2,125 matches
-
păstaie. Toți mușchii mi se relaxează. Membrele și trunchiul nu mai răspund decât la atracția de dedesubt. Această abandonare a atributelor sinelui ce înseamnă centrul activității pune persoana - și orice alt lucru de pe pământ - la discreția puterilor excentrice externe. Atracția gravitațională dominantă face ca spațiul în care trăim să fie asimetric. Din punct de vedere geometric, nu există nici o diferență între „sus” și „jos”; din punct de vedere dinamic, diferența este fundamentală. În câmpul forțelor predominante din spațiul nostru vital, orice
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cele verticale. Comparați ceea ce se întâmplă cu simpla imagine a crucii în fiecare poziție (figura 11). Din punct de vedere geometric, ele sunt identice. Nu există nici o diferență în ceea ce privește sensul în care sunt orientate față de centrul de control al atracției gravitaționale. Vizual, dinamica lor diferită face totuși din ele două figuri foarte diferite. Crucea orizontală mărturisește propria-i simetrie geometrică. Cele două bare îndeplinesc aceeași funcție, iar punctul în care se intersectează este, evident, centrul de echilibru al figurii. În planul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se întinde de o parte și de cealaltă, ca ramurile unui copac sau brațele unui om. Centrul sparge unitatea barei orizontale și o transformă într-o pereche de aripi simetrice. Prin contrast, cea verticală abia sugerează încrucișarea. Întărită de vectorul gravitațional care străbate câmpul vizual, ea dăinuiește ca unitate nefragmentată pentru care nu se impune un anumit loc de încrucișare. Simetria geometrică centrică este redusă mai degrabă la una bilaterală de asimetria câmpului vizual. Cele două părți, superioară și inferioară, ale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unul din partea inferioară și, prin urmare, ar trebui să fie mai mic, pentru a echilibra un element corespunzător din partea de jos. În timp ce crucea orizontală este pur centrică, numai cea verticală arată centricitatea supusă influenței sistemului excentric, reprezentată aici de atracția gravitațională. În consecință, centrul figurii care era limitat la punctul de intersectare din planul orizontal anexează bara verticală și o preschimbă într-un centru extins. Toate aceste proprietăți dinamice atât de evidente în structura simplă a crucii vor fi prezentate acum
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centru primar, chiar și numai datorită locului său, aproape de nivelul ochiului privitorului. Centricitatea structurii radiale îl captează într-un fel. Ea adoptă o simetrie bilaterală, ca replică la piatra care atârnă din centrul principal și acționează ca reprezentant al forței gravitaționale, trăgând în jos obiectul primordial. Relația dinamică între centricitatea obiectului principal și atracția excentrică exercitată de centrul secundar constituie tema operei. Suntem invitați să observăm tipul special al echilibrului în care au fost antrenați participanții la acțiune. Relieful lui Sekine
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
greutate vizuală, el trage în jos atât de puternic, încât dezechilibrează compoziția. B. (1) Distanța sporește greutatea vizuală. Această afirmație contrazice ceea ce știm din fizică. Legea gravitației a inversului pătratului spune că atracția fizică scade cu pătratul distanței. Din moment ce atracția gravitațională determină greutatea fizică, rezultă că obiectele devin mai ușoare odată cu creșterea distanței de la centru la pământ. Cu siguranță, în scopuri mundane, efectul este minimal, dar subînțelege opusul a ceea ce descoperim pe cale vizuală. Când percepția este ancorată asupra centrului de atracție
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tablou, cu cât un obiect este situat mai sus în spațiul pictural, cu atât ne apare ca fiind mai greu. Acest fapt are loc numai când obiectul este perceput ca ancorat într-un centru de atracție, mai ale în baza gravitațională. În asemenea condiții, obiectul trebuie reprezentat mai mic sau cu greutatea micșorată în alt mod dacă trebuie să posede aceeași greutate ca a unui obiect similar din registrul inferior al tabloului. Fenomenul ca atare devine inteligibil imaginându-ne obiectul ca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
până la platforma subțire de sub laba piciorului, apăsând pământul ca și cum ar fi atrase de el. Coșul pieptului și capul se ridică mândru degajate față de bază. Acest vector îndreptat în sus pare predominant în perceperea figurii în ansamblu, ca țâșnind din centrul gravitațional al bazei. Capul, centru puternic în sine, ajută la înălțarea corpului, după cum galeria turnului face să se înalțe Palazzo Vecchio (figura 15). În același timp, capul legat de pământ prin „efectul de elastic” acționează ca un capac care împiedică forma
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fortificat care adaugă o greutate vizuală fermă părții superioare a corpului. Tot astfel, capul Meduzei ținut de brațul lui Perseu al sculptorului Canova (figura 17), asemenea unei console, ajută la înălțarea formei, cumpănind-o totodată în jos printr-o atracție gravitațională suplimentară. Respectivele exemple arată că funcția ponderii vizuale este mult mai complexă decât ceea ce se întâmplă în plan fizic. În ceea ce privește marmura lui Canova, adăugarea capului retezat în partea superioară a corpului face figura mai grea din punct de vedere fizic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
adesea tablourile au un spațiu de percepție al lor, separat prin ramă de spațiul înconjurător. Această delimitare dă posibilitatea pictorului să mânuiască dinamica spațiului pictural după plac. El poate să distribuie greutatea astfel încât să reprezinte o realitate vizuală analogă atracției gravitaționale sau poate să o distribuie astfel încât compoziția să arate imaterial suspendată. În al doilea rând, separarea obținută prin înrămare este sporită atunci când o pictură este fixată la o distanță oarecare de podea și este în mod corespunzător mai puțin afectată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ar întoarce tabloul cu susul în jos, ar putea observa că greutatea celor două obiecte ar fi excesivă dacă ar ocupa partea de sus. Fiecare dintre cele cinci obiecte este înzestrat cu proprietăți care îl fac să se împotrivească atracției gravitaționale: plosca mare, albastră, ajunge cu gâtul până sus; cana este dominată de deschiderea gradată a conului în partea superioară și a unei toarte al cărei centru este sus; mica pâlnie roșie are maximum de expansiune la buza de sus; coada
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este una de pură explorare peste breșa spațială. Am arătat mai înainte că operele verticale tind să rezerve un rol semnificativ verticalei excentrice. Aceasta le distinge de decorațiile tipice de plafon sau paviment ale căror suprafețe sunt perpendiculare pe forța gravitațională și, ca urmare, tind să se repartizeze centrat. Trebuie menționate aici două excepții de la această regulă. Pe măsură ce privitorul își ridică capul spre plafonul plat sau boltit, el devine conștient de structura spațială a încăperii. Privind în sus, se așteaptă să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de jos unsprezece flăcări negre stilizate, pe fond alb. Tradiționalul scut a fost proiectat, desigur, pentru o dispunere verticală și arată, prin urmare, simetric în jurul axei verticale. Pentru a adapta această formă la poziția orizontală, pictorul a eliminat dominarea axei gravitaționale, împreună cu simetria imagisticii heraldice. În locul lor a proiectat un desen abstract de flăcări negre înconjurate de coroane de aur, distribuindu-le pe suprafața unei stele neregulate cu șase colțuri. Simetria centrală a luat locul simetriei axiale și, dintr-un alt
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru public. Conflictul creat de impunerea proiecției excentrice devine însă fundamental de nerezolvat. Problema nu apare în pictură atât timp cât aceasta își limitează jocul la planul frontal. Mozaicul bizantin din figura 8 este destul de realist pentru a concretiza spațiul cu împingerile gravitaționale sus-jos. Posedă însă prea puțină adâncime, căci aici este absentă podeaua orizontală a scenei. Nimic nu este deformat și nimic esențial nu este ascuns. Situația se schimbă însă de îndată ce pictura pune stăpânire pe adâncime, așa cum s-a întâmplat în pictura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sa de îngrădire este invariabil exprimată atunci când forma este circulară. Rotunjimea, așa cum o vom discuta în capitolul următor, destinează rama aproape exclusiv interiorului, iar în plus, separă încă mai deplin opera de exterior. Totuși, este mai frecventă concesia făcută coordonatelor gravitaționale ale lumii exterioare, rama confirmă diferența dintre verticală și orizontală, conferind forma unui dreptunghi sau pătrat și mergând astfel paralel cu marginile interioarelor arhitectonice. Simetria centrică este încă parțial păstrată, atât timp cât cele patru laturi ale ramei se bucură de același
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în sus, iar cele două margini laterale constrâng către interior; și, ca la toate sistemele centrice, există încă o expansiune centrifugală în toate cele patru direcții. Chiar și această ambiguitate este redusă când rama este tratată din punct de vedere gravitațional ca un fel de construcție trilitică, în care partea de sus se extinde transversal și se sprijină pe cele două laturi. Rezultă o imagine ce devine explicită mai adesea la tocurile geamurilor și ușilor decât la ramele tablourilor, pentru că primele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cilindru. Respectivul punct de vedere asupra colțurilor se explică când ele sunt efectiv rotunjite (figura 33). În versiunea axială, colțurile sunt intersecții de vectori, fiecare mergând în propria-i direcție. Forma dreptunghiulară a ramelor este suscitată și suportată de coordonatele gravitaționale ale spațiului terestru. Într-o locuință ce-ar pluti în spațiul cosmic, această preferință n-ar mai avea sens. Pe pământ, atracția gravitațională determină felul în care agățăm perpendicular tablourile. Verticalele și orizontalele ramei formează „cadrul” orientării spațiale a diferiților
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vectori, fiecare mergând în propria-i direcție. Forma dreptunghiulară a ramelor este suscitată și suportată de coordonatele gravitaționale ale spațiului terestru. Într-o locuință ce-ar pluti în spațiul cosmic, această preferință n-ar mai avea sens. Pe pământ, atracția gravitațională determină felul în care agățăm perpendicular tablourile. Verticalele și orizontalele ramei formează „cadrul” orientării spațiale a diferiților vectori centrici dinăuntrul compoziției. O înclinație este îndeobște definită vizual ca o deviere de la cadru, exact așa cum în muzica diatonică tonurile unei melodii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
baza lipsește - de exemplu, când o pictură de Mondrian este întoarsă la 45° (figura 34) -, stabilitatea pare slăbită. Uneori Mondrian a făcut uz de orientarea romboidală a ramei (figura 35; vezi și figura 27), dar apoi el a mutat coordonatele gravitaționale în interior. Compoziția creează un schelet interior pentru deviațiile făptuite de ramă. Precum corpul unei vertebrate, pictura este susținută de o armătură. Solicitări asupra mijlocului Rama constituie baza pe care se construiește compoziția unui tablou. Ea determină conținutul și limitele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sau impus, pare a fi soluția cea mai bună pe care pictura o poate oferi problemei tondoului. De fapt, Burckhardt a scris despre . Tondoul ar putea fi numit, într adevăr, cel mai frumos format - el transportându-ne de la limitările spațiului gravitațional pământesc către modelul fundamental, mult mai important, al concentricității cosmice - și poate fi numit cel mai dificil format, deoarece nu poate sugera efectiv mișcarea sferei cosmice fără a încorpora procedeele excentricității terestre. Totuși, excentricitatea nu este doar tolerată în tondo
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care este cel mai potrivit. Am descoperit cum centricitatea dominantă a tondoului tinde să ridice subiectul deasupra servituților condiției umane, evocând transcendența religioasă, sau să o coboare sub propria-i condiție de dragul unui joc superficial. Pătratul, cu servituțile față de grila gravitațională, utilizează resursele formatelor rectangulare de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o tendință de depășire a simțului greutății în artefactele culturii noastre. Atât timp cât arta dorește să reflecte experiența vieții în condițiile limitate ale existenței umane, este probabil ca ea să prezinte anizotropia spațiului, lupta cu greutatea. Formatele sale reflectă asimetria spațiului gravitațional. Dreptunghiul orizontal reprezintă dependența omului și a naturii față de atracția gravitațională, dispersarea pe tot întinsul și acțiunea pe direcția acelei dimensiuni. Formatele verticale indică biruința asupra greutății. Formatele dreptunghiulare reflectă abstract lupta cu piedicile vieții prezentate mai explicit în tematicile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Atât timp cât arta dorește să reflecte experiența vieții în condițiile limitate ale existenței umane, este probabil ca ea să prezinte anizotropia spațiului, lupta cu greutatea. Formatele sale reflectă asimetria spațiului gravitațional. Dreptunghiul orizontal reprezintă dependența omului și a naturii față de atracția gravitațională, dispersarea pe tot întinsul și acțiunea pe direcția acelei dimensiuni. Formatele verticale indică biruința asupra greutății. Formatele dreptunghiulare reflectă abstract lupta cu piedicile vieții prezentate mai explicit în tematicile realiste. Dar, așa cum arta ultimei sute de ani s-a detașat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lor, astfel încât Albers poate disloca componentele seriei sale de pătrate înscrise destul de comod, creând o comprimare la bază și o extensie în partea de sus. Din punct de vedere dinamic, centricitatea sistemului a fost supusă unui vector excentric, reprezentând atracția gravitațională către pământ și eliberarea din gravitație către înălțime. Expansiunea și contracția gradate ale mărimii ajută la crearea tensiunii dinamice, și la fel fac și diferite mărimi ale intervalelor dintre un pătrat și altul. Sunt mai mici la bază, cresc pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o observație în legătură cu diferitele funcții atribuite de Albers culorii și formei. În seria de picturi pe care o discutăm, culorile lui stimulează centricitatea, făcând ca fiecare pătrat să arate la fel pe toată suprafața. Culorile nu sunt afectate de diferența gravitațională dintre vârf și bază și nici de contrastul dinamic dintre expansiune și comprimare. Forma, pe de altă parte, este descrisă de compoziție ca fiind afectată de puterea greutății și interferând astfel cu corul senin al culorilor centrice. Armonia cosmică provine
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]