1,064 matches
-
se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul valoric propus de critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
acest manuscris este o copie a unei traduceri moldovenești din slavonă, iar datarea este incertă (sec. al XVII-lea) și în acest caz. În toate aceste texte lexicul este de o frumusețe nebănuită. Numeroase cuvinte - adunate la sfârșit într-un glosar - pot face savoarea celor mai rafinați degustători de esențe lexicale vechi: bună vreare (bunăvoință), iuboste (iubire), nicidănăoară (niciodată), a vâna giuruința (a obține promisiunea), căruntețe (păr cărunt), adin-sineși (în sinea lor) ș.a. Dincolo de toate acestea, un lucru merită toată considerația
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
ca una impecabilă filologic și științific. A fost de atunci de foarte multe ori reeditată. E un model de ediție cu adevărat critică: la 476 de pagini, câte are opera lui Creangă, se adaugă 400, de note și variante, un glosar, 300 de pagini din dosarul receptării critice, 200, de bibliografie actualizată, extrem de minuțioasă - la a căror redactare și completare a contribuit substanțial Fănuș Băileșteanu. Însă și alte detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
martorul carcerelor comuniste. Echivocul nu mai ia naștere din limbaj, nici aici, nici aiurea, ci (o noutate aproape absolută la Foarță) din trama epică. Sunt, desigur, calambururi cât pentru o întreagă copilărie, sunt rarități terminologice cât să legitimeze prezența unui glosar, dar surpriza volumului o constituie slava stătătoare a lumii de demult pe care-o încapsulează. Notam mai sus că în pagini ca acestea trecutul nu e verificabil, chiar dacă se apelează constant la el. Se vor fi întâmplat toate cum zice
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
regimul comunist. Cele cinci sute de pagini de documente editate de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan și Mirela Matiu sunt însoțite de o sută cincizeci de pagini de studii lămuritoare, aparținând primilor doi cercetători, într-un volum încheiat cu un glosar de termeni utilizați de Securitate, alcătuit de Cristina Anisescu. Volumul "Partiturile" Securității. Directive, ordine, instrucțiuni (1947-1987) e un fel de introducere în securistologie, o disciplină care, deși nu a fost până acum numită astfel, își are specialiștii săi respectabili, situați
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
Covrig Roxana Adriana Săftoiu, purtătoarea de cuvânt a PDL, critică Noua Constituție. Ea spune că "riscă să devină un glosar de norme metodologice pentru nebuniile USL". Cu privire la amendamente, a spus că PDL le va susține pe cele cu privire la votul prin corespondență și la traseismul politic. Însă, va fi împotriva amendamentului legat de interceptările telefonice, fără mandat, pentru patru luni. Adriana
Scandal între PDL și USL. Motivul: Revizuirea Constituție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37081_a_38406]
-
dintr-o viitoare istorie a literaturii române. Urmează o destul de minuțioasă cronologie a vieții scriitorului și o notă asupra ediției, semnate, evident de îngrijitorul respectivei serii de opere. În final, avem o secțiune de note, variante, comentarii și indici, uneori glosare, apoi un dosar al receptării critice și o bibliografie selectivă " adică tot ce trebuie ca preambul documentar și instrumente imediate de lucru pentru studiul doct al operei unui clasic. Grupez în patru categorii istorice seriile de opere apărute, într-un
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
căutarea dozei), iată o mișcare literară interesantă. Personajul lui Vaculovski este un tînăr din Republica Moldova venit la studii într-o Românie care îl dezamăgește. Cuvintele "de peste Prut" fac nu de puține ori savoarea textului (cartea ar fi meritat și un glosar pentru argoul moldovenesc). Iar apoi, exact ca în multe piese BUG Mafia, urmează povestea unor tineri aflați pe muchie, între irealitate și doza fatală. Alexandru Vaculovski nu a inventat o carte precum cele pe care le adoră, dar el este
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
de origini diferite. Ca și ea, experimentata hispanistă Ileana Scipione, care predă și teoria traducerii și face seminarii-atelier de practică, recunoaște că echivalarea e o permanentă și laborioasă acumulare de cunoștințe (pe parcursul timpului, a fost nevoită să-și alcătuiască singură glosare cu termeni de navigație, termeni militari din trecut, cuvinte din argou etc.), dar o face cu plăcere și satisfacție altruistă. Un talent plurivalent și harnic, scriitorul Radu Pavel Gheo spune din experiențele cu Hemingway și Philip Roth că "traducătorii pot
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea belgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectivă și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea xeroxată a manuscrisului în chirilice de la 1746. O carte citată adeseori, dar rareori consultată, ajunge acum
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
Rodica Zafiu Un cuvânt argotic necuprins în dicționarele noastre generale, stabil ca sens, dar cu mai multe variante fonetice și ortografice, este ixivă (sau icsivă, exivă, ecsivă...). Termenul a fost înregistrat de V. Cota, în micul său glosar de argou din 1936 (Ar-got-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor), în forma de plural icsive, cu definiția "acte, hârtii fără valoare". După mai bine de jumătate de secol, cuvântul pare să fie încă în circulație, mai ales în limbajul lumii interlope
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
se inventariau "cuvintele cele mai utilizate în argoul șuților", amintindu-se și de ixivă ("act"). Un alt text jurnalistic sugera o anumită specializare semantică: "buletinul și pașaportul, numite generic Ťexiveť, rămân întotdeauna la proxenet" (Ziarul de Iași, 23.10.2001). Glosarele și dicționarele de argou apărute în ultimii douăzeci de ani au înregistrat termenul, dar au căzut în capcana variantelor sale, pe care le-au tratat ca și când ar fi fost cuvinte diferite. Glosarul lui T. Tandin (Limbajul infractorilor, 1993) cuprinde, la
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
la proxenet" (Ziarul de Iași, 23.10.2001). Glosarele și dicționarele de argou apărute în ultimii douăzeci de ani au înregistrat termenul, dar au căzut în capcana variantelor sale, pe care le-au tratat ca și când ar fi fost cuvinte diferite. Glosarul lui T. Tandin (Limbajul infractorilor, 1993) cuprinde, la litera E, forma ecsivă, în expresia a da ecsivă, cu sensul "a da de știre, a anunța", iar la litera I - forma ixivă, cu pluralul ixive și explicația "acte de identitate". Nina
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este cuprins în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un țigănesc cafti sau kafti. Numai că o asemenea formă nu apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992), după cum nu apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
local?” ( Repede aruncătură de ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În M. Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, apar titluri grăitoare: Nou dicționaru portativu de toate zicerile radicale și streine reintroduse și introduse în limbă... (1862
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
dintre cele mai vechi atestări ale cuvantului - într-un articol al lui st. Pasca din 1934 - indică pentru tira sensul "tovărășie", care ar putea fi o interpretare aproximativă a unei explicații contextuale (tira fiind tovarășul de furt). Veche (în micul glosar argotic al lui V. Cota, din 1936) e și atestarea expresiilor a ține tira (sau a sta la tira), inca actuale cu sensul "a asista un hoț în timp ce fură; a-l ajuta distrăgînd atenția păgubașului; a sta de pază pentru
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
buzunare". În Colin - Mével, Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990, se indică o primă atestare a substantivului țîre la 1829. Într-o carte din 1990 despre lumea hoților de buzunare parizieni - François Abjean, Pickpockets!, Paris, Acropole, 1990 - , apar, atît în glosar, cît și în text, termenii țîre "furtul de buzunare" ("voleurs a la țîre", p. 33), tireur, tireuse "cel/cea care fură", tirer "a fura"; grupul de polițiști care se ocupă de hoții de buzunare se numește chiar, informal, "la Țîre
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
mai clift și ce torpile [= pantofi]!" (V. Gr. Chelaru, „Din limbajul mahalalelor", 1937). Cuvântul nu a intrat în circulația familiar-argotică mai largă, dar pare să se fi păstrat în limbajul lumii interlope; cel puțin așa o sugerează includerea sa în glosarele și dicționarele de argou apărute după 1990. T. Tandin (Limbajul infractorilor, 1993) îl definește ca „îmbrăcăminte, haine bune" și citează expresiile a fi pus la clift sau a avea clift („a fi îmbrăcat bine, cu haine noi, elegant"). În dialogul
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
diverselor eforturi umane. sînt în genere bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicționare; multe dintre ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
DEX, în cadrul articolului pisică; o găsim, în schimb, în DLR (Dicționarul limbii române, tomul VIII, partea a II-a, 1974): a rupe pisica (de la început) = "a fi energic, hotărît, dîrz, a ști să-și impună voința"; citatul ilustrativ provine din Glosarul regional Argeș (1967), al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
exclusiv textului maiorescian, reprodus ca atare după manuscrisul caietelor, așa cum s-au păstrat ele până în zilele noastre. Alături de notele exasperant de detaliate (o singură eroare: Al. Parodi, din care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice de nume și de unul de locuri, această secțiune completează instrumentele filologice pe care editorii le oferă prezumtivului lector. Nu cred că vreunul dintre căuzașii „despărțirii de Maiorescu” a citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
contradicții interne. Dau un exemplu elementar: din mulțimea de posibile definiții dogmatice ale acestei rugăciuni funerare, Wieseltier n-a putut găsi nici una pe care celelalte să n-o infirme. S-a văzut, deci, nevoit să-și deducă din lecturi propriul glosar.) Nici Mihăieș nu e însă chiar străin de o atare performanță. Dificultatea principală, în ce-l privește, a fost aceea de reuși să înțeleagă exact, atât cultural, cât și uman, sensul unei cărți care la rândul ei constituia un filtru
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte pagini sportive recente. Glosarul adus la zi al clișeelor fotbalistice ar trebui să cuprindă mai întîi denumirile metonimice pentru reprezentanții diverselor echipe naționale: desigur, "tricolorii" - "lista cu pricina a ajuns în mîinile fotbalistilor "tricolori""; "primul rezultat de egalitate obținut de "tricolori"" - care luptă cu
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
Rom și altele, și altele. Toate - edituri. Sau mai exact, una mai editură decât alta, după cum ne sugerează umorul lui Cătălin Sturza. Criteriile de publicare sunt - dintru-nceput - misterioase; și nu se limpezesc cu nimic la foiletare. Prilej, desigur de glosare, de fantazare și de categorizare pentru autorul articolului. În funcție de gabarit sau de potența financiară, în funcție de perspicacitate sau de frecvența dialogurilor cu mesageri ai altor lumi, practic, oricine își poate vedea numele pe o copertă. Copertă dincolo de care, e adevărat, nici
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]