1,396 matches
-
and Conversation", în: P. Cole & J. L. Morgan (eds.), Speech Acts [=Syntax and Semantics, vol. III], New York, Academic Press, p. 41-58. Grice, H. P., 1981, "Presupposition and Conversațional Implicature", în: P. Cole (ed.), Radical Pragmatics, New York, Academic Press, p. 183-97. Graur, Al., 1968, Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică. Gruiță, G., 2006, Modă lingvistică 2007: normă, uzul și abuzul, Pitești, Paralelă 45. Guilbert, L., 1975, La créativité lexicale, Paris, Larousse. Guțu, V., 1957, "Propoziții relative", în SG ÎI, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor și la Îmbinarea lor în propoziții și fraze. Cu regulile privitoare la modificările formale ale cuvintelor se ocupă morfologia, sintaxa studiază combinațiile de cuvinte, ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu ar avea o întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
fără ploi. Insectele au de asemenea, un rol foarte important în răspândirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele și viespile preiau odată cu nectarul și polenul din florile infectate și bacteriile pe care le difuzează la alte flori vizitate. Păsările , mai ales graurii, sunt și ele transmițătoare a bacteriei. Se știe în prezent că la distanțe scurte între 0-100 m diseminarea este produsă de ploaie sau de unele insecte; între 100-5000 m un rol însemnat revine insectelor polenizatoare; la peste 5000 m păsările
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie 1965, partea superficială a solului de pe versanții din jumătatea inferioară a Dealului Humăria Hârlău, Dealului Cireșului, a fost spălată pe lățimi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mult prea largă și fără o regiune de izvoare, fiind acoperită cu aluviuni și coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber langissinus), șarpele de alun (Caranella austriaca), gușterul (Lacerta viridis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ciobanu Eduard Andrei - Bacău 13. Ciocoiu Viorica - Bacău 14. Ciubotaru Daniela - Galați 15. Crăciun Iulian - Iași 16. Debreczeny Narcis Nicolae - Pitești 17. Dragomir Vasilica - București 18. Filipescu Florina - Alba Iulia 19. Franga Alexandru -Tulcea 20. Ghelu Bogdan Radu - Bacău 21. Graur Ovidiu - Berezeni, Vaslui 22. Ionescu Gabi - Iași 23. Lungu Daniel - Iași 24. Marin Alexandru - Rm Vâlcea 25. Marinițiu Doru - Berezeni, Vaslui 26. Mihalcea Constantin - Focșani 27. Moisa Georgiana - Berezeni, Vaslui 28. Munteanu Marinela - Bacău 29. Năvârtu Nicoleta București 30. Neculai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care produc aceleași efecte. Proliferarea unor forme de viață, cu o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care constituie hrana lor specifică sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare endemice de boli
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), capîntortura (Jynx torquilla). Mai ales la marginea pădurii sunt prezente: sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Oriolus oriolus), mierla (Turdus merula), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica), brumărița de pădure (Prunella modularis), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), silvii, muscari, sturzi, presuri, pițigoi. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Passer montanus), codroșul de munte (Phoenicurus ochruros), pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași. Categoria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
beletristică sau a textelor de pe internet (pe baza motorului de căutare Google). Pentru comparația cu etapele anterioare, am beneficiat de lucrări extrem de serioase care au înregistrat dinamica limbii române începând cu deceniul al 5-lea al secolului trecut (Iordan 1943, Graur 1968, Guțu Romalo 1968, 1969, 1972/2000, Brâncuș 1976a, 1978, 1985, Avram 1991−1992, 1997, 1997a, 2003−2004). Un rol aparte ocupă paragraful 431 din Avram (1997a: 491-493), care conține sinteza particularităților gramaticale ale românei actuale. Pentru aspectul actual al
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
toate citatele din text sunt din IVLRA și urmează cu fidelitate transcrierea originală. Cifrele trimit la paginile la care se află secvențele respective în corpus. 2 Pentru această cercetare au fost avute în vedere următoarele lucrări normative: Iordan (1948/1943); Graur (1968); Guțu Romalo (2000/1972); Avram (1986); Avram (1987). 3 Vezi distincția făcută de Coșeriu între vorbire (alegeri ale uzului individual) - normă (opțiuni discursive generalizate ca uz social) - sistem (nucleu structural care cuprinde trăsăturile generale ale sistemului, ale limbii) - tip
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
3674 români. Prof. Alexandru Șăltoianu, membru în conducerea Asociației Culturale „Moldova” de la Moscova, fruntaș al mișcării de rezistență din Basarabia, arestat, condamnat și deportat cu grupul de dizidenți în perioada brejnevistă. Oameni de curaj precum Al. Usatiuc, Gh. Ghimpu, Valeriu Graur au creat o organizație ce milita pentru autodeterminare și obținerea drepturilor - limbă maternă, grafie latină, istorie corectă, drapel tricolor, Unirea cu România. Originar din stânga Nistrului reputat profesor universitar Prof. Al. Șăltoianu subliniază necesitatea asigurării cu manuale a Școlilor din Basarabia
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ținutul Herța” din care menționăm titlurile: Ion Gherman - Tratatul de bază cu Ucraina ce nu poate fi ignorat de negociatori, Anton Uncu - NATO cu orice preț, Politica faptului împlinit, Moștenirea otrăvită, Sacrificiu istoric, Pretenții teritoriale. Maria Bucur - Dar Bucovina, Valeriu Graur - Bufonada cu Insula Șerpilor. Viorel Petrichi - Între NATO și Molotov. Eleodor Focșăneanu - Problema Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Radu Pătărlăgeanu (Tuttlingen) Sfânt pământ românesc. Hristu Cândroveanu - Conștiința noastră de sine. Radu Theodoru - Utopie, Gelu Voican Voiculescu - Scrisoare deschisă către
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
păsării pe cer este un act de creație a păsării pe cer. Marconi însuflețește desenul, risipindu-și existența din această lume în chiar actul propriei sale creații. În final, ciudatul personaj dispare împreună cu masa, aparatul și cu dealul roșu-argilos. Păsările (graurii) rămân, iar umbra lor se adună în nori de ploaie... Plânge cerul cu lacrimi de nea și în paginile despre Dealul Morții. De data aceasta, Aurel Brumă plasează dealul în mitologia relativ recentă a războiului din 1944. Onuță, un profesionist
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
aducea doi-trei băietani să-i culeagă vreo căldare, după care dădea liber să se urce și să mănânce fiecare după cum i-i voia. Doar crengile să nu le rupă. O singură dată i-am văzut, parcă era un stol de grauri lăsați toamna pe crengile vreunui nuc bătrân. Și gălăgie cât le ținea gura, dacă nu era prea ocupată cu fructele... În bogata corespondență pe care o păstrăm, doamna Ionescu ne scria în 16 iulie 1992 că din cauza secetei „cireșii s-
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The development of English aspectual system: aspectualizers and postverbal particles, Cambridge, Cambridge University Press. Caragiu 1957 = Matilda Caragiu, Sintaxa gerunziului românesc, în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de gramatică, II, p. 61-89. Carlson 1980 = Gregory N. Carlson, Reference to Kinds in English, New York, Garland Publishing, 1980 (document disponibil la adresa http://semanticsarchive.net/Archive/jk3NzRlY/). Cazacu 1950 = B. Cazacu, " Despre înțelesul unor verbe sentiendi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
251-263. Niculescu 1978 = Alexandru Niculescu, Alexandru, "Completivizarea romanică - privire specială asupra românei", în Individualitatea limbii române între limbile romanice (II). Contribuții socioculturale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 253-273. Ocheșanu 1961 = Rodica Ocheșanu, "Observații asupra propozițiilor interogative indirecte", în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
canale de televiziune. La acestea se adaugă varianta electronică a unor lucrări literare, științifice și juridice, precum și un material de limbă vorbită (corpusuri, forumuri, discursuri parlamentare). DLR = Academia Română, Dicționarul limbii române. Serie nouă. Redactori responsabili: acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Graur și acad. Ion Coteanu. Din anul 2000, redactori responsabili: acad. Marius Sala și acad. Gheorghe Mihăilă. București, Editura Academiei, Tomul XIII. Partea I. Litera V, 1997. DLRM = Academia Română a Republicii Populare România, Institutul de Lingvistică, Dicționarul limbii române moderne, București
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, Dicționar de științe ale limbii, [ediția a III-a], București, Editura Nemira. GA 1966 = Academia Republicii Socialiste România, Gramatica limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, tiraj nou, București, Editura Academiei (coord.: Al. Graur, M. Avram, L. Vasiliu). GALR I, II 2008 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, I: Cuvântul, II: Enunțul, tiraj nou, revizuit, București, Editura Academiei Române (coord.: Valeria Guțu Romalo). GBLR 2010 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Stere, era angajat în multiple acțiuni, povara cade pe umerii lui G. Ibrăileanu, care se implică energic în pregătirea minuțioasă a editării publicației: antrenarea foștilor tovarăși socialiști (C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se oferă direcția ideologică, D. Voinov, H. Sanielevici, C. Graur ș.a.), strângerea anticipată a „materialului” de la colaboratori de prestigiu (plătiți în avans), obținerea de fonduri, alegerea titlului și a formatului, stabilirea rubricilor, organizarea, în paralel, a unei edituri etc. Eforturile sunt încununate de succes și întâiul număr al V.r
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]