5,312 matches
-
dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce“, iar conform art. 36 alin. (1), „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“. ... 3. Cu toate că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea Constituțională a constatat că, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ și a arătat că
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
a mai făcut precizarea că natura juridică a termenului este similară și în situațiile prevăzute de art. 207 alin. (1) și art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală. ... 10. Reprezentantul Ministerului Public a susținut că din simpla interpretare gramaticală a dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă permisiunea de formulare a propunerii în ultima zi a termenului, întrucât sintagma „cu cel puțin 5 zile înainte“ include în mod evident și această a 5-a zi, dat fiind că, din punctul de
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc un termen de 5 zile, când, în realitate, termenul prevăzut de legiuitor este cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii preventive, iar din simpla interpretare gramaticală a dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă permisiunea expresă de formulare a propunerii în ultima zi a termenului, întrucât sintagma cu cel puțin 5 zile înainte include în mod evident și această a 5-a zi, dat fiind faptul că, din
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
respectiv de o categorie similară de pensie stabilită în baza legilor care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii profesionale, după caz, are dreptul să primească contravaloarea activului personal net, ca plată unică sau plăți eșalonate, la cerere“. Interpretarea literală, gramaticală și logică a art. 4 din Normă, prin raportare la actul normativ cu forță superioară în temeiul căruia a fost emisă, conduce la concluzia că verbul „a beneficia“ are sensul de îndeplinire a condițiilor legale de pensionare, contrar celor afirmate
DECIZIA nr. 1.302 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296522]
-
al angajatorului, întrucât numai astfel se asigură îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu ale angajatului, respectiv prin facilitarea obținerii unor condiții propice de trai. ... 102. În concluzie, analizând textele de lege supuse interpretării printr-o abordare teleologică, logică, sistematică și gramaticală, rezultă că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea beneficiului compensației lunare pentru chirie exclusiv situațiile în care se dobândește efectiv un spațiu de locuit preexistent, respectiv un imobil construcție edificat - casă, apartament -, în care se poate locui, prin intermediul
DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297095]
-
să îl dăm altora, să dăm zăpada din piață, să aplaudăm jandarmii și să le cântăm „La mulți ani!”, să fim solidari și omenoși, să scriem pancarte în care să ne exprimăm nemulțumirile cu un umor tăios scris fără greșeli gramaticale, să avem înțelegere pentru cei vârstnici care manifestează împotriva și în detrimental nostru, în loc să îi luăm la mișto și, nu în ultimul rând, am fost manipulați să evoluăm către un concept de societate modernă. Eu zic că e cea mai
Suntem manipulați de inculta națională () [Corola-blog/BlogPost/338256_a_339585]
-
automat la o altă facultate ca acum. Am picat, așa că am stat un an acasă. Dimineața lucram la un cabinet de radiologie dentară, după-masa continuam să învăț: pe de rost că așa se învăța atunci, cuvânt cu cuvânt, inclusiv greșelile gramaticale, de ortografie și de logică. În manualul de anatomie erau așa niște erori încât dacă ar fi fost să funcționăm cum zicea el, am fi fost cu toții niște handicapați. Dar baremul de corectură era determinat de manual, așa că învățam două
De ce vreau să devin coach și cum văd eu disputa dintre coachi și psihoterapeuți () [Corola-blog/BlogPost/338282_a_339611]
-
urmat două luni de calvar în toată regula. Calvarul prozaic necesar la spargerea crustei unei limbi dificile: au fost săptămâni întregi în care preocuparea mea exclusivă a fost morfologia latină, sintaxa, vocabularul esențial, cu toată liota de traduceri de interes gramatical, retroversiuni, metri, clauzule, figuri de stil, exerciții de retorică. Lacrimi, sânge și sudoare. Plonjam în afara preocupărilor mele curente, forțam toate limitele lenei mele constitutive, învățam secundă de secundă să mă abandonez. O făceam, în ciuda firii mele întârzietoare, sub impresia masivă
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
de întocmirea unor trucuri care să-i facă pe copiii mei să distingă diftongii și triftongii de hiat, să explice virgule și cratime, să recunoască adverbe predicative care ar putea introduce subiective, să folosească, prin conversiune, cuvinte cu alte valori gramaticale decât cele din text, să distingă predicate nominale de cele verbale și funcții sintactice ori cazuri de toate felurile. Culmea e că sunt atât de bună, încât îi pot dresa pe aproape toți să facă toate cele de mai sus
Cum am ajuns un profesor prost, dar bun! () [Corola-blog/BlogPost/338383_a_339712]
-
pe care îl poate imita aproape de perfecțiune. Ce nu poate „copia” este gâjâitul, „distorsul” natural pe care Freddie îl dezvoltase în timp, alimentându-l cu alcool, țigări, droguri și nopți nedormite, dar altfel este mai perfect decât perfectul, cu tot cu imposibilitatea gramaticală. Dacă nu mă credeți, urmăriți clipul de mai jos, proba pentru Queen Extravaganza, trupa tribut oficială Queen, ai cărei membri au fost aleși de înșiși Roger Taylor și Brian May. Dacă aș fi fost în locul vreunuia din cei doi, l-
Recomandare: Marc Martel – Impersonator. „Cel mai tehnic vocalist pe care l-am auzit în ultimii ani” () [Corola-blog/BlogPost/338460_a_339789]
-
plin de greșeli. În CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților și analizat mai întâi de Hotnews, Toma Petcu scrie că poate „asigura managementul oricărui compartiment din cadrul unei compani (sic!) cu exceptia celui economic". În document apar și alte greșeli gramaticale. „Pregătire militară și de autoapărare, dobțndite ăn cadru Școli Superioare a Jandarmeriei Române de la unitate Roșu", se arată în CV la secțiunea „alte competențe și aptitudini”. Întrebat de ziariști cum explică erorile din CV-ul său, Toma Petcu a spus
CV-ul lui Toma Petcu, ministrul propus pentru Energie, plin de greșeli. „A fost completat de secretara mea, acum 10 ani” () [Corola-blog/BlogPost/338819_a_340148]
-
grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază nu sunt sufixe gramaticale, precum (lucr)ez, - ezi, - ează, ci părți din radical. Astfel, avem forma „a așeza”, dar nu „a lucreza”, „a înfățișeza” sau „a detașeza”. Deci - ează este sufix gramatical, în vreme ce (aș)-ază este o formă condiționată de radical. Incursiunea gramaticală de
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază nu sunt sufixe gramaticale, precum (lucr)ez, - ezi, - ează, ci părți din radical. Astfel, avem forma „a așeza”, dar nu „a lucreza”, „a înfățișeza” sau „a detașeza”. Deci - ează este sufix gramatical, în vreme ce (aș)-ază este o formă condiționată de radical. Incursiunea gramaticală de mai sus a fost făcută pentru a arăta că avem o dublă responsabilitate: maximă exigență față de noi, minimă față de ceilalți. Trăim într-o societate concurențială până la agresivitate. În
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
sufixe gramaticale, precum (lucr)ez, - ezi, - ează, ci părți din radical. Astfel, avem forma „a așeza”, dar nu „a lucreza”, „a înfățișeza” sau „a detașeza”. Deci - ează este sufix gramatical, în vreme ce (aș)-ază este o formă condiționată de radical. Incursiunea gramaticală de mai sus a fost făcută pentru a arăta că avem o dublă responsabilitate: maximă exigență față de noi, minimă față de ceilalți. Trăim într-o societate concurențială până la agresivitate. În școală, copiii trebuie atenționați că exprimarea greșită va fi sancționată mai
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
să propui un joculeț, să proiectezi un soft educațional, decât să te documentezi și să fii pregătit temeinic. E mai ușor să ținem o lecție de comunicare, să propunem interpretare de imagine, decât să vorbim de literatură sau despre norme gramaticale. Când nu am fișe pregătite sau nu am revăzut o informație asupra căreia am dubii, amân acea lecție și toată ora e strict interactivă și intuitivă. Foarte bine, veți spune, sunt cele mai plăcute ore. Probabil, dar nu pot fi
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
în utilizarea lui și după ca în construcții precum ca și coordonator, ca și coleg, ca și cadou, ca și compliment, atunci când ca introduce o calitate sau o proprietate. În astfel de construcții, și este superfluu: nu are nici rol gramatical (legătura cu alt component al enunțului se face prin prepoziția ca), nici rol semantic (este lipsit de sens, spre deosebire de și care urmează după ca în structura comparativă). Mulți vorbitori folosesc și-ul „parazitar” pentru a evita cacofonia, artificiu care generează
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
oricând potrivită pentru un cadou” (nu „O carte e oricând potrivită ca și cadou”); „A luat remarca lui drept compliment” (nu „A luat remarca lui ca și compliment”). Evitarea efectului neeufonic prin introducerea lui și după ca alterează o structură gramaticală, scoțând construcțiile cu ca și (ca și candidat, ca și coleg, ca și cadou, ca și caracter etc.) din categoria generală din care fac parte, reprezentată prin ca profesor, ca bărbat, ca dar, ca trăsătură etc. Plecând de la contextele în
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
am trimis toți imbecilii, proastele și aroganții Să ne facă de rușine cerând mită pe la toți Și să fim priviți prin dânșii ca o nație de hoți Poticnindu-se-n discursuri insipide și banale Fără dicție sau noimă, cu greșeli gramaticale Pițipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume? Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi curajul De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul? Nu mai
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
Duh! Și Cuvântul se aude coborând și urcând și venind din toate părțile deodată! Venind cu tot cu Nimburi, cu tot cu Aurore, cu tot cu toate cele Rele ale lui și cu tot cu toate cele Bune ale lui! Iată, învățătorul se înclină respectuos și corect și gramatical la picioarele Domniei Sale! Și Cuvântul se face Vorbă, iar Vorba își desfășoară Menirea peste capetele mulțimii ascultătoare întru Respect și Măsură, în Ziua Crucii, aici, acum...( atunci!)...pe maidanul cu trei fântâni! Și se aude în toate satele de mai
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
s’o «rumânizeze» prin reînvierea slavonismelor eliminate de evoluția ei firească. Același rezultat trebue să-l aibă și tendința unor scriitori și gazetari de a o «urbaniza» cu orice preț, împrumutând din limbi străine nu numai cuvinte, dar și construcții gramaticale și sintactice, socotind probabil, ca și oarecari predecesori ai lor de-acum două-trei secole, că româneasca poporului e «proastă și nu-i bună de nimica»... Țăranul s’a încăpățânat a vorbi numai românește și a refuzat să învețe o limbă
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
mod obișnuit, viețuitoarelor terestre, își răsfrânge semantismul asupra aerului: „aerul umblă desculț”. Volumul Ochiul de foc, apărut la ed. Autograf, își are normele estetice în modernism, iar viziunile, declamate uneori fără interes eufonic, sunt încadrabile în lirica neomodernistă. Schimbarea clasei gramaticale a cuvintelor, dispoziție curentă la N.N. Negulescu, amintește de poetica stănesciană. Și unele simboluri (timpul, materia, ochiul, sfera, oul) răsfrâng sugestii din aria celor 11 Elegii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
istorice sau monumente arheologice de interes prioritar, declarate ca atare prin ordin al ministrului culturii, pe de o parte, și terenurile aferente monumentelor istorice și arheologice, pe de altă parte. Or, analizând prevederile legale criticate, apelând la metoda de interpretare gramaticală și teleologică a normei legale, Curtea reține că obiectul de reglementare al acestora este precis determinat, cu îndeplinirea exigențelor de calitate a legii, reglementate de art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, prevederile articolului unic pct. 1 din legea criticată
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
lege [cu referire la art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002], potrivit cărora „nu constituie infracțiune fapta prevăzută la [...] dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației [...]“, Curtea reține că din analiza gramaticală și sistematică a celor două norme rezultă că legiuitorul a înțeles să scoată în afara ilicitului penal, prin reglementarea unei excepții - care constituie, totodată, o normă de dezincriminare, faptele reglementate la art. 4 alin. (1), (2), (2^1) și (2^2) din
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]