1,374 matches
-
Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, "ghețar continental" și "ghețar de calotă") și alpine ("ghețar alpin"), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, "ghețar continental" și "ghețar de calotă") și alpine ("ghețar alpin"), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, "ghețar continental" și "ghețar de calotă") și alpine ("ghețar alpin"), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind continuu porțiuni
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, "ghețar continental" și "ghețar de calotă") și alpine ("ghețar alpin"), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind continuu porțiuni întinse, devenind "ghețari plutitori", cunoscuți sub denumirea de aisberguri. Formarea sau topirea ghețarilor produce glacioeustatism. ii se formează
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
vedeți, "ghețar continental" și "ghețar de calotă") și alpine ("ghețar alpin"), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind continuu porțiuni întinse, devenind "ghețari plutitori", cunoscuți sub denumirea de aisberguri. Formarea sau topirea ghețarilor produce glacioeustatism. ii se formează în regiuni unde ninge tot timpul anului și masa mare de zăpadă rezultată
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind continuu porțiuni întinse, devenind "ghețari plutitori", cunoscuți sub denumirea de aisberguri. Formarea sau topirea ghețarilor produce glacioeustatism. ii se formează în regiuni unde ninge tot timpul anului și masa mare de zăpadă rezultată nu se poate topi. Prin acumularea unei cantități suficient de mare de
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind continuu porțiuni întinse, devenind "ghețari plutitori", cunoscuți sub denumirea de aisberguri. Formarea sau topirea ghețarilor produce glacioeustatism. ii se formează în regiuni unde ninge tot timpul anului și masa mare de zăpadă rezultată nu se poate topi. Prin acumularea unei cantități suficient de mare de zăpadă, se produce un fenomen de transformare sau metamorfozare a
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
zăpadă, căreia i se adaugă continuu alte straturi, suferă o transformare lentă devenind progresiv mai densă, cu cristale mai mari de gheață. Comprimarea în continuare a straturilor inferioare produce o mărire mai accentuată a densității, care produce structura caracteristică a ghețarului. Acesta, ajuns la o anumită "masă critică", va începe să se deplaseze lent, dar semnificativ în timp, sub acțiunea greutății sale determinând fisuri sau crăpături profunde în propria sa structură. Structura topografică a reliefului determină viteza de deplasare și forma
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Acesta, ajuns la o anumită "masă critică", va începe să se deplaseze lent, dar semnificativ în timp, sub acțiunea greutății sale determinând fisuri sau crăpături profunde în propria sa structură. Structura topografică a reliefului determină viteza de deplasare și forma ghețarului. Dacă panta este suficient de accentuată, apare o așa-numită "limbă a ghețarului", care este partea acestuia care determină "curgerea" sau alunecarea sa. În decursul curgerii sale, ghețarul exercită o puternică acțiune de eroziune a formei de relief pe care
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
dar semnificativ în timp, sub acțiunea greutății sale determinând fisuri sau crăpături profunde în propria sa structură. Structura topografică a reliefului determină viteza de deplasare și forma ghețarului. Dacă panta este suficient de accentuată, apare o așa-numită "limbă a ghețarului", care este partea acestuia care determină "curgerea" sau alunecarea sa. În decursul curgerii sale, ghețarul exercită o puternică acțiune de eroziune a formei de relief pe care o străbate. Tot ceea ce ghețarul transportă în decursul alunecării sale devine parte a
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
sa structură. Structura topografică a reliefului determină viteza de deplasare și forma ghețarului. Dacă panta este suficient de accentuată, apare o așa-numită "limbă a ghețarului", care este partea acestuia care determină "curgerea" sau alunecarea sa. În decursul curgerii sale, ghețarul exercită o puternică acțiune de eroziune a formei de relief pe care o străbate. Tot ceea ce ghețarul transportă în decursul alunecării sale devine parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite "morene". ii de suprafață din
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
de accentuată, apare o așa-numită "limbă a ghețarului", care este partea acestuia care determină "curgerea" sau alunecarea sa. În decursul curgerii sale, ghețarul exercită o puternică acțiune de eroziune a formei de relief pe care o străbate. Tot ceea ce ghețarul transportă în decursul alunecării sale devine parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite "morene". ii de suprafață din zonele situate la altitudini mai joase sunt supuși fenomenelor periodice de topire și reînghețare, spre deosebire de ghețarii situați
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
ceea ce ghețarul transportă în decursul alunecării sale devine parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite "morene". ii de suprafață din zonele situate la altitudini mai joase sunt supuși fenomenelor periodice de topire și reînghețare, spre deosebire de ghețarii situați în munții înalți, sau în zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce generează formarea de ghețari uriași. Procesul de încălzire a climei Pământului din actuala epocă istorică a contribuit mult la reducerea numărului și masei ghețarilor
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
morene". ii de suprafață din zonele situate la altitudini mai joase sunt supuși fenomenelor periodice de topire și reînghețare, spre deosebire de ghețarii situați în munții înalți, sau în zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce generează formarea de ghețari uriași. Procesul de încălzire a climei Pământului din actuala epocă istorică a contribuit mult la reducerea numărului și masei ghețarilor. Gheața pură a unui ghețar fără incluziuni este alcătuită din straturi subțiri de câțiva centimetri de gheață transparentă. Când cristalele
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
ghețarii situați în munții înalți, sau în zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce generează formarea de ghețari uriași. Procesul de încălzire a climei Pământului din actuala epocă istorică a contribuit mult la reducerea numărului și masei ghețarilor. Gheața pură a unui ghețar fără incluziuni este alcătuită din straturi subțiri de câțiva centimetri de gheață transparentă. Când cristalele de gheață nu-și schimbă poziția un timp îndelungat, ghețarul își păstrează structura grunjoasă inițială. În cazul lacurilor glaciare, care
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
sau în zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce generează formarea de ghețari uriași. Procesul de încălzire a climei Pământului din actuala epocă istorică a contribuit mult la reducerea numărului și masei ghețarilor. Gheața pură a unui ghețar fără incluziuni este alcătuită din straturi subțiri de câțiva centimetri de gheață transparentă. Când cristalele de gheață nu-și schimbă poziția un timp îndelungat, ghețarul își păstrează structura grunjoasă inițială. În cazul lacurilor glaciare, care încă mai conțin porțiuni din
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
epocă istorică a contribuit mult la reducerea numărului și masei ghețarilor. Gheața pură a unui ghețar fără incluziuni este alcătuită din straturi subțiri de câțiva centimetri de gheață transparentă. Când cristalele de gheață nu-și schimbă poziția un timp îndelungat, ghețarul își păstrează structura grunjoasă inițială. În cazul lacurilor glaciare, care încă mai conțin porțiuni din ghețari care le-au dat naștere, cristalele de gheață sunt mai lungi. Densitatea ghețarilor poate atinge valori până la 0,918 g/cm³, la incluziuni mai
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
fără incluziuni este alcătuită din straturi subțiri de câțiva centimetri de gheață transparentă. Când cristalele de gheață nu-și schimbă poziția un timp îndelungat, ghețarul își păstrează structura grunjoasă inițială. În cazul lacurilor glaciare, care încă mai conțin porțiuni din ghețari care le-au dat naștere, cristalele de gheață sunt mai lungi. Densitatea ghețarilor poate atinge valori până la 0,918 g/cm³, la incluziuni mai numeroase de aer având o densitate mai mică. Pentru comparație densitatea pulberii de zăpadă este numai
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Când cristalele de gheață nu-și schimbă poziția un timp îndelungat, ghețarul își păstrează structura grunjoasă inițială. În cazul lacurilor glaciare, care încă mai conțin porțiuni din ghețari care le-au dat naștere, cristalele de gheață sunt mai lungi. Densitatea ghețarilor poate atinge valori până la 0,918 g/cm³, la incluziuni mai numeroase de aer având o densitate mai mică. Pentru comparație densitatea pulberii de zăpadă este numai de 0,918 g/cm³.Prin greutatea proprie va fi intens comprimată, reducându
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
cm³.Prin greutatea proprie va fi intens comprimată, reducându-se golurile cu aer din gheață, datorită acestui proces vor cu excepția culorii albastre fi toate spectrele de culoare a luminii albe absorbite, și va fi reflectată numai culoarea albastră, determinând culoarea ghețarului.Fiecare ghețar are o "zonă de alimentare" acolo unde se acumulează gheața, de unde se va deplasa sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
greutatea proprie va fi intens comprimată, reducându-se golurile cu aer din gheață, datorită acestui proces vor cu excepția culorii albastre fi toate spectrele de culoare a luminii albe absorbite, și va fi reflectată numai culoarea albastră, determinând culoarea ghețarului.Fiecare ghețar are o "zonă de alimentare" acolo unde se acumulează gheața, de unde se va deplasa sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
albastre fi toate spectrele de culoare a luminii albe absorbite, și va fi reflectată numai culoarea albastră, determinând culoarea ghețarului.Fiecare ghețar are o "zonă de alimentare" acolo unde se acumulează gheața, de unde se va deplasa sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar torentul de apă provenit din topirea gheții este numit "laptele ghețarului". In zonele polare ghețarii sunt în alte condiții
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Fiecare ghețar are o "zonă de alimentare" acolo unde se acumulează gheața, de unde se va deplasa sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar torentul de apă provenit din topirea gheții este numit "laptele ghețarului". In zonele polare ghețarii sunt în alte condiții climatice, aici ghețarii se întind până la țărmul mării unde iau naștere iceberguri prin ruperea și luarea de curenții marini unor
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
de unde se va deplasa sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar torentul de apă provenit din topirea gheții este numit "laptele ghețarului". In zonele polare ghețarii sunt în alte condiții climatice, aici ghețarii se întind până la țărmul mării unde iau naștere iceberguri prin ruperea și luarea de curenții marini unor blocuri mari de gheață. După modul și locul de formare se disting
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar torentul de apă provenit din topirea gheții este numit "laptele ghețarului". In zonele polare ghețarii sunt în alte condiții climatice, aici ghețarii se întind până la țărmul mării unde iau naștere iceberguri prin ruperea și luarea de curenții marini unor blocuri mari de gheață. După modul și locul de formare se disting mai multe tipuri:
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]