1,314 matches
-
din brazdă, Chiar dacă-i furtuna de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci mușcă foamea din glie sub arșița verii. Iar salcia s-apleacă stingheră spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hățișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
-n tei te plânge. SPERÂND ÎNTR-O MINUNE Pădurile se nasc la poarta către stele, Ascund la pieptul lor și pasul, și cărarea. Adună legănare, dar și foșniri rebele; Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
o nație martiră Scoate sabia din teacă și-amintește-ți de Rovine Unde armii otomane în Neajlov se-mpotmoliră Când popoare imbecile vor ca aurul să-ți fure Pune mâna pe secure și la mir le dă române Ești popor născut din glie, ești stăpânul ei de jure Tu să-ți ocrotești avutul de popoarele hapsâne Când puteri imperiale vor țara să-ți dezmembreze Întărește-ți apărarea chiar cu arme nucleare Apără pământul țării, construiește metereze Lovește fără cruțare clanurile opresoare Când băncile
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
din 02 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Patrie, te-aș frământa-ntre gânduri și pe roata cerului te-aș pune cercul tău de ape și pământuri să ia chip de doina, dorul-nume și m-aș face una cu-a ta glie să răsar în ierburi și în muguri să-ți mângâi pământul, Românie, că prea geme sub străine juguri Patrie, port rănile-ți cu mine, Dunărea prin ochii mei se scurge peste Prutul tău se-aud suspine azi te prad-ai
PATRIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373467_a_374796]
-
natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă de cer, dacă rădăcinile i-ar fi smulse din glia care le adapă cu apă de izvoare dulci și curative ale Câmpulungului Moldovenesc. Acest oraș e o inimă pentru Cătălin Maximiuc, niciodată departe de artist, chiar dacă uneori se află la sute sau mii de kilometri distanță. Oricând, tot aproape este
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
lași purtat în nesimțire, Ești uimit și beat de fericire. Ai vrea să te întorci napoi, Pe apele-n cascade, în șuvoi. Ce poartă-n ele doruri multe, Țesute-n poienile din munte. Le duce-n Prahova bătrână, Ce scaldă glia cea străbună. Ionel GRECU Azuga, 26 X 2015 Referință Bibliografică: VALEA AZUGAI / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
-n ceruri s-au deschis Uși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoare A harului, prin care, din cer ne-a fost trimis Drept jertfă sfântă Mielul pentru răscumpărare. Lumina Învierii de-atunci se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
de sărbătoare și-n ceruri s-au deschisUși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoareA harului, prin care, din cer ne-a fost trimisDrept jertfă sfântă Mielul pentru răscumpărare.Lumina Învierii de-atunci se varsă lin,Și pacea curge peste însângerata glie,Din nou coboară îngeri din cerul cristalin-Creștinii se adună la ceas de bucurie.Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat,Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse,Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,”În corul cel de îngeri cu
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
încărcat cu o istorie bogată. Poetul Costache Năstase este înzestrat cu un talent deosebit, fiind însetat mereu de dreptate, de adevăr, crezând numai în valorile autentice naționale. ” Mai cred în Putna și Ștefan, În Avram Iancu și în Țebea, În glia care ne hrănea , Ca și în dragostea de neam ”. Mama pentru el rămâne comoara sufletului poetului, este aripa sa ocrotitoare,la bine și la rău îi este călăuză, precum o zână bună, și -i veghează spiritul spre eternitate. În profunzimea
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
le caut lor un rost povestea noastră este vie... vreau să mă întorc ,acasă!... Câți mai găsești Doamne ca mine pe câte câmpuri ,câte vai trăiesc atâția oameni demni în sărăcie, sunt creștini ,supușii tăi copii născuți în dragă noastră glie copii noștrii și copii tăi... vreau să mă întorc ,acasă!... Eu vreau să fiu un glas care învie un dor ce nu mai este dor, durerea este o făclie vie, depărtarea e o crimă neânțeleasă, numărați ,nu banii,ci lacrimile
VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371369_a_372698]
-
cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare Să fiu cât trăiesc pe-astă glie, Să spun de Golgota, s-aduc consolare Acelor ce trec prin urgie. Să vadă în mine puterea ce crește, Mai mult și mai mult, prin credință, Să știe că Domnul Isus ne iubește, Prin El, vom avea biruință! 25/09
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371435_a_372764]
-
scriu azi o scrisoare, Moș Crăciun E încă timp și sper că va ajunge, Am să te rog să fii ceva mai bun Cu țara mea, ce suferă și plânge. Când vei veni, în seara de Ajun Vei poposi pe glia cea străbună, Aș vrea, s-asculți ideea ce-ți propun: Să colindăm prin țară împreună. Sunt în cămine mulți copii orfani, Abandonați de cei ce le-au dat viață Din sărăcie poate,bieți sărmani Ce nu primesc din dragoste, povață
SCRISOARE DESCHISĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371479_a_372808]
-
mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculița...” X SECȚIUNEA POEZIE: PREMIUL I: ANDREI TOADER (Slatina) Citate din poeziile premiate: „Ei cântă slugarnici oricăruia-n strună și-și schimbă stapânul doar pentru un os, n-au mamă, n-au tată, nici glie strabună și pot să-și întoarcă și blana pe dos. Mai latră șacalii nostalgici la lună.” -din poezia „A fi șacal” X „M-ați părăsit prieteni fără vină Să ridicați cetăți în alte lumi târzii, Eu îmi adorm tăcerile-n
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
ca frați ne-a legat. Se-agită marea, munții, râuri doinesc a jale, Pădurea-i despletită, câmpia s-a uscat, Când mâinile unite, nu mai găsesc o cale Să rămână-mpreună, la fel ca altă dat'... Se răsucesc străbunii sub glia-nsângerată, Că le-am uitat povața, lăsându-ne-nvrăjbiți Și-o mâna pe-alta ceartă, uitând că altădată Cu dragoste s-au strâns, ținându-ne uniți. De ce lăsăm minciuna să șadă între noi Și cu-a lor vorbe hoții, să
TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371513_a_372842]
-
M-ai ales să fiu mare și somnul să-ți veghez, Când legănat de gânduri ca țărm mi te întinzi, Iar rănile tristeții să ți le bandajez Cu sărutări de valuri să nu mai sângerezi. M-ai ales să fiu glie în care să te-ngropi Și să-ncolțești ca spicul cu boabe de cuvânt, Iar versurile spice când le aduni în snopi Să binecuvânteze iubirea pe pământ! M-ai ales să fiu vântul ce bate-n asfințit Și răcorește codrul
M-AI ALES de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371628_a_372957]
-
De tablă neagră,revopsita, Miros de carte aurita. Însă mirosul ce domnește Și pururea te-ntinereste, Precum e floarea de April, Este mirosul de copil! Lie , Lie , Ciocârlie... Lie , Lie , Ciocârlie , Sunt copil care nu știe De ce cânți numai pe glie , Oamenilor muncitori , Prăsitori , semănători Și de roade-adunatori? -Eu le dărui al meu cânt Ca lucreaz-al lor pământ Și vreau treaba să le fie Dragă , cum îmi este mie. Spornica , dar și ușoară , Munca lor să li se pară . -Lie , ciocârlie
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
steaguri, din pluguri spade și din cai săpători de tranșee. Și tot în paginile de aur sunt scrise timpuri când au rămas case risipite la trecători și când arătura mirosea a foc. Și toate acestea, doar pentru a ne păstra glia întreagă ” sunt cuvinte ce ne-au fost reamintite de o elevă movileană. Cartea de identitate a unui popor Românii își reamintesc astăzi trecutul de luptă, de jertfă și eroism al celor cărora le-a fost scris să supraviețuiască, veteranii de
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
țară. Aici vorbește despre emulația vieții spirituale, prin existența de reviste literare. Aspecte de la lansările cărților sale sunt un prilej minunat de a portretiza unele persoane locale, dar nu numai atât, ci e vorba despre „acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei”. Autoarea este mândră de obârșia ei despre care spune: „Sămânța din care a încolțit cultura de azi în Teleorman se află depozitată în cărțile înaintașilor de seamă ai acestor locuri: Gala Galaction, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
sclav se putea căsători cu fiica unui om liber iar copii acestora se nășteau cu statutul de oameni liberi. Șaharayan Mâțan și Maydan proveneau din clasa considerată a fi cea mai de jos, cea a țărânilor care erau legați de glie și erau vânduți odată cu moșia. În caz de război aceștia erau chemați la oaste și formau pedestrimea dar nu primeau nici o soldă. De asemeni era obligatoriu că armamentul să și-l procure singuri și de aceea trupele pedestre prost echipate
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
romanului. Apoi, se întorc împreună la Poiana... Basarabeană, unde sunt așteptați de elevii fostului profesor de limba romană și unde împreună continua „tema pentru acasă”. Ceace este esențial în roman este marea iubire care îi leagă pe oameni, dragostea de glia strămoșească, și inimaginabilele grozăvii trăite de victimele comunismului. Nu sunt critic literar, dar cartea mi-a mers la suflet și am regretat că s-a terminat atât de repede. Am trăit împreună cu Mihai și Maria toate tragediile închisorilor sovietice din
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
de la intrare spre camera mică. Aerul devine curent, mișcă, prinde viteză se desface-n săgeți ieșind și intrând, amestecând înăuntrul acoperământul cu dinafara. Abisul cu valul, marea cu străfundul, cu zarea. Intră o frunză de toamnă, poem cu miresmă de glie și măciulie de mac. Stă-n mijlocul camerei mici în imponderabilitate. Poate, i s-a făcut sau nu dreptate fiind aici. Voalurile anotimpurilor îi zboară-n direcția săgeților, a golurilor, într-un ungher simte unda poemului vestejit acoperit încă de
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
om demn în societate și demn de meseria de medic, m-a determinat sa-mi părăsesc țara! Dar, recunosc sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și acolo va trăi mereu!”...Prin poezie comunic cu “Glia Părintească” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judecă în spiritul neamului nostru” (Mihail Janto). Toni Klein (Mexic, medic, poet, prozator) pasionat de versul dragostei, cântă
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului NU CER NU SOARE Nu vreau, nu pot, nu cer, Nu soare și nici mare Într-un destin de fier Fără de legănare, Genunchii-s prinși în glie Și-i cânt de leagăn stins, Stau in statornicie Doar gânduri ce am plâns, Nu vreau, nu pot, nu vis, O lume tulburată Și chiar dacă n-am zis Aș mai trăi-o o dată, Să-mi vindec doar aripa, Căci încă
NU CER NU SOARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374102_a_375431]
-
Românie! Pentru asta a curs sânge: sânge tânăr și bătrân, Dar românul nu se plânge: el e strașnic, E ROMÂN. Și-a purtat opinca-n luptă cu fală și cu mândrie Și-a murit strângând în palmă țărâna sacră de pe glie. Blestemat să fie-acela ce va cuteza vreodată Să mai smulgă-o bucățică României de -altădată! Referință Bibliografică: Din iubirea de moșie / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
dacă ar fi așa. Pământul e cel care se ridică în jurul ei”, îmi spune părintele. Ia mai gândește-te odată!” Mă gândesc la comori și orașe-ntregi îngropate, la rătăciri prin curți pustii, acoperite de nisipuri, la puterea împăciuitoare a gliei primitoare și la ultimul loc de odihnă al regizorului, căruia în chiar acest moment i se stabilește pe veșnicie domiciliul stabil într-un loc săpat în același etern pământ. Moștenirea pe care ne-o lasă e covârșitoare și-și imprimă
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]