1,487 matches
-
La baza dezvoltării fetale stau nutrienții materni (glucoză, aminoacizi, lipide), Freinkel (24) sugerând că „dezvoltarea placentei și a fătului are loc într-un mediu de incubator și se datorează în totalitate nutrienților materni”. Glucoza traversează placenta prin difuziune facilitată de gradientul glicemic materno-fetal (glicemia fetală este cu 20% mai mică decât cea maternă) și prin stimularea de către insulină a transportului său transplacentar. Aminoacizii traversează în foarte mică măsură placenta (în special cei esențiali), iar corpii cetonici difuzează liber în funcție de concentrația lor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
aproximativ 2 - 3 ori la pacienții din această grupă de varstă. Principalele mecanisme patogenice care duc la apariția cataractei presenile sunt: - creșterea activității căii poliol cu acumulare de sorbitol care difuzează cu dificultate de la nivelul cristalinului, ceea ce duce la creșterea gradientului osmotic al cristalinului. Aceasta determină acumularea de apă în celulele cristalinului, cu edem și rupturi, ducând la creșterea opacității cristalinului. - glicozilarea neenzimatică a proteinelor cristalinului duce la scăderea transparenței acestuia. - nivelurile crescute de glucoză în sânge duc și la formarea
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
calitatea tegumentelor și țesutului celular subcutanat, de a combate infecțiile și micozele. Reducerea volumului membrului se obține inițial prin ridicarea extremității în timpul nopții, prin utilizarea unor ciorapi elastici cu o bună compresiune în timpul zilei pentru a menține un diametru redus. Gradientul de presiune a ciorapilor trebuie să fie de 40-50 mmHg și lungimea ciorapului să depășească zona cu limfedem. La bolnavii tineri se poate utiliza o compresiune până la 60 mmHg. Dispozitivele pneumatice compresive se aseamănă cu o cizmă în care se
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
a vasului limfatic în venă și sutura fixatoare a acestuia de venă. Rezultatele anastomozelor limfo-venoase sunt mai bune în limfedemele secundare și permeabilitatea anastomozei depinde de raportul presiunilor dintre sistemul limfatic și cel venos, cu riscul obliterării în cazul reducerii gradientului de presiune. În limfedemele secundare post-mastectomie radicală se poate dezvolta un limfangiosarcom ca un nodul albăstrui; tumorile satelite sau metastazele precoce necesită extirparea largă [5-8].
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
respectiv 0,1-0,2 ml/kg corp [19]. Din punct de vedere histologic pleura este formată din cinci structuri conjunctivo-elastice cu rol în fiziologia și fiziopatologia respirației: endoteliul pleural, membrana bazală, plan fibroelastic superficial, strat conjunctivo-vascular, plan fibroelastic profund. Datorită gradientului presional intrapleural există o distribuție neuniformă a ventilației pulmonare, cu consecințe asupra volumelor pulmonare și a complianței acestuia. Matricea extracelulară a parenchimului pulmonar este formată din fibre elastice și de colagen într-o proporție variabilă, mai bine reprezentate fiind cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
atunci când datele biologice sugerează boala Cushing, dar metodele neuroradiologice nu au putut identifica tumora; se consideră certă originea hipofizară atunci când raportul centru/periferie (sinus pietros inferior/vena antebrahială) este > 2 (de obicei în boala Cushing este > 4/1). Existența unui gradient dreapta-stânga dă indicații asupra lateralizării adenomului. în sindromul de ACTH ectopic nu există gradient centru/periferie (tabelul 26). Diferențierea între tumorile benigne și cele maligne nu poate fi făcută ecografic; în hiperplazie glandele sunt mai mari dar păstrează caracterele ecografice
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
se consideră certă originea hipofizară atunci când raportul centru/periferie (sinus pietros inferior/vena antebrahială) este > 2 (de obicei în boala Cushing este > 4/1). Existența unui gradient dreapta-stânga dă indicații asupra lateralizării adenomului. în sindromul de ACTH ectopic nu există gradient centru/periferie (tabelul 26). Diferențierea între tumorile benigne și cele maligne nu poate fi făcută ecografic; în hiperplazie glandele sunt mai mari dar păstrează caracterele ecografice tipice. Diferențierea dintre hiperplazia omogenă și cea nodulară este dificilă ecografic. Tomografia computerizată. Rezonanța
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de rezonanță magnetică. A transferat spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară de la dimensiunea singulară la dimensiunea orientată spațial. Paul Christian Lauterbur Sir Peter Mansfield (1933), medic englez, contribuie în mod egal la descoperirea spectroscopiei spațiale, la Universitatea din Nottingham, lucrând pe gradienții câmpului magnetic, pe care-i analizează matematic, utilizând o tehnică care ameliorează viteza realizării imaginii. Sir Peter Mansfield Imaginea de rezonanță magnetică, IRM-ul, se bazează pe un fenomen fizic descoperit de Felix Bloch 117 și Edward Purcell 118, în
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de Na+ (fig. 9). Schimburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de Na+ (fig. 9). Schimburile de ioni descrise face ca sângele care părăsește pancreasul să aibă un pH mai acid decât al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bilirubină (culoare galben aurie). Fiind o substanță insolubilă în apă, bilirubina circulă în sânge legată de albumină. Ajunsă la ficat, este desprinsă de pe albumină, iar în interiorul hepatocitului este conjugată cu acidul glucuronic care va trece în canaliculele biliare împotriva unui gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări metabolice corelate (fig. 32). In primul rând inhibarea retrogradă a lanțului respirator scade gradientul protonic prezent între spațiul inter-membranar și matricea mitocondrială și astfel scade activitatea ATP sintazei din membrana mitocondrială internă, care funcționează pe baza acestui gradient. Inhibarea lanțului respirator determină și scăderea capacității de folosire a echivalenților respiratori (NAD și FAD) în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
loc multiple modificări metabolice corelate (fig. 32). In primul rând inhibarea retrogradă a lanțului respirator scade gradientul protonic prezent între spațiul inter-membranar și matricea mitocondrială și astfel scade activitatea ATP sintazei din membrana mitocondrială internă, care funcționează pe baza acestui gradient. Inhibarea lanțului respirator determină și scăderea capacității de folosire a echivalenților respiratori (NAD și FAD) în formă redusă și inhibarea retrogradă a proceselor furnizoare, adică ciclul Krebs și mai ales β-oxidarea. In acest caz acizii grași nu pot fi metabolizați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
întrerupe influxul de calciu și astfel CICR se stinge treptat, pe măsură ce calciul suplimentar este expulzat din citosol, prin activitatea pompelor de calciu (sarcolemală și reticulară), la care se adaugă antiportul Na/Ca sarcolemal (3:1, transport activ secundar bazat pe gradientul de sodiu menținut de pompa de sodiu). Inhibarea pompei de sodiu de către agnți cardiotonici din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aportului sanguin (debitul). Difuzia prin peretele capilar este în acest caz "limitată de perfuzie", în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior și alveole. Debitul de aer prin căile respiratorii depinde de gradientul de presiune între alveole și aerul atmosferic și de rezistența căilor aeriene (fig. 63). Fluxul de aer prin tuburi Aerul trece printr-un tub numai dacă există o diferență de presiune între cele două capete ale tubului (fig. 64). Debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a gazelor respiratorii O2 trece prin membrana alveolo-capilară, din alveole în sângele capilar; pO2 a aerului alveolar este de 100 mm Hg iar în artera pulmonară este de 40 mm Hg. Mișcarea oxigenului se realizează strict prin difuzie, în sensul gradientului presional. Difuzia asigură în condiții normale o creștere a pO2 în sânge până la 97 mm Hg, o valoare apropiată de cea a pO2 alveolare. Această valoare scade la 95 mm Hg în aortă din cauza șuntului fiziologic. Capacitatea de difuzie a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
determină fibroză a peretelui alveolar, cu blocaj alveolo-capilar. (sarcoidoză, intoxicație cu beriliu, etc.) In sângele venos pCO2 este 46 mm Hg iar în aerul alveolar este de 40 mmHg ; bioxidul de carbon difuzează din sânge în alveole în sensul acestui gradient. pCO2 din sângele care părăsește plămânul este de 40 mm Hg. Este cunoscut faptul că bioxidul de carbon trece prin toate membranele biologice cu mare ușurință, iar capacitatea de difuzie pulmonară pentru bioxid de carbon este mult mai mare decât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2 depinde de viteza de transport a O2 din sânge spre țesuturi și de inensitatea proceselor de utilizare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2 depinde de viteza de transport a O2 din sânge spre țesuturi și de inensitatea proceselor de utilizare a acestuia. Gradientul mare de presiune capilar - interstițiu (55 - 60 mm Hg) determina difuziunea rapidă a O2. Schimburile gazoase se realizează extrem de rapid pentru CO2 în comparație cu oxigenul, cu toate că gradientul de presiune dintre capilar și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a O2 din sânge spre țesuturi și de inensitatea proceselor de utilizare a acestuia. Gradientul mare de presiune capilar - interstițiu (55 - 60 mm Hg) determina difuziunea rapidă a O2. Schimburile gazoase se realizează extrem de rapid pentru CO2 în comparație cu oxigenul, cu toate că gradientul de presiune dintre capilar și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]