1,645 matches
-
demnă. Prima convocare pentru reconstituirea secțiunii București, a fost făcută la 17 septembrie 1944. Într-una din întunecoasele cămăruțe ale redacției ziarului Libertatea din str. Sărindar, nu ne găseam în după-amiaza acelei duminici însorite de toamnă decât 15 tovarășe: 9 gospodine, soții de tovarăși, 3 funcționare, 2 muncitoare, o profesoară. Nefiind în număr pentru a se putea constitui secțiunea, am amânat-o cu o săptămână - când au mai venit încă două muncitoare. Ce să facem? Tot nu eram în număr pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ivit în cale reușind astfel să încadrăm și masele de femei și să pregătim și cadre conștiente pentru conducere. Rând pe rând, au venit alături de noi, pe lângă muncitoarele manuale din fabrici și ateliere - muncitoarele intelectuale, învățătoarele, profesionale, funcționarele și liber-profesionistele, gospodinele și obiditele noastre surori din sate. Astăzi, după doi ani de activitate, secțiunile noastre împânzesc țara în lung și în lat, avem organizații în toate județele, la orașe cât și la sate. Pe lângă acțiunile de asistență socială, de protecția mamei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Muncitoare din România este mai necesară și mai puternică decât oricând, dovedindu-se a fi cel mai potrivit instrument de luptă pentru afirmarea drepturilor și năzuințelor femeilor muncitoare din această țară. Fie că sunt muncitoare de fabrică, intelectuale, sătence sau gospodine, toate femeile, găsesc în cadrele organizațiilor U.F.M. - exprimarea dreptelor lor revendicări. Conștiente că rezolvarea tuturor problemelor feminine se încadrează în rezolvarea problemelor sociale, femeile muncitoare din această țară se încadrează pe zi ce trece, tot mai multe în U
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
F.D.R., zeci de delegate au ținut să se înscrie la cuvânt și au trecut, pe rând, la tribună. Se perindă astfel: Neicu Dumitra, țărancă din R. Sărat, îmbujorată la față, îmbrăcată într-o ie roșie de toată frumusețea, Ana Gluvacov, gospodină din Turda, mândră de brigada de femei „Elena Pavel”, Niloș Ilona, țărancă maghiară de la Vișia-Cluj, care uimește sala prin siguranța și darul vorbirii, Cosma Aurora, muncitoare de la Vâscoza Românească - Lupeni, care rostește cuvinte înflăcărate despre ridicarea producției, Maria Voluntaru, artistă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la punctul următor din ordinea de zi, raportul la statut, pe care-l prezintă tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă care grupând toate muncitoarele, țărăncile, gospodinele și intelectualele progresiste, trebuie să fie unul din factorii principali pe care guvernul proletariatul și țărănimea muncitoare, se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi. După discuții, a fost votat proiectul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară slobode-n copaci prin pădure Și nimănui nu-i trăznește prin cap să le fure. Frații lui priveau înainte, el privea în urmă. Iubea fiecare copac și pământul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o zonă nouă, în curs de dezvoltare, din afara orașului”, i se oferă imediat un post la școala cea nouă din cartier. Unicitatea ei, care este uneori confundată cu independența, își schimbă oarecum natura după căsătorie. Acum, mamă a trei copii, gospodină și învățătoare cu normă întreagă, îi spune intervievatoarei că este binecuvântată cu o trăsătură mult practică: „Dumnezeu mi-a dat un dar grozav - viteza, ăsta-i norocul meu”. În cadrul teme sentimentului de apartenență și de separare, o anomalie lupta Sarei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
minte în cap. Dacă are și bun simț, totul o să meargă ca pe roate. O mângâie pe obraz: — Căminul Statului este precum celelalte case... — Da? se minunează Domitia. — Da, întărește Occia. Ai să vezi că și noi, vestalele, suntem bune gospodine. Ne îngrijim ca focul sacru să ardă neîntrerupt, păstrăm curată cămara unde depozităm primele spice de grâu. Îl măcinăm și-l coacem... O preoteasă îi arată ulcica de lut pe care o ține în poală: — Uite, eu sfărâm sare... — O
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rând, a trebuit să-i ia un interviu unei femei care din nefericire avea un derbedeu băiat în vârstă de treisprezece ani dependent de droguri, și a încercat să scoată de la ea povestea felului în care l-a crescut. Biata gospodină prostuță a început prin a-i răspunde simplu la întrebări, numai prin da sau nu, incredibil de intimidată acest ziarist înalt, arătos și bun de gură. De fapt, nu ar fi contat nici dacă Ben ar fi fost scund, gras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ele. Cealaltă a împins-o înspre Ben, care nu și-a dat seama ce se petrece, așa că le-a ignorat și și-a văzut de treabă - până când n-a mai avut ce face. ― Scuză-mă, a spus atunci femeia - o gospodină timidă, la patruzeci și ceva de ani. Nu te supăra, dar nu ești tu tipul de la televizor? ― Nu știu, a zis Ben, care oricum nu prea știa ce să răspundă. Care tip de la televizor? ― Aaaa, tu ești! Îți recunosc vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
oraș, și, pe urmă și mai departe, și o să le povestim tuturor copiilor fapta ta. Ce crezi că au să spună ei? Minciuna are picioare scurte Cel mai mult și mai mult îi place Sorinei să se joace de-a gospodina. Pentru că o mămică gospodină trebuie să știe o sumedenie de lucruri: să îngrijească îmbrăcămintea tuturor celor din casă, să pregătească mâncăruri bune și gustoase, să facă prăjituri și plăcinte care-ți lasă gura apă doar când le privești... Nu-i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și mai departe, și o să le povestim tuturor copiilor fapta ta. Ce crezi că au să spună ei? Minciuna are picioare scurte Cel mai mult și mai mult îi place Sorinei să se joace de-a gospodina. Pentru că o mămică gospodină trebuie să știe o sumedenie de lucruri: să îngrijească îmbrăcămintea tuturor celor din casă, să pregătească mâncăruri bune și gustoase, să facă prăjituri și plăcinte care-ți lasă gura apă doar când le privești... Nu-i vorbă că și tăticii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
tăticii au atâtea de făcut. Dar cine-a mai văzut fetiță care să se joace de-a tăticul?! Sau băiat care să fie... mămică?! Ce frumos e când Sorina se simte stăpână peste crăticioare, farfurii, străchini, cuțite, linguri!... Ca fiecare gospodină adevărată - chiar dacă are numai câțiva anișori - Sorina are toată trusa de bucătărie, începând să spunem, cu furculițele și sfârșind cu aragazul. Iar când, ceva anume, se mai strică, ori se pierde, înlocuiește totul, cumpărând ceea ce este necesar de la magazinul de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
decât altele. Numai că, la ei, coroana de care îți vorbeam înseamnă o arcuire cât mai frumoasă a ramurilor. Și ce facem noi cu crengile astea tăiate? întreabă băiatul. Uite, dacă vrei tu, ia-le și cară le la bucătărie. Gospodinelor noastre le-or fi de vreo trebuință. Cât e ziulica de mare, Sorina stă pe lângă bunica; o ajută, după puteri și pricepere, la pregătitul bucatelor, sau merg împreună să hrănească purceii, rațele sau găinile. Acum, bunica stă de vorbă la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de genul:" Dacă tot te-ai hotărât să te sinucizi, de ce să o faci degeaba, ca orice sinucigaș umil și anonim, despre care vor apărea doar trei rânduri pe pagina a patra în gazeta locală de mâine, iar slujnicele și gospodinele vor comenta la promenada de duminică, chiar aici, în parcul municipal, «Spânzurarea fotografului ăla de venea cu leul în parc, Karl sau Karel, cum naiba îi zicea, fie-i țărâna ușoară, că am auzit că suferea de ficat, de prea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Maranda, se și stropși la el: - Da' ci, ai murit?! Di-acolo nu-ț aduc ninica! Acelea îs pentru înmormântare! La domnii profesări am eu grijâ, n-ai tu treabâ, vezâ-ț de-ali tali! - Videți dom' profesor ci grijulie babă am? Gospodină, gospodină și are grijă de mine mai mult mort, decât viu. E-a patra babă, da' să cunoaște c-am ales-o bine, n-am ci sâ-i reproșăz! Apoi către Maranda: - Vezi ca după aceea sâ pregătești șâ ceava di
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
se și stropși la el: - Da' ci, ai murit?! Di-acolo nu-ț aduc ninica! Acelea îs pentru înmormântare! La domnii profesări am eu grijâ, n-ai tu treabâ, vezâ-ț de-ali tali! - Videți dom' profesor ci grijulie babă am? Gospodină, gospodină și are grijă de mine mai mult mort, decât viu. E-a patra babă, da' să cunoaște c-am ales-o bine, n-am ci sâ-i reproșăz! Apoi către Maranda: - Vezi ca după aceea sâ pregătești șâ ceava di mâncare
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Atrag atenția că anunțurile care urmează nu sunt inventate, ci sunt cât se poate de reale: - Ești analfabet? Scrie-ne azi și te ajutăm pe gratis. - Vând câine: mănâncă orice și îi plac foarte mult copiii. - Castron pe placul oricărei gospodine cu fund rotund pentru batere eficientă. - De vânzare: birou de epocă pentru o doamnă cu picioare subțiri și sertare largi. - Mașini uzate: De ce să te duci în altă parte ca sa fii păcălit? Vino la noi! Nu-i așa că a devenit
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un tic. Nu mai avem posibilitatea unei discuții lăsată în voia ei căci mereu trebuie să ne aducem aminte că se apropie ora uneia din noile noastre îndatoriri. Dimineața, Ioana nu poate să stea fără grijă la plajă, căci e gospodină. După-amiază, la patru, trebuie să plecăm. Apoi, la Cavarna, așteptarea doctorului, care întîrzie regulat, și ora plecării îndărăt. Avem deci multe ocupații, dar, tot așteptîndu-le pe fiecare să le vie rândul, suntem nerăbdători. Odinioară, când n-aveam nimic de făcut
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
a explicat madame Pitpalac! La urma urmei, n-au decât să facă după pofta lor. Tot erau singuri pe lume, și, de altfel, domnul Jianu e mai îngrijit, mai periat. Orice se poate spune despre madame Pitpalac, dar e bună gospodină. N-ar putea veni la înmormîntare și domnișoara Lidia? Ar fi chiar obligatoriu, oricât de mare boieroaică s-ar ține. Trebuie să aibă recunoștință către Sandu, și Sandu a fost intim cu Viky. De la moară până aici nu sunt decât
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de genul:" Dacă tot te-ai hotărât să te sinucizi, de ce să o faci degeaba, ca orice sinucigaș umil și anonim, despre care vor apărea doar trei rânduri pe pagina a patra în gazeta locală de mâine, iar slujnicele și gospodinele vor comenta la promenada de duminică, chiar aici, în parcul municipal, «Spânzurarea fotografului ăla de venea cu leul în parc, Karl sau Karel, cum naiba îi zicea, fie-i țărâna ușoară, că am auzit că suferea de ficat, de prea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
că amorul lui e alcătuit mai cu seamă din vanitate și din simțul de proprietate asupra femeii. O femeie de rasă și de lux este un produs rafinat în salon și un animal primitiv în iatac. O femeie comună e gospodină și într-un caz și în altul. De cele mai multe ori n-o iubești pentru că are calități, ci are calități pentru că o iubești. Atențiile arătate și serviciile făcute indistinct prietenilor și străinilor ofensează prietenia și o dezobligă de sentimentul recunoștinței. Nimic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și mai puțin, decât să-i scadă patima. 21. Situația femeii ă...î nu o poate simți și nu o poate vedea bine decât numai o femeie. Bărbatul, prin definiție, e neatent la munca de ceas cu ceas a femeii gospodine, fără nici o strălucire și fără efecte vădite și apreciabile. 22. Un om care-și pompează în chip nefiresc toată energia lacreier, e deja un bătrân. Un intelectual bătrân e un bătrân la pătrat. Femeia știe toate acestea inconștient. De aceea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
milion de argumente, unul mai ipocrit decât altul și mai sofistic. Azi-dimineață scutura niște cuverturi la geamul odăii ei de culcare, îmbrăcată cu o polcuță albastră și cu o digrimea 1 pe cap. Ocupația ei pur femeiască și îmbrăcămintea de gospodină îi dădeau un farmec atât de ispititor!... Dar tot ce face mi-i scump, pentru că tot ce face e o realizare necontenită a ființei ei și e, totuși, o altă descoperire emoționantă. Cum m-a văzut, mi-a spus încă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cupolă enormă, dizgrațioasă, pe jumătate îngropată în pământ, a unei catedrale urieșești scufundate, cu chiliile izolate, supărate una pe alta, Neamțu este călugăr, tot așa cum Agapia, cu căsuțele mici, dese și curate, cu biserica gătită, spilcuită - casă cu două sute de gospodine! - cu miniaturile ei de munți ai căror brazi i-ai putea număra (doamna V... susținea că sunt 518...), este călugăriță. În timpul verii, caracterul acestor mănăstiri este accentuat de genul vilegiaturiștilor. La Neamț tonul îl dă corpul didactic. (Haine negre, pas
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]