KorAP: Find »[drukola/base=gilbert & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...72 >

1,781 matches

Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621

care a reinventat banda desenată (așa cum alți artiști au reinventat muzica în aceeași perioadă), punând în discuție toate tabu-urile societății occidentale în serii ca Fritz the Cat sau Mr. Natural, care au generat adevărate isterii în rândul admiratorilor 668. Gilbert Shelton a parodiat modelul super-eroului în hilara sa creație The Wonder Warthog, the Hog of Steel, în 1961, cu trimitere acidă la Superman, dar a creat și alte serii de succes, ca The Adventures of J(esus) și Furry Freak

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
XX. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, trad. Lucian Dinescu, Polirom, Iași, 2003. Dumézil, Georges, Cele patru puteri ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
Georges, Cele patru puteri ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. Paul G. Dinopol, Univers, București

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. Paul G. Dinopol, Univers, București, 1978. Eliade, Mircea, Fragmentarium, Humanitas, București, 2003. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri. Eseu

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
2000. Edensor, Tim, National Identity, Popular Culture and Everyday Life, Berg, Oxford, 2002. Fiske, John, Understanding Popular Culture, Routledge, London, 1996. Gheo, Radu Pavel, Despre science fiction, Tritonic, București, 2007. Gibson, William, Neuromantul, trad. Mihai Dan Pavelescu, Univers, București, 2008. Gilbert, Henry, Robin Hood, trad. Maria Iliescu, Adevărul Holding, București, 2010. Guerron-Montero, Carla, "Tarzan was an Eco-Tourist" (recenzie), în American Anthropologist, vol. 109, nr. 4, 2007, pp. 780-781. Heilbrun, James, "The Competition between High Culture and Popular Culture As Seen in

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
661. 187 Ibidem, p. 661. 188 Isus poate fi perceput ca Mesia doar datorită mitologiei Vechiului Testament, tot așa cum Napoleon a fost comparat cu titanul înlănțuit pe stâncă doar datorită revirimentului mitului prometeic la finele secolului al XVIII-lea, opinează Gilbert Durand în Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, pp. 18-29, passim. Durand preia demonstrația lui Pitirim Sorokin, cel care a indicat moștenirea iluministă și șocul Revoluției Franceze, care de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
al XIX-lea au scos în prim-plan mitul lui Prometeu, titanul blasfemator, revoltatul prin excelență, contestatarul, hoțul secretului puterii divine, binefăcătorul oamenilor pedepsiți pe nedrept, mit care a constituit "biografia mitică a lui Napoleon", conform expresiei lui Jean Tulard. Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 21. 189 Ibidem, pp. 24-25. 190 Ibid., p. 28. 191 Idem, Introducere în mitodologie, p. 39. 192 Ibidem, p. 36. 193 Ibid., p. 26. 194 Ibid., p. 37. 195 Ibid., pp. 429-430. 196 Raoul Girardet

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
în Renaștere se schimbă macazul, tensiunea constantă între fascinația față de senzualitate și pasiune pe de o parte și pietism și ascetism pe de alta fiind o importantă sursă a modernității, consideră Robert Ellwood, The Politics of Myth, p. 20. 264 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 11. 265 Obiectivitatea, "Știința", mecanicismul, pozitivismul s-au instalat cu evidente caracteristici ale mitului: imperialismul și opacitatea la lecțiile schimbărilor. "Obiectivitatea a devenit, în mod paradoxal, cult fanatic și pasionat care refuză confruntarea cu obiectul

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
p. 29. Dacă pentru raționaliști mitul și știința sunt incompatibile, pentru romantici mitul nu poate fi dislocat, arta, ideologia, visul, literatura, știința, fiind varietăți ale mitului și nu alternativă la acesta, afirmă Robert Segal, Theorizing about Myth, p. 137. Ilustrativ, Gilbert Durand vorbea de Gaston Bachelard ca de cel care "își dădea seama cu toată stupoarea unui universitar educat în seraiul pozitivist că rațiunea științifică, Știința, își croia adevărurile în ordinea imensă a viselor și a conștiinței poetice". Figuri mitice și

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
fiind doar gândirea care se pune voluntar în slujba ideologiei (ca de exemplu Heidegger în primele 10 luni, Céline sub ocupație etc.). Mitul nazist, p. 30. 293 Ibidem, p. 28. 294 Apud Victor Kernbach, Mit, mitogeneză, mitosferă, p. 8. 295 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. Nu este mai puțin adevărat că și "Fenomenologia spiritului" hegeliană e o epopee, la fel ca ale lui Marx, terminându-se cu organizarea statului prusac (ori societatea fără clase în cazul marelui bărbos), dar

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
un picior în fiecare barcă, a arhaicului și a modernității", fiind silit să se păstreze receptiv la propriul context, deoarece mitul aparține întotdeauna unui trib și unui moment, iar morala sa nu este exprimată, ci implicită. Ibid., p. 7. 318 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. La sfârșitul secoului XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
vieți fără repere sub o Lege străină și nerecunoscută, cu reguli fantastice ori absurde din punct de vedre cultural, al cărui expresie tip este umorul negru, "al spânzuratului" (Kafka, Hašek, Kundera). Ibid., p. 26. 335 În Ibid., p. 12. 336 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, p. 31. 337 Angelo Morretta, Mituri antice și mitul progresului, p. 12. 338 Said Arezki, Mitul american, în Pierre Brunel, op. cit., vol. 1, p. 46. 339 Anne-Lorraine Villeroy, Visul american, în Pierre Brunel

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
stereotipizând, omogenizând, conferind o viziune pesimistă asupra lumii, singura șansă de mântuire rămânând cea individuală. Trebuie "să citim și semnele timpului", din care să ne extrapolăm miturile viitorului, să "decidem care din lumile posibile ar fi cea mai bună". 376 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. "Epoca noastră, spintecătoare de mituri și de mistică, se vrea dedicată regimului antitezei și, prin aceasta, tuturor tentațiilor exagerării hiperbolice.", mai spune autorul francez. 377 "Dacă mitul este o lume alternativă creată de

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
face parte din el, deoarece el există doar în virtutea acelui insesizabil aflat la temelia sa: "faptul de a analiza prin intermediul intelectului un simbol seamănă cu exfolierea unei cepe pentru a căuta ceapa". ibid., p. 60. 419 Ibid., p. 63. 420 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, p. 17. 421 Ibidem, pp. 21-22. Durand continuă raționamentul: "conștiința simbolică își atinge cel mai înalt nivel de funcționare așa cum presimțise Hegel odată cu arta, cu filozofia, cu religia. Opera de artă, sistemul filozofic

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
amintite de către Girardet. 451 Idem, Jocul cu trecutul, pp. 36-37. 452 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, p. 165. 453 Michel Maslowski în Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki, op. cit., p. 28. 454 Apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 344. 455 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 8 respectiv p. 14. 456 Angelor Morretta, Daimon și supraom, p. 91. 457 Ibidem, pp. 88-89. 458 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 459 Lucian Boia, Mitul democrației, p. 146. Autorul trage următoare

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki, op. cit., p. 28. 454 Apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 344. 455 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 8 respectiv p. 14. 456 Angelor Morretta, Daimon și supraom, p. 91. 457 Ibidem, pp. 88-89. 458 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 459 Lucian Boia, Mitul democrației, p. 146. Autorul trage următoare concluzie: "omul actual se scaldă în imaginar și trăiește în mare măsură prin intermediul altora", căutând satisfacție facilă prin spectacol, care este factor de

Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

cu acest set, această anomalie nu ne deranjase pentru că toți prietenii noștri erau din aceeași generație ca și noi. Puteam să râdem împreună de neștiința noastră. Dar în seara aceea doar ne-am simțit bătrâni. — De ce nu sunt întrebări despre Gilbert O’Sullivan? întrebă Maria enervată. —Sau despre Glibert și Sullivan? adăugă Lynn. Dar ea se distra de minune jucând cu noi în echipă. Se dovedi că Ed poseda resurse inepuizabile de cunoștințe inutile atât de vitale pentru acest joc, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196

arătă nici o parte a manuscrisului, dar Îi relată destul din acțiune pentru ca să-i poată explica de ce are Îndoieli: Îi acorda oare prea multă importanță lui Madame Merle la Început? Aveau cititorii „să vadă“ cât de profund Înșelătoare era firea lui Gilbert Osmond? Îl ajută să Își recapete Încrederea prin trimiteri iscusite la reușitele obținute cu personaje și situații asemănătoare din lucrările de până atunci. Henry mai avea și alte cunoștințe feminine care se pretindeau a-i fi admiratoare, dar nici una care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
scriitor care aștepta cu emoție premiera unei piese și care era dispus, din superstiție, să mituiască Providența prin orice mijloace aflate la Îndemână pentru a obține un rezultat favorabil. Parcurse Întregul Piccadilly până În piață, unde monumentul frumos Închinat de Alfred Gilbert lordului Shaftesbury În urmă cu vreo doi ani Își păstra și acum strălucirea argintie, imaculată, În ciuda aerului londonez Încărcat de funingine, aparent pentru că era făcut din aluminiu. Recenta Întâlnire cu cerșetorul Îi aminti că, din câte declarase artistul, silueta Înaripată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-șef, Îi promisese mai demult că va căpăta primul post liber de la ziar, iar acesta se Întâmplase să fie la cronica teatrală. Îi spusese deschis lui Cust că, În afară de pantomime și, din când În când, câte un muzical al lui Gilbert și Sullivan, nu fusese la teatru decât de două ori În viața lui, dar Cust păruse să considere că era un avantaj. — Exact ce voiam, spusese el. O perspectivă nouă. Uite biletele pentru săptămâna asta: Oscar Wilde mâine și Henry

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320

Pacino sau Hoffman: o garanție a calității filmului. Din nefericire, nici unul dintre acești monștri sacri sau copiii lor nu mai reflectă așa ceva, Depp a rămas singur ca Edward mîini de foarfece. Să ne uităm de pildă la What’s Eating Gilbert Grape, din ’93, al lui Lasse Hallstrm. Un adevărat f.a., cu o subtilă, tipic europeană manieră de tratare a unui subiect special, un scenariu ce stă armonios În echilibru, cu personaje neconvenționale sau surprinzătoare, vezi mama enormă a lui Grape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
19 ani pe atunci. Păcat că nu a rămas În roluri de tipul ăsta, păcat că a crescut. Story-ul nu se poate istorisi, nu există un fir epic clasic, există Însă, tangibilă, o foarte particulară atmosferă. Destul să amintesc că Gilbert Grape Își incendiază În final mama uriașă și moartă, Împreună cu propria casă: nu aveau pe unde s-o coboare. La propriu. Chariots of Fire (1981) este și el un film clădit pe imagine. Ca și Ridley Scott, Hugh Hudson Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
Mironov, se ocupă de păpuși americane, Eti, cu arc. Pe ultima pagină citesc că, În Anglia, un vînzător de animale a propus o soluție inedită pentru cei care consideră un cîine prea costisitor: „să-și ia o broască din Insulele Gilbert, ce latră mai tare decît un cîine”. Deși, mi se pare mai simplu să-ți Înveți cîinele să orăcăie. V. Armeanu etichetează preotul la modul general În următorii termeni: „HÎrciog care bate beleaua la momițe, vierme păros, batracian rîios, lindină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361

erau șase morți, trei bărbați și trei femei. Am vorbit cu proprietarul lui Nite Owl și mi-a spus că trei dintre morți sînt, probabil, Patty Chesimard și Donna DeLuca, femei, albe - chelnerița din schimbul de noapte și casierița -, plus Gilbert Escobar, bărbat, mexican, bucătar și spălător de vase. Celelalte trei victime, doi bărbați și o femeie, erau aproape sigur clienți. Casa de marcaj și seiful au fost golite, iar buzunarele victimelor au fost curățate lună, ceea ce duce la mobilul evident

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
casă și noi am găsit o bucată din pielea capului ei acolo, pe podea. Ea Îi dă banii din casă și din poșetă, iar el le duce pe ea și pe Patty Chesimard În debara, culegîndu-l pe drum și pe Gilbert Escobar din bucătărie. Gilbert opune rezistență - uite urmele de tîrÎre, plus oalele și tigăile căzute pe podea. Una la căpățînă, pac, trosc, băltoaca aia mică de sînge pe care o vezi acolo, delimitată cu cretă. Seiful este descoperit sub tejgheaua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]