1,150 matches
-
a dus cale ne-nturnată De toți oamenii urmată. Am aflat din răsărit Că bărbatul mi-au murit, Și-au murit și mi-l bocea, Lumea - ntreagă îl plângea. Plîns-au toate schiturile, Toate răsăriturile Și apusurile toate Și noroade, limbi și gloate, Miază noapte, miază zi, Nu-l mai putură trezi. Plîns-au marea pe-ai ei regi, Pe - mpărații lumii - ntregi, Ș-o furtună se lăsă Ce pământul L-înnecă. Miază noapte și apus Neamuri mii pe cale - au pus, Roiuri mari și prădătoare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o cîrpă. ÎMPĂRĂTEASA ÎNȚEPENI: \ DUCEȚI-L ÎNAPOI ÎN CELULA LUI. AM SĂ-I HOTĂRĂSC SOARTA MAI TÎRZIU. DE FAPT ȘTIA C-O SĂ-L LASE SĂ TRĂIASCĂ. ARDEA PUR ȘI SIMPLU ÎN INIMA EI DISPREȚUL FAȚĂ DE SLĂBICIUNI. AJUNSESE LA FEL CU GLOATELE CARE SE AGITAU PE STRĂZI ȚIPÎND DUPĂ SECRETELE PROPULSIEI INTERSTELARE. BÎZÎI APELUL DE PE TELEECRANUL PERSONAL. ÎL DESCHISE ȘI SE HOLBĂ VĂZÎNDU-L PE AMIRALUL DIRN. \ DA, IZBUTI EA ÎN CELE DIN URMĂ SĂ SPUNĂ. DA, VIN IMEDIAT, SE RIDICĂ ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din întuneric. Rămase uluit cînd văzu că n-a murit. Voința lui de a trăi crescu și deveni un tipar luminos de intenționalitate. I se micșorară ochii concentrîndu-se asupra ecranelor video. Erau ca ferestre pe unde se uita afară la gloata de astronave ce-l înconjurau. Îl cuprinse teama ― nu pentru el personal, cît pentru oameni în general, pentru specia umană. Erau multe, mult prea multe astronave. Implicația prezenței lor era mortală. Dar trăia. Gîndul conștient, cel de al doilea gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ALESESE DREPT LOC DE ÎNTÎLNIRE CU EL UNA DIN PROPRIETĂȚILE EI CARE SERVEAU MASELE LARGI. EL TREBUIA SĂ DESCOPERE DACĂ EA ȘTIE UNDE SE AFLĂ HEDROCK, SĂ-I SMULGĂ ACEASTĂ INFORMAȚIE ȘI SĂ FUGĂ APOI VIU DE ACOLO. GONISH STUDIE GLOATELE DE OAMENI \ MAI ALES TINERI CARE INTRAU ȘI IEȘEAU ADEVĂRATE ȘUVOAIE DIN CLĂDIREA CU LUMINI ORBITOARE. RÎSETELE LOR, GLASURILE LOR TINERE ȘI VIOAIE SPOREAU SPLENDOAREA NOPȚII SCÎNTEIETOARE. TOTUL PĂREA NORMAL, DAR EL STĂTEA ACOLO RĂBDĂTOR ȘI ÎN LUMINA EXPERIENȚEI CÎNTĂREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Făuritorilor de Arme? Cadron își îndreptă puțin spinarea: ― Consiliul demisionar m-a autorizat să-ți cer scuze pentru acțiunile noastre isterice împotriva ta. Nu putem decît să presupunem că ne-am lăsat cu toții tîrîți de un fel de comportament de gloată din pricina încordării prea mari. Mie personal îmi pare rău de cele întîmplate. ― Mulțumesc. Asta înseamnă categoric că nu va fi nici un fel de conspirație. ― Ai cuvîntul nostru de onoare. Se întrerupse și apoi reluă: Ascultă, Hedrock, stăteam toți pe ghimpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și avocați sunt mari tâlhari, pe toate treptele politice sunt stăpâni de vile făcute din mită și cu mită... Hoția și tâlhăria au ajuns instituții de importanță națională... iar celor vizați ca hoți și tâlhari nici nu le pasă de gloata zgomotoasă și cei închiși se plâng că nu pot suporta pușcăria”. în cele relatate până aici, parcurgând doar o mică parte din poemele și pamfletele inserate în acest volum, cu regretul că spațiul nu-mi permite mai mult, las cititorilor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
imediat următoare creionează magistral portretele unor tipuri reprezentative, se oprește asupra momentului tragic al dispariției Mamei, când durerea nemăsurată a tatălui îi face pe copii să repete dramatic neagra disperare „scâncind” și ei „Unde te duci Veronica,/ Cine să crească gloata?” Se oprește special, acuzator asupra unei figuri a satului care ar fi putut servi ca model, dar care prin caracter și comportament atipic este opusul a ceea ce ar fi putut să fie. În poemul Doamna zugrăvește portretul fostei învățătoare care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sute de ori la televizor, dar pe care nici unul din ei nu se aștepta să o trăiască direct. Sute de obiective ale camerelor de luat vederi erau îndreptate spre ei, blițuri, reflectoare puternice. Abia puseseră piciorul afară din clădire, că gloata asta imensă începu să urle la unison: —Maggie, Maggie! Ce a spus? Maggie, ce a spus Avraam? Ce spune tăblița? Uri și Mustafa o flancară pe ambele părți, dând la o parte reporterii ca să ajungă la taxiul care îi aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un orologiu bătrân bătea ora zece în depărtare, fiind fără îndoială un dar din partea britanicilor care construiseră acest sediu al guvernului când stăpâneau Palestina. Maggie auzi deodată un val de zgomot venind de afară: sunetul mai multor mașini și o gloată de oameni de presă, întrebări strigate, blițuri. Un minut sau două mai târziu se întâmplă din nou același lucru. Maggie își aranjă actele pentru ultima dată. Apoi se auziră sunete de pași apropiindu-se de pe două coridoare. Venind din direcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o vreme, Încercând să găsească un loc pe măsura așteptărilor, apoi se hotărâră să intre Într-un restaurant cu nume atrăgător, Blue Beach. — Pare un loc mișto, se Încumetă Diane. Kitty se uită În jur. Locul părea pustiu; nu regăsea gloata din New York. Era ciudat. Impersonal. Dar Îi plăcea. Orice era altfel decât New Yorkul era bun. Ajunsese să-i cunoască toate ungherele atât de bine, Încât se săturase de tot și toate. Intrară În restaurant și un bărbat Îndesat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mă relaxează, Îi explică Ivan, fără a-și lua ochii de pe cel de la aruncare. E plăcere, nu politică. Ar trebui să Înalți o rugă de mulțumire că mulțimile cer numai asta, nu și sînge. Asta este diferența dintre mulțime și gloată. Orice mulțime poate deveni gloată, dar acest joc de baseball stă cruce, ca acest lucru să nu se Întîmple. Uită-te la fotbal, mulțimile se transformă tot timpul În gloate și oamenii se omoară Între ei și fac scandal. Singurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fără a-și lua ochii de pe cel de la aruncare. E plăcere, nu politică. Ar trebui să Înalți o rugă de mulțumire că mulțimile cer numai asta, nu și sînge. Asta este diferența dintre mulțime și gloată. Orice mulțime poate deveni gloată, dar acest joc de baseball stă cruce, ca acest lucru să nu se Întîmple. Uită-te la fotbal, mulțimile se transformă tot timpul În gloate și oamenii se omoară Între ei și fac scandal. Singurele călătorii pe care le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
asta, nu și sînge. Asta este diferența dintre mulțime și gloată. Orice mulțime poate deveni gloată, dar acest joc de baseball stă cruce, ca acest lucru să nu se Întîmple. Uită-te la fotbal, mulțimile se transformă tot timpul În gloate și oamenii se omoară Între ei și fac scandal. Singurele călătorii pe care le mai face Zamyatin sînt cele la stadioane; cele vechi, intime, precum Wrigley Field, niciodată cele precum Astrodomul din Houston și mereu se Întoarce fericit. Stadioanele definesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
imitației, libertatea inovativă sînt afirmate impetuos: „Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar! (...) este bine să se știe de către toți cei care se intereseză de literatură în țara noastră ce vor acești cîțiva tineri care au curajul să se rupă de gloată. Ei nu sînt nici alchimiști căutători de pietre filozofale, nici inventatori moderni. Ei nu sînt decît expresia fatalelor legi ale evoluției. Ei nu caută lucruri noi, căci lucruri noi nu există. Ei nu caută decît forme noi pentru lucruri vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
IV, nr. 14, 18 octombrie 1913). Aceeași poziție, cu o notă de sarcasm în plus, într-un articol despre volumul De vorbă cu mine însumi al lui Minulescu: „-Era prin anul una mie nouă sute și opt, îmi pare, cînd în gloata scriitorilor români își făcu apariția un călător, purtător de steag străin, necunoscut. Multă rumoare și revoltă în lumea celor vechi. Cu deosebire consternat era nuvelistul, romancierul și criticul E. Lovinescu, căruia Rémy de Gourmont i-a furat poeticul titlu: „Pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o notiță cu arborele genealogic al familiei lui Napoleon, pe care îl copiase pe furiș, în orele de lucru, dintr-un dicționar biografic pe care l-a împrumutat de la biblioteca firmei. Conform articolului respectiv, părinții lui Napoleon au avut o gloată de copii deoarece, catolici fiind, nu aveau dreptul la avort. Napoleon a avut un frate mai mare, Joseph, trei mai mici și trei surori mai mici: opt copii în total. Pe lângă Joseph și Napoleon, mai erau: Lucien, Louis, Jerome, Elise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
constructor și restaurator de biserici la Roma pe pielea voastră și înfometând populația“. Drept care îi stârnește să ia cu asalt palatul Laterano. A doua zi spusele lui s-au adeverit. Ascunși după un portic lung și îngust, am zărit o gloată de oameni urlând, amenințând și atacând reședința papală. Cracco însă pusese la punct o apărare strașnică, folosind slujitorii de la palat și o parte din cler. Fiecare ușă era baricadată, și de la ferestre se vedeau vârfuri de săgeți gata să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
oră, animatorii vor să-i pună pe toți să cânte. Antonio o ignoră. De fapt, pentru el, doamna Fioravanti - căreia În trecut Îi urase să aibă parte de un psoriazis, de o chelie, de o sodomie multiplă executată de o gloată de marocani și orice altfel de pedeapsă capabilă să compenseze umilințele Înjositoare pe care i le servise fără ca măcar să-și dea seama - În clipa aceasta nici nu mai exista, era doar un obstacol: o grămăjoară de oase care se interpuneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Întrebat Aris nedumerit. Chiar ți-am răspuns așa? Nu cred să te fi Întâlnit În Paris. E un vis, Îi explicase. La ce-ți folosește să-ți scrii visele? a Întrebat el. Sunt doar rămășițe ale zilei. Maja intră În gloată, ridicându-se pe vârful picioarelor pentru a-l vedea. De câteva ori trăsese de mânecă pe câte un băiat cu părul lung și aspru, stil rasta, și de tot atâtea ori câte un chip străin se Întorcea spre ea surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Să prind gâze-n insectar, Să mă simt copilă iar, Să joc șotronul pe trotuar, Of, de-aș fi copilă iar! Joc de seară Peste drum în fapt de seară Larmă mare e în toi, Mic și mare strânși în gloată Fac un mare tărăboi. Saltă praful de pe uliți Câinii latră fără glas Ceata de copii năvalnici Joacă, cântă, fac alai. Blând privește mândra lună Pe ștrengarii mititei, Râd pe sub mustăți bătrânii Care au fost așa, ca ei. Peste tot e
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Le Bihan, Yves Pérec. Mai În spate, Ryan, dar și Anne Bréhat căreia acesta tocmai Îi prezentase scuze pentru disputa din ajun. În ciuda tristeții, ea apreciase acest lucru. O dată În viață, familia Kersaint Își Încălcase obiceiurile și se amestecase cu gloata, chiar dacă membrii ei nu binevoiseră să coboare din limuzina parcată mai la o parte. Am privit-o cum le ține piept. Mușcîndu-și buzele ca să-și controleze vocea. Cea născută la Lands’en Înțelegea adînca supărare a fiecăruia. Descendenta familiei Kermeur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la colesterolul tău, Îi strecură ea sec, zîmbind În schimb jur-Împrejur. Și la viitorul nostru. Oamenii ăștia sînt toți alegători, așa că fă bine și renunță la aerul ăsta Îngîmfat și ia mai bine exemplu de la fiica ta: amestecă-te cu gloata! Armelle ar fi fost cu siguranță mai puțin senină dacă ar fi putut să vadă cum fiica ei, Juliette, și Ronan Le Bihan profitau că se pierdeau Într-un grup compact de tineri ca să-și lase mîinile slobode să rătăcească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-se despre lingouri? Privirea albastră Înecată În lacrimi picura Îndoiala În sufletul tinerei polițiste. - În legendă, jefuitorii de corăbii erau șase. În grupul vostru cine era al șaselea? Pierre-Marie de Kersaint? - PM? Gwen rîse disprețuitoare. - Prințișorul nu se amesteca cu gloata, că doar sărăcia putea fi contagioasă. Cine vrei să fi fost? Pierric, firește, n-avea decît șase ani și deja manifesta supărătoarea tendință de a se ține după noi peste tot. În panica de atunci, am uitat cu totul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
excita mai mult pe fete. Doi parametri, nimic mai mult. Sigur, s-ar fi putut scrie un roman proustian jet set În care celebritatea să se confrunte cu bogăția, În care să pui În scenă antagonisme Între o celebritate pentru gloată și una mai discretă, pentru happy few; ar fi fost Însă lipsit de orice interes. Celebritatea culturală e doar un erzaț derizoriu al adevăratei glorii, gloria mediatică; iar aceasta, legată de industria divertismentului, aducea mai mulți bani decât orice altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu există nici măcar un chip prietenos. — Iisuse Hristoase ! aud că spune cineva. Uitați-vă la ea. Dar are voie să fie aici ? exclamă altcineva. — Nu, zic, încercând să par sigură pe mine. Ai dreptate. N-am. Dau să plec, dar gloata mă înconjoară din toate părțile. Nu pot găsi nici o cale de ieșire. Și atunci simt cum mi se ridică brusc inima în gât. Printr-un spațiu gol din mulțime, observ o claie binecunoscută de păr lânos. Și niște obraji roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]