1,434 matches
-
ia zborul cu vreo urîtanie de neamț sau american, un paralitic de-ăla cărunt și care pute-a parai de la un kilometru. O să stea într-o vilă cu ieșire la mare, piscină și servitori mexicani. O să și-o tragă cu grădinarul, așa, să-și mai amintească de tinerețe, de meleagurile natale. Pe bulevard Îmi place pe bulevard, ai de toate. Poți să te lovești ca din întîmplare de una țîțoasă, să-i pui chiar, la oha, mîna pe cur. Nu zice
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
își dă seama că ultimele însemnări ale lui Manole au fost subtilizate de cineva, în intervalul consumat cu slujba de înhumare. Întrebarea este: cine? Natalia Cristea, zgârcită, nu plătise un automobil sau o birjă ca s-o aducă la conac. Grădinarul Toader și soția sa, Ileana, fuseseră plecați la înmormântare. Confruntat cu aparent insolubila problemă, Costache o aude pe Maria șoptind: "negriciosul nici n-a intrat în casă". Chestionată, prompt, în privința identității străinului, bătrâna adaugă: "mata n-ai de unde să știi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care o informează că tânărul Costache nu a ieșit încă din cameră. Subit, bătrâna realizează cu îngrijorare că, în seara precedentă, îl lăsase pe Brumă în compania lui Păun. Mătușa Natalia decide că trebuie să intre cu forța și, cu ajutorul grădinarului, sparg ușa din fundul coridorului: " În odaia de culcare, patul era neatins. Intrară în birou. Trupul lui Păun rostogolit peste trupul lui Brumă rămăsese cu capul pe umărul acestuia, cu o mână întinsă ca pentru o îmbrățișare. Brumă zăcea pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și Theodor Aman, cu scenele istorice. Pentru arhitectura care își caută originalitatea în valorificarea tradiției este invocat arhitectul Ion Mincu, care integrează aceste elemente de arhitectură veche bizantină, rusească, în construcții moderne, păstrând "o culoare locală". Artistul este comparat unui grădinar care face "din cântecul popular un poem muzical, dintr-o poveste cu zâne o dramă wagneriană, dintr-un personaj fabulos un tip nemuritor"107. Însă abilitățile invocate mai sus îl recomandă pe pictorul simbolist, în măsură să confere sintetist motivului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și animale, pe care nu o pusese nici un moment la îndoială atunci când studia cărțile lui Paley, este greu de susținut. Într-o a doua fază, la punctul de întâlnire al familiarizării sale cu anumite curente de idei și practici ale grădinarilor și crescătorilor de animale, în mintea lui au căpătat contururi tot mai clare acele principii ale explicației care pot fi calificate drept noi ochelari ai gândirii. În cele ce urmează, revoluția darwiniană va fi înfățișată din această perspectivă, și numai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ideii selecției naturale, ca mecanism principal al producerii unor specii noi. Istoricii relevă că Darwin a fost avantajat, chiar și față de naturaliștii care și-ar fi pus întrebări asemănătoare și ar fi avut inspirația să se intereseze îndeaproape de procedeele grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale, și aceasta cel puțin în două privințe. Mai întâi, el a avut acces la o experiență deosebit de bogată și de diversificată deoarece în acea epocă, în Marea Britanie, practicile selecției artificiale erau mai dezvoltate decât oriunde
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin diferite rețele, făceau schimb de informații și experiențe prin cluburi, asociații, publicații periodice, expoziții și concursuri cu premii. Iar faptul că Darwin era o persoană înstărită i-a oferit un acces aproape nelimitat la informații; crescătorii de animale și grădinarii nu vedeau în el un concurent. Mai mult, ei au cultivat interesul științific al lui Darwin pentru practicile lor în scopul sporirii statutului cultural al breslei. Darwin s-a informat în mod sistematic, efectuând anchete pe baza unor liste de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
porumbei, Darwin a urmărit și a înregistrat numeroase mici variații de caractere, insesizabile pentru un ochi neexperimentat, nu numai pe cele utile din punctul de vedere al selecționerului. Iar aceasta este o foarte bună ilustrare a efectelor schimbării ochelarilor gândirii. Grădinarii, agricultorii și crecătorii de animale ameliorează rasele sesizând caracteristicile dezirabile ale anumitor indivizi din punctul de vedere al intereselor lor și străduindu-se apoi să le accentueze de la o generație la alta. Atenția lui Darwin pare să se fi concentrat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sălbatică, spre deosebire de varietățile în stare domestică, au devenit specii încetând să se încrucișeze și devenind astfel cu timpul incapabile să se încrucișeze. Rezultatele selecției naturale vor fi, desigur, incomparabil mai ample și mai profunde decât cele ale selecției operate de grădinari și de crescătorii de animale, ținând seama de faptul că în natură selecția își exercită acțiunea în lungi perioade de timp asupra unui repertoriu de variații spontane considerabil mai cuprinzător și mai diversificat. Pe de altă parte, prin selecția artificială
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
bună și cea mai sigură“ a explicației schimbării în timp a speciilor. Căci „nu există nici un motiv pentru ca principiile care au acționat atât de eficient în stare domestică să nu fi acționat și în stare naturală“. Acționând cu premeditare, agricultorii, grădinarii și crescătorii de animale pot obține schimbări semnificative ale caracterelor într-o perioadă relativ scurtă de timp. Pentru a se produce în natură noi varietăți și noi specii, bine adaptate anumitor condiții de viață, avantajate în apărarea față de dușmani, în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
produs în intervale uriașe de timp - pare să fi jucat un rol deosebit de important în geneza ipotezei selecției naturale. Iată raționamentul care susține această presupunere. Să ne întrebăm în ce fel au stimulat reflecțiile lui Darwin asupra acelor practici ale grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale pe care el le-a numit selecție artificială geneza și elaborarea acestei ipoteze. Răspunsul este că aceste practici arată că selecționerul, interesat să dezvolte anumite caracteristici folositoare ale unei specii de plante sau animale, va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cei doi expeditori cereau inițial răspândirea unor afișe ce conțineau scopurile campaniei. Desigur, rezoluția primarului Grigore Andriescu n-a fost decât una: „Se va afișa”. În stilul epocii, acest document se încheia cu formula străjerească: „Sănătate!”. e. Jandarmi indisciplinați și grădinari cu cereri Prin cercetarea documentelor hivistice din fondul primăriei Huși, a reieșit că imediat după cedarea Basarabiei, pe teritoriul județului Fălciu începuse comasarea unor trupe aduse din interiorul țării. Probabil, diriguitorii armatei noastre urmăreau un dublu scop: primul va fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mințiseră pe paznici sau erau staționați oriunde în județul Fălciu, numai la Huși nu. O cerere de altă factură fusese înregistrată la primărie, după ce poposise și pe masa prefectului de atunci al județului. Acest document fusese scris de către „(...) N.P. Neculau, grădinar din Huși și în numele a tuturor grădinarilor ce venim cu marfă în acest oraș”. Pe bună dreptate, șeful județului trimisese adresa spre rezolvare primăriei, deoarece reprezenta o problemă ce interesa direct orașul. Iată ce scrisese Neculau cu o frumoasă caligrafie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în județul Fălciu, numai la Huși nu. O cerere de altă factură fusese înregistrată la primărie, după ce poposise și pe masa prefectului de atunci al județului. Acest document fusese scris de către „(...) N.P. Neculau, grădinar din Huși și în numele a tuturor grădinarilor ce venim cu marfă în acest oraș”. Pe bună dreptate, șeful județului trimisese adresa spre rezolvare primăriei, deoarece reprezenta o problemă ce interesa direct orașul. Iată ce scrisese Neculau cu o frumoasă caligrafie: „Noi când venim cu marfă pe piață
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
când locuitorii dela sate vin la târg, neîntrerupându-și munca câmpului în zilele lucrătoare, iar zarzavatul dacă nu se culege la timp și se vinde, urmează să fie stricat iar noi păgubiți de munca noastră”. După această expunere a situației, grădinarul hușean a trecut și la cererea propriu-zisă: „...având în vedere cele arătate mai sus, iar noi neavând funcționari comerciali care să ne vândă această marfă, ci noi personal, vă rugăm să binevoiți ca în zilele lucrătoare să fim liberi a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
localitate. Pe 9 august, această instituție trimitea, de altfel, prefecturii și apoi primăriei un răspuns scris ce avea următorul conținut: „La adresa Dvs. nr.672/1940, avem onoare a vă comunica că suntem în totul de părere a se aproba cererea grădinarilor cel puțin în zilele de târg - joi și duminică - când piața orașului este frecventată în deosebi de săteni”. Documentul fusese semnat de către președintele Camerei de Comerț și Industrie Huși Gheorghe Cerchez, precum și de către secretarul Constantin Marta. În sprijinul afirmației referitoare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Tribunalul Județean Bacău - Secția Notarială. Sursele utilizate, inedite, în bună măsură, constituie documente de primă mână - bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale Primăriei Bacău, rapoartele periodice ale medicului comunal, ale șefului Serviciului Tehnic, ale arhitectului șef sau cele ale grădinarului comunal, foile dotale și diverse alte acte notariale, listele electorale pentru alegerile comunale sau cele pentru alegerea conducerii Camerei de Comerț și Industrie ș.a. De asemenea, detalii interesante legate de viața citadină din perioada interbelică ne-au fost oferite de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
5.920 lei (8), sergent de poliție - 2.510-3.120 lei (2), director de poștă - 19.500 lei (20), oficiant de poștă - 5.9507.360 lei (8-10), avocat stagiar - 5.950-7.360 lei (8-10), paznic - 2.000-2.500 lei (1), grădinar - 1.300-2.700 lei (1), salahor - 2.700 lei (1). Veniturile salariale ale muncitorilor au fost calculate în funcție de pregătirea profesională a acestora, de funcția deținută în cadrul întreprinderilor în care erau angajați, de numărul efectiv de ore lucrate, de condițiile de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul Bacău. După cum precizează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
horticultori „competenți în branșă”, aduși din Austria, Belgia și Ungaria. Echipa era formată din opt membri, aceștia fiind angajați de Primăria Bacău începând cu data de 22 februarie 1903, imediat după sosirea lor în oraș. Iată și componența acesteia: un grădinar șef - belgianul (flamandă Alphonse de Raeve, un ajutor de grădinar și șase lucrători. Începând cu anul 1904, funcția de ajutor de grădinar a fost desființată. Deși spațiul grădinii era destul de restrâns, primele lucrări efectuate de echipa de grădinari au vizat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Echipa era formată din opt membri, aceștia fiind angajați de Primăria Bacău începând cu data de 22 februarie 1903, imediat după sosirea lor în oraș. Iată și componența acesteia: un grădinar șef - belgianul (flamandă Alphonse de Raeve, un ajutor de grădinar și șase lucrători. Începând cu anul 1904, funcția de ajutor de grădinar a fost desființată. Deși spațiul grădinii era destul de restrâns, primele lucrări efectuate de echipa de grădinari au vizat amenajarea unei sere, „care vindea tufănele, zambile, ciclame, primule, garoafe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
începând cu data de 22 februarie 1903, imediat după sosirea lor în oraș. Iată și componența acesteia: un grădinar șef - belgianul (flamandă Alphonse de Raeve, un ajutor de grădinar și șase lucrători. Începând cu anul 1904, funcția de ajutor de grădinar a fost desființată. Deși spațiul grădinii era destul de restrâns, primele lucrări efectuate de echipa de grădinari au vizat amenajarea unei sere, „care vindea tufănele, zambile, ciclame, primule, garoafe, micșunele, rozete, cât și plante exotice achiziționate tocmai de la Frații Nauțiu din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acesteia: un grădinar șef - belgianul (flamandă Alphonse de Raeve, un ajutor de grădinar și șase lucrători. Începând cu anul 1904, funcția de ajutor de grădinar a fost desființată. Deși spațiul grădinii era destul de restrâns, primele lucrări efectuate de echipa de grădinari au vizat amenajarea unei sere, „care vindea tufănele, zambile, ciclame, primule, garoafe, micșunele, rozete, cât și plante exotice achiziționate tocmai de la Frații Nauțiu din Harlem Olanda”. Plățile pentru întreținerea fanfarei militare erau susținute de bugetul comunal, în baza unor convenții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
normalitate de dinainte de izbucnirea Primului Război Mondial, s-a reflectat, printre altele, și prin grija manifestată de administrația locală pentru înfrumusețarea și reamenajarea Grădinii Publice. Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie 1922, imediat după numirea în funcția de primar, Leon Sakellary a cerut grădinarului șef al comunei un raport amănunțit „asupra stării în care se găsesc grădinile, pepiniera și serele comunale”. Depus pe biroul primarului la începutul lunii februarie, raportul prezenta situația dramatică în care se aflau grădina publică și serele din localitate, precum și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul de pază e puțin numeros, iar ordonanțele nu sunt deloc respectate de public”. Dincolo de aceste „neajunsuri”, la capitolul logistică situația degajată din raportul grădinarului șef era de-a dreptul dramatică. Printre altele, era nevoie, urgent, de achiziționarea următoarelor utilaje: 6 greble, 10 hârlețe, 4 furci, 3 fierăstraie, 10 sape, 2 foarfece de iarbă, 10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]