiction in terms or an immeasurable difficulty of realization since, if intuition is what Bergson says it is (that species
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Probably a Cambodgian would have experienced the same embarrassing moment [I did]. I soothed the lady by convincing her that what she had said was ‘curious’ indeed and, therefore, most interesting. Yes, mister Antonică, and I got the courage to ‘get my teeth’ into occidental intelligentsia” [3.IV.1933]. In his slightly truculent way, Harry Brauner who, by the way, was the brother of painter Victor Brauner, gives us a vivid sketch of another aspect of Romanian sociology that was quite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
so much, neither was I so proud of it as I was on that occasion. Now, for the first time, I seriously realize what monographic research (monografia) means and I am convinced that, even were I in Germany, I would get to the same conclusion” [3.IV.1933]. Brauner’s conclusion, which clearly surprised him, was that from the point of view of field research, the Romanian multidisciplinary teams led by D. Gusti were much more advanced than what was being
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
takes part from the returning effects to the social mobility. The conclusion of the investigation is that, generally, no matter which the mobility between generations is, the children’s social statute becomes an element of the parents’ status, when they get old. Another conclusion is that the evolution and the religious practice over the generations is a phenomenon in a structural decline. The investigation confirms the fact that, while the family is deeply transforming, an exam of the solidarities between generations
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să cedeze avansurilor sale furibund-erotice, arată intensitatea și energia pasiunii unui septuagenar bântuit de imagini lubrice: A lovely young lady named Jean/ Is dainty and tender and clean./ Though her legs I adored,/ I always deplored/ That I never could get in between („Tânăra doamnă Jean e plină de blândețe,/ Puritate și delicatețe./ Picioarele i le iubesc cu foc,/ Dar între ele nu pot ajunge deloc,/ Ceea ce mă umple mereu de tristețe”). Biografii, plini de compasiune, au pus toate aceste derapaje
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
direcționate aproape În Întregime Împotriva Marii Britanii și a Statelor Unite”. Nu voi cita mai mult. Analizând acest tip de atitudini, Christopher Hitchins Încheie fragmentul pe această temă citând din romanul lui Joseph Conrad, Typhoon: „Facing it, that’s the way to get through”. Acești oameni refuză pur și simplu această confruntare, și atunci, cum se spune În limbajul psihiatric, trăiesc În negarea realității, fug de ea. Cum ziceam la Începutul discuțiilor noastre, ei pot fugi de realitate, dar aceasta vine ca o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu care sunt folosite izvoarele, cât și din cumpătarea cu care sunt recunoscute calitățile, dar și defectele dacilor. Stolnicul este cel care dă imaginii Daciei un nou tip de existență, diferit de mitul medieval. Datorită lui, dintr-un mit al geților, Dacia devine un concept-cheie, generat de o realitate istorică, imagine ce exprimă năzuințe cu implicații mentale și sociale profunde și își asumă funcția de catalizator al solidarităților. Chipul Daciei din Istoriia... lui C. ajunge până în istoria și literatura vremurilor noastre
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
învinsul s-a apărat cu energie și atunci spectatorii au agitat năframele și au ridicat câte un deget în aer... — Adică? îl întrerupe germanul. Adică l-au iertat pentru înfrângere. — Și atunci împăratul, continuă Ganymedes, a înălțat și el de getul mare, și l-au trimis viu din arenă. — Iar dacă n-ar fi ridicat degetul? șoptește emoționat călă rețul. — Dacă l-ar fi întors, nu i-ar mai fi rămas amărâtului decât să-și întindă gâtul ca să-l ucid. Cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]