2,459 matches
-
Alți invitați au fost părintele scriitor Radu Botiș, Ioan Lazar din Purcăreț, preotul Ioan Mureșan, poetul Vasile E. Lupșe, ing. Vasile Creț, profesoarele Anca Rus și Maria China, ș.a. Au onorat cu prezența prefectul Anton Rohian și bineînțeles cel dintâi gospodar al urbei, primarul Lucian Morar, care a oferit „Diplomă de excelență” celor care au avut activitate scriitoricească și au contribuit la promovarea culturii și spiritului românesc, a zonei Ulmeni, printre care Viorel Mureșan, Florica Bud, Radu Botiș, Vasile Morar și
„TOAMNA SOMEŞEANĂ” 2015 DE LA ULMENI A FOST UN SUCCES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347115_a_348444]
-
putea întreține pe ele și să-și întrețină un pic și pre¬otul, și cheltuielile pe care le au acolo. Restul, din mila lui Dum¬nezeu, cu ce putem, ne gos¬podărim: preoții mai și lu¬crea¬¬ză, deci sunt gospodari, și mai avem ajutor de la Fondul Cen¬tral Misionar, de unde mai pri¬mim un pic de mângâiere pentru preoții pe care îi avem aici. De aceea, pe această cale aș mul¬¬¬¬țumi Sfântului Sinod, Pă¬rin¬¬telui Patriarh, bunilor cre
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
să ne simțim și noi bine, că nu avem nevoie de „serviciile” ei de doi bani, înveninate și agramate. Ducă-se cu joimărica pe la alte case, poate se alege cu vreun ou de câță, sau cu un colac, din mila gospodarilor tămâiați. Cu orgoliul unei cloțe literare, împăunându-se cu talentul pe care, nici dacă îl cauți cu lumânarea, nu-l are - scuze pentru rimele involuntare și pentru cele viitoare!- caută râme prin toate revistele, spre propria-i îndestulare. Croncănind și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
să ne simțim și noi bine, că nu avem nevoie de „serviciile” ei de doi bani, înveninate și agramate. Ducă-se cu joimărica pe la alte case, poate se alege cu vreun ou de câță, sau cu un colac, din mila gospodarilor tămâiați.Cu orgoliul unei cloțe literare, împăunându-se cu talentul pe care, nici dacă îl cauți cu lumânarea, nu-l are - scuze pentru rimele involuntare și pentru cele viitoare!- caută râme prin toate revistele, spre propria-i îndestulare. Croncănind și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai apreciați primari din împrejurimi. Gospodar desăvârșit, primarul învățase multe de la sași și știa
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai apreciați primari din împrejurimi. Gospodar desăvârșit, primarul învățase multe de la sași și știa să-și îndrume și să-și organizeze bine consătenii. “Lui Ioan Manduc nu-i era rușine să spună că a învățat gospodărie de la sași"- spune domnul Marius Traian Dumitru din Sibiu, nepotul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Transilvania în anul 1988, apoi a revenit la Sinaia, fiind preot în perioada anilor ’90-’91 la biserica “Sf. Ilie Tesviteanul” și suplinitor la biserica din cartierul câmpinean Slobozia, tot din anul 1991, când devine preot cu drepturi depline. Bun gospodar, cu o minte ascuțită și o cultură bogată, dar și cu drag de istoria locului, a transformat lăcașul care poartă hramul Pogorârea Sf. Duh și Nașterea Domnului, în unul nu doar de cult, ci și de cultură, prin activitatea bogată
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o crâșmă mai de soi -, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați - după moda vremii - pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
pentru totdeauna, din moment ce și-a întemeiat o familie admirabilă, luminată și-nveselită de fiul Nicușor, un copil ce promite de pe acum dragoste de îndeletniciri tot mai abandonate, ale muncii pământului, cultivării și creșterii animalelor, având de moștenit de la bunicii din partea tatălui, gospodari harnici de la Runc, o parte mare de pământ, imașuri, pădure, unelte, casă, animale... dacă toate acestea scapă de sub grija omului îndrăgostit de traiul patriarhal, se părăginește totul...! Cu așa copil și așa dulce-grea povară de bunăvoie e sigur faptul că
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
satele din jur pentru băutura de care dispunea. Avea vie altoită, avea pruni și alți pomi. Făcea mult vin bun și țuică tare și oricând era gata să bea un pahar cu cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți s-au așezat pe pat, Dănilă Dunăreancu s-a grăbit să le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște vin de altoi. Cu care începem să clătim gurile? - Bă, Dănilă, adu și de aia și de aia și alegem noi! A adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi au gustat și au dat sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
copii ai săi, Silvia și Ovidiu, cărora le-a fost și tată și mamă, asigurându-le o instruire înaltă și o educație aleasă. Preot paroh, de enorie, la sat și la oraș Puterea sa de muncă și spiritul de bun gospodar s-au vădit din plin la Parohia Băbeni, județul Vâlcea, unde erau trei biserici, pe care le-a găsit într-o stare deplorabilă. În vara anului 1925 a renovat complet biserica parohială, cu hramul Buna Vestire, făcându-i temelie din
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
pe lângă unele personalități politice și culturale ale vremii, deplasându-se în mai multe rânduri la București, pentru menținerea seminarului eparhial, și a obținut în final patronajul Ministerului Învățământului și înscrierea lui în bugetul statului. Totodată, s-a dovedit nu numai gospodar încercat, ci și minunat profesor, neîntrecut duhovnic și adevărat părinte pentru elevii săi. Prin chibzuință, corectitudine și inițiative personale de natură economică, a reușit să achite datoriile din trecut ale seminarului, dar să și micșoreze simțitor taxele elevilor, ușurând astfel
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
îndrăgit, de-a lungul timpului, i s-a mai spus „Cap de Primăvară”, „Logodnicul Păsărilor” etc. Despre cei care îl sărbătoreau se zicea că vor fi feriți de boli și vor avea noroc în dragoste. Sărbătoarea era benefică și pentru gospodari, nu numai pentru flăcăi și fete, pentru că avea să urmeze un an în care copiii aveau să le fie frumoși și sănătoși, un an bogat în roade, cu păsări și vite multe... ... și era acest fecior atât de năvalnic în
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
disperă nimeni. Totul respiră a candoare, frumusețe și fericire. În paradisul meu, nu există, tată, ziuă sau noapte. Totul este numai lumină. Totul strălucește ... ” (pag.96-97) In paradisul Viezurenilor nu locuiesc îngeri, ci oameni, mai mult sau mai puțin educați, gospodari, dar și leneși, hoți, tineri care își trăiesc în taină sau în văzul lumii viața amoroasă, oameni cu credință în Dumnezeu, cu bun simț, dar și lichele, în general, toate tipurile umane ale unei comunități. Totuși, autorul îngroașă o trăsătură
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
să rămână în familie, văduva acestuia, Lenca, și-a dat fiul, pe Nelu MARTINOVICI, ca ucenic la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist care însă nu făcea decât lucrări mai simple, ocazionale pentru gospodarii satului. Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roți pentru căruțele sătenilor și ocazional tâmplărie pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
din casă în casă și numărînd picioarele, care se împărțeau la doi, și copitele, care se împărțeau la patru, după formula clasică a recensămîntului inventată de comisia mixtă de specialiști, Cezar se mai oprea la cîte o cafea cu vreun gospodar, sau la o bîrfă locală cu vreo reprezentantă cu două picioare, nu cu patru. Acest numărat îi intrase atît de tare în reflex, încît se trezise numărîndu-i picioarele pînă și colegei lui de la școală, cu care își mai petrecea uneori
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 36 REGINA NINSORILOR După cum se știe, primăvara se și vedea pe ea însăși întronată regina ninsorilor, pentru că bătea vîntul și usca brazda arată din toamnă, gospodarii se jurau că de a doua zi vor căra bălegarul la cîmp, da' era prea plăcut să stai la soare, se gîndea Thomas, zîmbindu-mi de pe scara de lemn, pe care se așezase oftînd ușor de mulțumire. Licurișca spăla paharele, o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Și la o sută de ani sau la o sută cincizeci dacă te-ai afla în fața morții, tot la fel ai zice: - Doamne, ce repede a trecut viața mea! În drum spre bârlogul meu, mă opresc lângă ograda lui Trifu, gospodar respectat și la locul lui. Are o casă care nu se deosebește cu nimic de a celorlalți consăteni. Dar mai are și o cameră mansardată, nu mai mare cred, de doi pe trei, cu balconaș. Sau chiar mai puțin. Parcă
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
deloc răgaz pentru odihnă. „Muzeu, băieți, muzeu al satului. Să lăsăm vremurilor ce vin, copiilor și nepoților, obiectele, tradițiile, îndeletnicirile, portul național al moșilor și strămoșilor noștri”, ne spunea dânsul. Și așa, cu căruța bătrânului Stelian, am mers pe la curțile gospodarilor din Domnești și am scotocit, timp de o vară întreagă, podurile și magaziile. Marele profesor nu avea liniște, parcă nici nu dormea nopțile. La ora șase dimineața era la poarta mea: „Hai, să mergem!”. Și plecam, o luam de la capăt
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci și vinuri, turtă dulce, kurtos kalacs, covrigi și
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
păturile, șezlongurile și masa cu băncuțele. Apoi pândim un grătar liber. Tragem puternic aer în piept, pentru săptămâni de zile de smog urban, de acum încolo. În sfârșit, o familie face focul la grătarul aflat la doi pași de noi. Gospodarul taie surcele, apoi le așează în formă de rug și șpreiază cu gaz maldărul de lemne din cenușarul grătarului. Se încinge un foc pe cinste. Frumos. Limbile vii se zvârcolesc și se înalță, pocnind. Din când în când, omul mai
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
care, cine știe cum, i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să nu, țață Saftă? Că doar trăim
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
lui Ion era Ruxandra lui Ghiță Pâslă. O copilă zveltă, cu căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
sau „minori mari”, cum le-ar spune G. Călinescu celor din urmă), aceștia făcând obiectul de cercetare al primei părti (Scriitori de ieri. Comentarii literare, exegeze, portrete,omagii). Astfel, plecând de la unele informații de istorie literară referitoare la familistul și „gospodarul” Tudor Arghezi (Povestea Mărțișorului. Casa memorială a lui Tudor Arghezi), trece în Ardeal pentru a ne încânta cu ideile din cele mai frumoase creații lirice ale lui Lucian Blaga, revelând principalele teme ale acestora, dintre care se desprind natura ca
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]