1,200 matches
-
pe stradă. Să-și bată joc de omul sărman, asta a fost marea ,,realizare de prestigiu” a politicianului ,,cinstit”! Și ,,deștept” pe deasupra ! Nu știa Iliescu ce se întâmplă în țară? Știa foarte bine! Era în deplinătatea facultăților sale mintale de ... Golan notoriu ! Iliescu reprezintă arhetipul haitei de golani cu pretenții de oameni onorabili care a jefuit în ultimii ani în mod sălbatic țara. Este arhetipul unui individ incapabil, un neisprăvit care niciodată nu a făcut ceva util pentru ceilalți, toată viața
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
omul sărman, asta a fost marea ,,realizare de prestigiu” a politicianului ,,cinstit”! Și ,,deștept” pe deasupra ! Nu știa Iliescu ce se întâmplă în țară? Știa foarte bine! Era în deplinătatea facultăților sale mintale de ... Golan notoriu ! Iliescu reprezintă arhetipul haitei de golani cu pretenții de oameni onorabili care a jefuit în ultimii ani în mod sălbatic țara. Este arhetipul unui individ incapabil, un neisprăvit care niciodată nu a făcut ceva util pentru ceilalți, toată viața sa a constat în ,,munca de partid
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fost odată în America"? "Once Upon a Time in America", regizat de Sergio Leone, lansa "pe piață" în 1984, în interpretarea lui Robert de Niro, în rolul principal, figura tânărului mafiot Noodles. Bazat pe romanul lui Harry Grey "The Hoods" (Golanii), Noodles avea ca model pe unul din celebrii capi ai mafiei, evreul Meyer Lansky. Născut la Grodno (actual în Belorusia) ca Meyer Sukowlianski, la 4 iulie 1902, în 1911 emigrează cu părinții în SUA și se integrează rapid bandelor delicvente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vă voi prezenta doar textul primei strofe evident, fără partitura muzicală pentru a vă convinge de adevărul spuselor mele. Iat-o: "Cârciumare dă-mi o bere vreau să beau (bis) Ce știu ele ce este viața Ce-i iubirea de golan Să iubești o fată care Nu dă pe tine nici un ban." (Cântec sârbesc) Mai mult ca sigur că primul vers al cântecului a fost greșit înțeles de către patron, acesta considerând pe nedrept! că interpretul solicită o bere neavând nici un ban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
limba germană se ivi ca o epidemie, Într-o după-amiază, cu toții am învățat perfect "Vater Unser der Du bist in Himmel", lecție ratată trei ani de-a rândul. Georgescu -figură cum se spune acum "contestată", care era un libertin și "golan" declarat a învățat o poezie de amor în nemțește și i-a pus-o în teză, cu dedicație, semnându-se cu tupeu. Domnișoara G. s-a înroșit, nu a spus nimic. Georgescu nu a pățit nimic, nu a fost eliminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
faceți, ce puteți și ce nu puteți... Nu sunteți bun de nimic, nici măcar să iubiți ca lumea, pururea cu jumătățile Voastre de măsură, ființă meschină și dezgustătoare - iată cine-mi sunteți! Așa că, să nu vă fie cu supărare, dar, așa Golan mare cum sun teți, sunt nevoit, spre binele Familiei, să mă ocup serios de educația Voastră. Să nu Vă pună dracu’ să nu mă ascultați, că naiba Vă ia! Mai întâi de toate, faceți bine și lăsați-Vă de muierlâcuri
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sofisticate, cu care se puteau teoretiza la nesfârșit tot felul de pro bleme, despicând firul în patru... și nu eram nici ca X, Y, Z - băieți viguroși de la țară sau de prin mahalale - frizeri, muncitori, soldați ori, pur și simplu, golani și șantajiști, care puneau la încercare nu numai plăcerea trupului, ci și toate spaimele sufletului, stârnind un diapazon de senzații din cele mai largi, asemenea fiarelor carnivore din junglă, a căror urmărire și vânătoare nu se puteau compara nici pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
între timp o binemeritată turnură. Trebuia să par bogată și echilibrată. Nu eram. Dar masca am purtat-o. Scrisoarea 59 Mi-am adus foarte repede aminte din ce cauză am plecat. Sărăcie și neobrăzare. Trenul spre casă era plin de golani și de bețivi. Drumurile erau doar gropi, mă și mir cum a învățat nepoțelul meu să meargă . Prețurile la alimente sunt ca în Italia, dar salariile sunt pe sfert. Pentru mulți intervine nepăsarea. Când vezi că muncești și n-ai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fel ca pe [al] pezevengh[ei] din stabilimentul din Calea Oilor, aveam să aud, dar fără să-l ascult, sfatul insinuant al vechiului meu prieten Nae Ionescu de la Noua Revistă Română și Ideea Europea nă, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: — Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decât numai prin muieri! Maximă Înțeleaptă, pe care Nae - filozoful și profesorul de mai târziu al unei generații - a și urmat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plăceri sau voluptăți. Dimpotrivă, aș zice! Dar, mai Întâi, nici o femeie de pe lume, zi-i nevastă, zi i ibovnică, zi-i oricum, nu-i chiar atât de bucuroasă și nu-și face o glorie În a avea lângă ea un „golan“ (le-am auzit adesea calificându-ne [așa] Între ele când e vorba de un bărbat care n are parale, chiar de ar avea destule merite intelectuale, fizice sau chiar virile). Unele iubite ale mele de pe vremuri, inteligente, cu fantezie și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
asta de Paști, când mulțimea veselă a băieților, porniți În cârduri de la biserici, se abătea acum să ciocănească În gea murile femeilor ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă și de indignare. După peste patruzeci de ani, Încă o mai văd și astăzi pe Rădița, țigăncușa cea arzoaie din bordelul lui Chiriță, Salambo, cum Îi spuneam noi, băieții de la Sf. Sava și Matei Basarab
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tu mai bine decât mine la ce mă refer, știi că team iubit! Am nutrit o profundă afecțiune pentru tine, nam ascultat de nimeni. Te credeam cald și unic. Am petrecut clipe frumoase împreună. - Cu asemenea prostii te-au influențat golanii pe carei ai tu! - Dacă aș avea pe altcineva aș mai fi cu tine? Gândește-te puțin. Orașul e destul de mic. Mă cunoaște toată lumea. Avem zeci de cununii și botezuri la care au asistat atâtea neamuri lângă noi. M-aș
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu acțiunile lui nelegiuite. Ar fi obținut poate mai mult din ceea ce dorea, dacă ar fi cunoscut ceva mai bine psihologia occidentală. În București, diviziunile adânci prezente în sânul societății au devenit aparente atunci când am fost martorul disperării și furiei golanilor care înțeleseseră că Revoluția le fusese furată și a supărării și nedumeririi multor altora, care considerau că ridicarea împotriva autorităților era un act nebunesc. Probabil că indicația cea mai clară pe care am avut-o despre modul în care evenimentele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
repetate rînduri vise că am părul lung și că-mi suflă vîntul prin plete. Colegii ziceau, desigur, că am față de killer. Nu știau, de fapt, ce tip sensibil sînt. Eram un tip sensibil și, în ciuda aparențelor, nu eram deloc un golan. Asta a reieșit și dintr-o chestie care mi s-a întîmplat la numai cîteva zile după ce m-am ras în cap. Purtam o șapcă străină, de care eram foarte mîndru, dar pe care, la un moment dat, era s-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
moment dat, era s-o pierd. Într-o zi, pe cînd mă îndreptam, împreună cu alții, spre locul dintre blocuri unde obișnuiam să tragem una mică, m-am întîlnit cu unu’, Grecu, un blond îndesat, care era renumit în cartier ca golan : se spunea că știa să arunce foarte bine cuțitul. Grecu m-a văzut de la distanță și m-a chemat : „Bă, tu, ăla cu șapcă verde ! Vino-ncoa’ !“. M-am executat, cu coada- ntre picioare. N-avea rost să fug, că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
într-o continuă spaimă, tresărind la fiecare sonerie, aranjând, pentru prima dată în viața mea, să fiu invitată undeva în toate zilele de sărbătoare, ca să nu-l mai aud trăind, în camera pe care am iubit-o atât, pe acest golan cu gașca lui de țiitoare, neveste și complicații sordide. Și se mai și laudă că el respectă casa, că a fost elev al lui Papà. [...] Derbedeul ăsta se întâmplă să fie fostul director al fabricii Steagul Roșu, de care depinde
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
director al fabricii Steagul Roșu, de care depinde apartamentul nostru, ceea ce explică de ce am fost dată afară din birou fără să am voie să iau nimic, ba, mai mult, fiind obligată să-i dau pături și cearceafuri (fiindcă e un golan, un sărăntoc). Nu știa să folosească hârtia de W.C. și, cum se înfundase canalul, a făcut o grămadă de aproape 50 cm de ziare Scânteia, folosite. II Marți, 2 mai [1950] [...] Azi-dimineață am fost la Crematoriu; cred că au trecut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
știu, cucoane? S-a dus. Eu știu cu cine trăește? I-am spus să vie să trăească cu mine la bordeiu... Eu știu dac-a voi?... Acu-i încolo, pe la Avrămeni... Acest Gheorghe Barbă e ceia ce se chiamă un golan. Un om care n-are nimic, nici cămin, nici patrie. Muncește ici, muncește colo, bea ce câștigă, trăește în bordeiu toată viața, ori lângă vite, într-o bună zi moare, nimeni nu-l plânge. Nici în mormânt nu-i acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acasă la el, poate nici în mormânt nu-l pun. La biserică n-a fost niciodată, nu se închină niciodată, dintre orașe nu cunoaște decât Săveni, Darabani, habar n-are de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-n timpurile preistorice: un buzdugan cu mănunchiul de lemn și c-o boambă mare de alamă la capăt... În întinderile acestea mai toți umblă călări. Cei așezați în jurul curții se numesc Bordeeni. Mihalache Prescurie vânător Tentea, poreclă a unui golan. Gheorghe Barbă Ghiță Tentea Mihalache Prescurie Sandu Faliboga Neculai Bordeianu Gheorghe Izdrail II. Niță începe slujba. Toamna, iarna domoală. Sfat la bordeiul lui Tentea cu fata, despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
d. duce d'Aumont, privindu-se în oglindă, avea zilnic acest solilocviu: "D'Aumont! Domnul Dumnezeu te-a făcut bun gentilom; majestatea sa te-a făcut duce; fă și domnia-ta ceva pentru tine în lumea asta: bărbierește-te." Un golan întinde trufaș pălăria cerșind, la una din porțile Madridului. Nu ți-e rușine, îl mustră un neguțător, să faci asemenea meserie? Doar ești om cât un munte și ai putea lucra. Domnule negustor, răspunde mândru cerșetorul; îți atrag atenția că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amintit. *Cîte unul pe lună, uneori și cîte doi, din cei „cu minți rătăcite”, sînt îndrumați către redacție. Azi a apărut o doamnă din Argeș, „poetă”. Înainte de a ajunge la noi, a mers la un activist cultural din Pitești. Un golan, acela i-a spus că, într-adevăr, versurile ei „țin de sfera culturii”, sînt bune, și i-a recomandat să se adreseze unei reviste. „Poeta” n-a precizat dacă a trecut și pe la confrații noștri de acolo. Aci a venit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt nevasta de protocol; cealaltă (Ortansa) e amanta. Bietul, e asediat de ea chiar și la Brăila! N-are puterea s-o rupă: e monogam de felul lui, în plus firea țărănească nu-i permite să fie brutal. Un altul, golan, i-ar fi spus: «A fost bine cît a fost, acuma, haide, fă pași pe covoraș!» Dar el nu se poate despărți!” Ironiile ei sînt dublate de melancolie: „Nu pot arunca la canal 15 ani de căsătorie!” în ciuda celor întîmplate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vecinii. În viață - consideră -, ghinionul său au fost șefii obtuzi, inculți, răi. Pomenește de „unul Loghin, Dumnezeu să-l ierte!”, dar își ia vorba înapoi: „Am zis «Dumnezeu să-l ierte!»?” Amintirea învîrtiților și parveniților îl înfurie, la fel amintirea golanilor și hoților care speriau tîrgul în tinerețea sa. E atît de supărat, încît cred că nimic din ceea ce a trăit de-a lungul celor șaptezeci de ani ai săi nu-l mai bucură. * Am recuperat ziua pierdută, abia la miezul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și prioritatea „0” o reprezenta asigurarea cazării acestora. N-a zis nimic dar a continuat să vină aproape zilnic. b. „În caz de refuz, vom aplica varianta a doua” „Tanti Sanda (Dumnezeu s-o odihnească-n Pace!), dacă mai vine golanul ăsta pe aici, eu sînt În oraș!”, Îi poruncisem uneia dintre cele cinci femei de serviciu din subordine deoarece ea lucra cel mai adesea În apropierea biroului meu și paznicul o putea avertiza În timp util, fapt ce-mi permitea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]