1,318 matches
-
înconjurat de apeși chiar scăldat de ele, este al vieții leagănsub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă,ziua surâde-n soare, apusu-l răcoreștecu-nmiresmata-i boare.Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare,verde-i primăvara când glia prinde viață,și este galben vara când soarele-l răsfață.Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare...Secătuit de vlagă îl află mândra iarnăși-i învelește trupul în stratul de zăpadă.Pământul hibernează, profund se odihnește,în trup îi fierbe
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
mai rău decât hunii. S-o trezi românul din somnu-i de moarte Lanțuri pe grumazu-i, nu-i făcut să poarte! Până mai ești, țara, până mai ești vie, Te-om plăti cu sânge, maica Românie! Sune cornul dacic să răsune glia! Binecuvântează, Doamne, România! Referință Bibliografica: Binecuvântează, Doamne, România! / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1470059824.html [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
Melania Rusu Caragioiu din Montreal. Ea a relevat multiplele sale activități, pe diverse canale mass-media (ziare, reviste, radio, televiziune, conferințe) dedicate limbii române și scriitorilor noștri atât în Canada, cât și la Timișoara. Ea și-a prezentat volumul de versuri „Glia de aur” și remarcat că poeții pot contribui la reînnoirea limbii prin metaforele lor. Artista Doina Ghițescu a amintit participanților invitația lui Mariana și Ovidiu Popa la serata literară și artistică din „Dumbrava minunată” a familiei, cum a spus ea
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_novac_1473945992.html [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
lacrimile-mi curg - Este timpul, dragă mamă! Să vin, mâna, să-ți sărut. Mâna ta ce mă alină, Ochișorii ce nu dorm, Inima care suspină; Scumpă mamă, căci pe mine M-ai crescut, m-ai făcut om. Mamă dulce, fericită! Glia ta cea însorită - Cu izvoare cristaline ... Dragă mamă, preaiubită! Dor îmi e, ȚARĂ, de tine! Cine mama nu-și iubește, Cine nu-și adoră tata, Cine țara nu-și respectă, Este mort chiar de trăiește. Mamă, mamă, dor de mamă
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_mamei_marin_voican_ghioroiu_1331219466.html [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
preaiubită! Dor îmi e, ȚARĂ, de tine! Cine mama nu-și iubește, Cine nu-și adoră tata, Cine țara nu-și respectă, Este mort chiar de trăiește. Mamă, mamă, dor de mamă! Vis de dor, melancolie ... Dacă dorm pe altă glie, Glasul tău mereu mă cheamă Ca o dulce armonie ... Dintr-o muzică divină; Și-aud vocea ta sublimă ... Ca izvoare ce-mi șoptesc: “Fiule, mi te iubesc! Vreau să-ți dărui fericirea, Zori de zi cu soare mult ... Bun fecior
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_mamei_marin_voican_ghioroiu_1331219466.html [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
E raiul ... tuturor vietăților ... Aici, la noi, e-atâta frumusețe! E locul unde ... suntem fericiți! ... E locul incredibil... unde ... vin să se adape fluturii ... ” ( Unde se adapă fluturii). Cartea se încheie cu povestirea Acasă, în care descoperim poezia dragostei pentru glia străbună. „- De i-or fi spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem un neam de truditori ai gliei, cum spunea Goga, ... un popor de plugari, «urziți din lacrimi și sudoare», Puiule. Alte neamuri au pasărea-liră, pasărea-paradisului... Nu se zărește țipenie de om. Ca anul trecut la Sfânta Maria, când, după plecarea sătenilor în pelerinajul organizat de părintele Andrei
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ROMÂN Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu m-am născut oltean, așa a fost să fie Părinții să-mi ofere sud-vestul lor de glie Asemeni moldoveanul, munteanul, ardeleanul Toți frații mei de sânge, vecini sunt, pe vecie... În munți ne dorm srămoșii, pe săbii obosite Iar mame-ne plâng fiii, pe pietre prăbușite Pământul gras și negru, din lupte milenare Hrănește descendenții, fără discriminare
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1486226514.html [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
2010”. Deosebit de relevantă pentru creația poetei este dragostea față de satul natal, „satul cu dor”, unde „Miroase codru-a floare și absint”, sat pe care ne asigură că nu l-a uitat și unde se reîntoarce cu nostalgie să-i sărute glia: „Sub munte plin de doruri, răsfirat/ Pe firul apei ce oglizi împarte,/ Râtul Romanilor a fost odat'/ Sătucul ce mi-a fost întâia carte// Din care am citit despre-omenie/ Despre onoare, despre bunătate,/ Nimeni nu-ți cere-acolo o simbrie
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
dus la boi I-a mângâiat pe ceafa și-a mers apoi la sura, Să vadă ce războiul stricase-n bătătura Atunci, în poarta surii pe cînd chema hulubii Țăranul ce se-ntoarse părea stăpânul lumii A mers apoi la glie privind adânc în zare - Și-o lacrima fierbinte depuse-n bărăgane. S-a-ntors apoi în casa și-a sărutat băiatul Și- a întrebat femeia de-ncepe seceratul ... Maternitate Tristan așezase în patul de pătimi Străjerul de noapte al castității, Corpurile aprinse
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Profil_biografic_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MARELE LUP ALB, DIVINUL Urlet de Lup mă cheamă, sfâșie noaptea minții Mă nasc încă odată, cu sufletul pe scut Și-mi pun capul pe Glie, să-mi onorez Părinții, Lup Alb să reînvie, Divinul din Trecut! Prin sufletul ca jungla, se dezgolesc poteci Și se dizolvă mușchiul, pe ziduri de Cetate Cu Dacia cea sfântă ne-ai botezat în veci, Jar Etern străluce, cu biruinți
MARELE LUP ALB, DIVINUL de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1480405454.html [Corola-blog/BlogPost/372975_a_374304]
-
Este o tara doar a mea Ce-i dulce ca o acadea, Cu câmpuri care gem de maci Și dealuri pline ochi de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer, Cum totu-n jur e efemer, Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea... / Valeria Iacob
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_pentru_tara_mea_valeria_iacob_tamas_1359902272.html [Corola-blog/BlogPost/341376_a_342705]
-
Pesta, al cărui membru fondator era: ”Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea, căci m-a creat român; iubirea ce am către națiunea mea neîncetat mă îmboldește a stărui în faptă, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul națiunii mele”. Gojdu, neavând descendenți, bolnav fiind, cu trei luni înainte de moarte, prin Testamentul său din 4 Nov. 1869 de la Budapesta, lăsa imensa lui avere “acelei părți a națiunii române din Ungaria
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_emanuil_gojdu_.html [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
libere de tematică, frumusețea lor este aceeași. Sâmburul de inefabil încolțește din toate la fel, pentru că autorul este egal cu sine însuși. O poezie suavă, de o gingășie aparte și în același timp, adânc înfiptă în cotidian, cu rădăcini în glia străbună, care respiră un aer de patriotism autentic, o poezie în același timp angajată și liberă de constrângeri. O poezie plăcută, misterioasă, tainică, inefabilă. Cum poate fi inefabilă sămânța semănată-n pământul de suflet? Iată că e. Poezia poate orice
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_bookfest_2012_si_romeo_tarhon_1338272690.html [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
aripi de lumină poate zbura orice muritor și nu va mai simți povara anilor, nici a măruntelor tribulațiuni cotidiene. Iată câteva versuri de o frumusețe negrăită, ci doar simțită și adânc împlântată în suflet: „Hram pentru Neam vă este și Glia milenară, / Altarul din săruturi pe-a țării gură caldă, / Eternul edificiu ce nu va să mai piară, / Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_bookfest_2012_si_romeo_tarhon_1338272690.html [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului De ziua ta, frumoasă limbă, Îți scriu cu drag din depărtare; Durerea-n vene se tot plimbă, Iar lacrimile-mi sunt amare. Eu am plecat prin țări străine, Dar n-oi uita vreodată glia, Chiar de-mi va fi pe-aici mai bine... De-ai ști ce tristă-i pribegia! Chem amintirea pe-ndelete Și tocu-n versuri o răsfrânge. Cu trupul tău îți scriu sonete Și-n ritmul lor un suflet plânge. În camera tăcută
LA MULȚI ANI! de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1441005652.html [Corola-blog/BlogPost/379817_a_381146]
-
Șandru FIUL PĂMÂNTULUI Dedic această carte părinților mei, Achim și Nichita Șandru, ce au trecut din această viață, la cea veșnică. Cu adâncă prețuire și dragoste! Prefață. Dragă cititorule! Aceasta este povestea mea și a milioanelor de români, dezrădăcinați de glia străbună, plecați cu traista-n băț, slugi la porți străine, departe de tot ce ne este drag, departe de obcina natală și de familia ce am lăsat-o plângând la poartă, pentru un trai mai bun și pentru niște vise
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1484986441.html [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
fi primită de criticii literari și de „monștrii sacrii” ai literaturii române; este prima mea carte. Poți fi dur și critic cu mine, dar fi drept și cinstit, căci te voi prețui și mai mult. Dragostea de neam și de glia străbună, laolaltă cu ADEVĂRUL, CINSTEA ȘI DREPTATEA, sunt calități cu care Creatorul m-a înzestrat, de la conceperea mea, ca FIU AL PĂMÂNTULUI și tocmai de aceea pe parcursul acestei cărți, nu vei găsi fabulații și ficțiuni, ci doar întâmplări reale, petrecute
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1484986441.html [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
Ridică-ți fruntea-n zări,tăriile despică, Și-oprește martiriul poporului în loc. Vitejii tăi moșneni și răzăși și dorobanți, Cu sânge au apărat a tale fruntarii. Păstrat-au Tisa,Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar Mihai Vitezu,cu barda lui cea Sfântă, E îngrozit de faima alesului corupt. Și din Albac răsună al cântului amar, Căci fii
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1402583590.html [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
Ediția nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NOSTALGIE DE TOAMNĂ autor, Bertoni D Albert Azi, frunzele picau ușor, în zbor Purtate de a toamnei nostalgie Cuprinse-n hora unui blând fuior Dansau, și se-așezau ușor pe glie La fel dansam și noi odinioară Când tineri, doi copii neprihăniți Un cavaler și-o pură domnișoară Peste zăgaz, au devenit iubiți Și-mi amintesc, că toamna de atuncea Era mult mai frumoasă ca acum... Mă-nbrățișai, și sărutându-ți fruncea
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1478278231.html [Corola-blog/BlogPost/383028_a_384357]
-
doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un muget Și-am fi în pragul agoniei... Acum e pace, dar strâmbe-s toate, N-avem istoria noastră adevărată, Ci una fabricată, de lumi interesate, De inși cu măști și cu prelată... Istoricii în
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1440880127.html [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
înseamnă năzuință, Să fie pasul tău făgăduință Atunci când glasu-i blând o să te cheme. Noi ne-am născut ca munții din furtună, Ne-au legănat pădurile la sân, Nici cerul nu ne sperie când tună, Cad fulgere, dar crestele rămân. Doar glia ne aduce împreună, Purtând în piept eternul crez român. SONET POETULUI Poetul este însăși veșnicia Ce-a sărutat cuvintele cu jale Și-a tremurat în doine abisale Zidind din trupul vieții poezia. Atâtea lacrimi varsă în pocale, În ochi i
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1438005219.html [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
încotro / înspre cine / înspre ce...” („Insolență”). Dar poetul nu se socotește un dezrădăcinat, fiindcă, susține el, rădăcinile i-ai rămas aici, în solul natal, doar trunchiul i s-a strămutat pe alte meleaguri, însă, refuzând să-și tragă seva din glie străină, trebuie să revină mereu la matcă pentru revigorare și pentru a-și rosti, numai aici, rugăciunile deprinse în lumea familiară a datinilor strămoșești: „mai greu e de înțeles / ce pleacă odată cu tine / dacă pleacă / iar odată plecat / porți pe
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1493623778.html [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
raza arsă Cum nimenea în vatra lor, nicicând nu vine. Plecat-am toți prin zări și mări departe Orbiți de izul domnului cu pălărie, Orbiți de-a ști și a ceti din carte Uitat-am timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar dorul greu m-apasă Hrănindu-mi amintiri ce răscolesc, Un dor flămând îmi cheamă trup acasă Acel meleag, un colț de rai lumesc. Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să dezbine, Pacea-n țară să zdruncine, Au găsit pe-a mea moșie, Oseminte din vecie. România este una! Inima-i pulsează-ntr-una
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1408566949.html [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]