10,924 matches
-
să o salveze, povești ce aprindeau imaginația ascultătorului. Soarele curgea ca mierea fierbinte peste pielea tânără, imună la arșiță, peste cele două cimitire în care se învecinau înghesuindu-se în spațiul atât de strâmt dintre ape toate națiile: evrei, musulmani, greci, englezi, ruși, români, italieni... Solul nisipos, neascultător, se tasa repede, nepăstrând pentru mult timp forma mormintelor și nici verticalitatea crucilor și a gărdulețelor despărțitoare, care dădeau să se plece ca niște cheflii, într-o rână. Și iarba... iarba care creștea
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
acest referat pentru a-mi lămuri mie și altora dacă există sau nu dragostea perfectă, ilustrarea androginului antic. Am gasit deasemenea numeroase intuiții de geniu ale marelui filosof, referitoare la psihanaliza, ceea ce reconfirmă, dacă mai era cazul, faptul ca vechii greci aveau o gândire foarte elevata pentru epoca în care trăiau. Opera lui Platon se cuvine a fi încadrată în istoria psihologiei și pentru modul în care vechii gânditori ai Eladei explicau natură sufletului omenesc, într-un mod original și poetic
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
ei înșiși. Descoperirea lui se putea face prin metoda maieuticii, a moșitului, din aproape în aproape. Această metodă se spune că i-a fost inspirată lui Socrate de mama sa, care era moașa, ceea ce ne face să presupunem că gândirea grecilor vechi era profund intuitivă, gândire de poeți ce se mirau naivi în fața naturii, neavând suficiente cunoștințe date de cercetarea rațională, precum avem noi, cei de azi. În educația ateniana scopul final al acestei pregătiri era, pentru fiii celor bogați, mod
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
continuu, fostul elev omagiindu-l prin opera să. Concepția despre suflet a lui Platon era ca și la pitagoreici aceea că sufletul e nemuritor, el transmigrand în mai multe corpuri. Oare această credință mistico - religioasă în fapt nu o împrumutaseră grecii de la indieni, de la budiști? De ce să fi fost imposibil că aceste civilizații să se fi aflat la un moment dat în contact? Principiul sufletului este la Platon numeric, pe când cel al corpului este geometric. Sufletul este suflul vital, răspândit în
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
timp. Ceea ce trebuie să facă orice ființă este să se identifice cu divinitatea, pentru aceasta fiind necesare virtutea, forța, sănătatea, simțuri bune, bogăția, neamul ales și buna reputație. A fi bun implică și a fi frumos, acel kalokagatos specific gândirii grecilor. Universul este unic, creat perfect și perceptibil simțurilor, nelimitat, sferic, ca și cel care l-a creat, nepieritor că și divinitatea. Universul conține totalitatea corpurilor care există, puse într-o ordine perfectă, care ne dă posibilitatea de a le cunoaște
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
la ultimul nivel, cel al cunoașterii paroxistice de sine. Eul ia ființă prin sferele psihice descrise, spune autorul amintit și ființează devenind de la un nivel psihologic la celălalt. Recunoaștem aici sferele sufletului lui Platon și trebuie să conchidem că intuiția grecilor era foarte bună. Fiecare nivel se deschide spre celălalt, spre adevărul mereu mai clar și mai expresiv sinelui. Instinctualitatea se deschide spre afectivitate și se preschimba în afecctivitatea care amplifica dimensiunea eului, inscaunand-o în inima alteralitatii, la rândul ei
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
de actualitate după atâtea secole o atare concepție se datoreaza modului pur speculativ al formulării teoriilor platoniciene. Gândirea să psihologică este o încercare de revalorizare a ideilor înaintașilor săi, conformă epocii în care a trăit, în spiritul gândirii mitice a grecilor, este o concepție conservatoare, utopica și psihologizanta. La Platon sufletul are funcția de a fi apetit, motivație organică, rațiunea are funcția înțelegerii inteligente și a stabilirii adevărului, iar energia sau voința sunt sinteză primelor două funcții. În ceea ce privește raporturile interumane, așa cum
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
renunțat să mai prezicem vreun orizont. Acum, nici noi, nici cehii, nici polonezii, niciun alt aspirant la moneda unică nu mai mizăm pe vreo dată fixă. Vom intra atunci când vom fi pregătiți. Ce înseamnă să fim pregătiți? Când au intrat grecii, după ce au stat un an pe tușă, examenul nu era prea complicat. Când pe prima dintre bornele proiectate de noi, fiind încă excesiv de optimiști, am înscris anul 2012, examenul se rezuma doar la criteriile de convergență nominală. Nu le-am
Educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă by https://republica.ro/educatia-economica-intra-acum-in-cercul-probelor-impuse-la-admiterea-in-zona-euro-deja-vorbim-despre-convergenta [Corola-blog/BlogPost/338919_a_340248]
-
Școala acum 50 de ani” (București, februarie 1880); „Din timpul zaverii” (Ghergani, septembrie 1880); „Liberalii de altădată” (Ghergani, noiembrie 1880); „Generalul Coletti la 1835” (Ghergani, ghenarie 1881); „O călătorie de la București la Iași înainte de 1848” (Ghergani, 20 iunie 1881); „Dascăli greci și dascăli români” (22 octombrie 1822); „Tunsu și Jianu” (26 decembrie 1882); „Teodoros” (Londra, 27 iulie 1883); „Teodor Diamant” (Brighton, octombrie 1883); „Căpitanul Laurent”(Londra, februarie 1884 și 2 mai 1884); „Băltărețu” (Londra, 15 august 1884); „Amintiri despre Grigore Alexandrescu
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1480676009.html [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
scena celor trei magi pe compatrioții lor, cotropitorii persani, în semn de respect pentru această imagine, nu au incendiat biserica. Actualele ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Galileii de Nord și din Înălțimile Golan. În epoca lui Hristos, malul de vest al lacului era presărat din plin cu orașe și așezări evreiești, în vreme ce malul de răsărit, Perea („extremitate”, în greacă) a rămas puțin populat, în principal de greci și de alți străini. Din acest motiv Domnul Hristos a ales malul de vest și, îndeosebi, orașul evreiesc Capernaum ca loc al desfășurării activității Sale mesianice în cea mai mare măsură și al domiciliului Său. Din așezările de pe malul apusean
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Lavră - Chinovion. Sec. al VI - lea va aduce cu sine perioada de înflorire a fostei mănăstiri. Faima și renumele ei s-a răspândit în toată Palestina și în toată Siria, iar monahii ei aprțineau diferitelor popoare, printre care se numărau greci, sirieni, armeni, gruzini, ruși, mult mai târziu și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei sunt scrise și imprimate în diferite limbi în Osuarul vechii mănăstiri, care se află în apropierea actualei mănăstiri. La sfârșitul sec. al VI - lea
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 962 din 19 august 2013 Toate Articolele Autorului Memorialul ION ZAHARIA - ediția a IV-a PETRE MARINESCU, zis Grecul, sufletul și creierul Memorialului ION ZAHARIA, fotbalist melancolic, se pregătise de ceva timp pentru o ediția a IV-a mai ceva decât anterioarele. Și acum, la final, pot spune că autorului '' Driblingurilor pe gazonul amintirilor'' i-a reușit pe deplin
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/Memorialul_ion_zaharia_editia_pompiliu_comsa_1376935113.html [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
GRECEȘTI Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Deși nu aduc evidente foloase comunității, visătorii sunt o specie tolerată, ba chiar uneori îndrăgită, pentru darul de a dezmorți atmosfera. În cazul grecilor, mă tem însă că nu se aplică aceeași regulă. Comunitatea noastră europeană nu are atâta simț al umorului încât să se amuze pe seama creativității elene. Ar fi o distracție prea scumpă. „Brevetul” de inventatori geniali ai democrației le-a fost
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
tem însă că nu se aplică aceeași regulă. Comunitatea noastră europeană nu are atâta simț al umorului încât să se amuze pe seama creativității elene. Ar fi o distracție prea scumpă. „Brevetul” de inventatori geniali ai democrației le-a fost recunoscut grecilor unanim, practic de-o veșnicie, dar asta nu-i scutește de faliment. E-adevărat că se pricep ca nimeni altul să-și valorifice ruinele pe post de obiective turistice, dar vor reuși oare să convertească și marea ruină națională într-
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
au dispărut strategii calmi, demni, asortați la patru ace, ca pe vremea lui Titulescu? Cei în care chiar te simți obligat să ai încredere? Dar nu despre tagma politicienilor am vrut să vorbesc. Nici despre asemănările și deosebirile dintre mentalitatea grecilor și cea a altor națiuni-surori, cu situații mai mult sau mai puțin asemănătoare. Cortegiul comentariilor pe marginea paralelei România-Grecia sau Spania-Grecia e lung; nu vreau să plictisesc adăugându-i nota mea personală. Multe nu mai sunt de adăugat, s-au
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
încrederea și - de ce nu? - naivitatea de a crede că și ceilalți ar răspunde cu aceeași monedă? Așa cum americanul se miră când un extremist islamist răspunde prin acte teroriste încercărilor sale de a „povesti civilizat”, Europa e surprinsă atunci când constată că grecii au frizat indicatorii statistici naționali atunci când au fost acceptați în UE. De ce pentru noi, ca români, nu e nimic inexplicabil în asta? Ce resort din interiorul nostru ne face să considerăm acceptabile și scuzabile, cel mult cavalerești, actele pe care
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
de zâmbet în poză, în fața camerelor de luat vederi. Dar imaginile de pe sticlă chiar asta fac, ne înșeală ochii, tulburând vederea. Încerc să găsesc explicația răbdării exasperante cu care funcționarii europeni încearcă în mod repetat să reabiliteze căruța împotmolită a grecilor, chiar și împotriva voinței inculpaților. Firește că sunt interesați să-și recupereze banii, dar mai mult decât atât le e teamă să nu se destrame visul de a avea o comunitate prosperă în Europa unită, adică să nu se facă
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
noștri și nu știm dacă să râdem sau să plângem gândindu-ne la învățăturile de minte pe care le vom trage probabil abia peste mult timp (sau deloc, repetând istoria mielului rătăcit de turmă). Judecând la rece, datoria acumulată de greci a devenit atât de mare încât practic e greu de imaginat că se va mai putea plăti vreodată. În schimbul banilor, ei ar trebui să vândă ceva, ori ceva așa de valoros nu au. Deci trebuie să producă, și e atât
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
ca-ntr-un falanger comunist sau într-un lagăr suveran, proclamat prin ”neamestecul în treburile interne” ca-n vizunile sinistrului Ceaușescu”? În plină eră a globalizării? Ei bine, e de neimaginat! „Prinde orbul, scoate-i ochii” pare a fi mottoul grecilor, porniți să refuze plata datoriilor față de țările mai bogate din Europa, care în optica lor ar avea de unde să dea. Calcul greșit, pentru că i-au uitat taman pe cei mărunți, care de asemenea le-au împrumutat bani, poate sume mai
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
cu resurse puține, dar care s-au străduit la modul serios să nu încalce regulile, îndeplinind restricțiile și strângând cureaua, se simt trădate, luate peste picior, pe bună dreptate. Dacă au mizat pe simpatia celor de-o seamă cu ei, grecii se văd acum respinși de cei din propriile rânduri, baltici, balcanici, iberici, care nu agreează politica amânării ad calendas graecas. „Fascinant!” - exclamă sociologul scandinav când se uită la știri, de parcă ar fi o piesă de teatru la care are un
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
Jean Claude Flachat din 1739. Fostul secretar domnesc notează în memoriile sale că fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, care a înălțat, ca să-și veșnicească gloria în toată strălucirea ei, un „bezesten”, care nu poate fi ocupat decât de negustori străini, greci, turci, sau unguri, dar niciunul din aceștia nu se poate așeza aici pentru totdeauna. Prin acest iad de ger și fulgi de zăpadă încerca să-și croiască drum o sanie trasă de un cal, a medicului familiei Macedonski, pe numele
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Virgiliu, acolo unde numele lui Moise, acolo unde numele lui Aristotel, Platon și Euclid au o semnificație și o autoritate simultane, acolo este Europa. Orice rasă și orice pământ care au fost succesiv romanizate, creștinate și supuse, în privința spiritului, disciplinei grecilor este în mod absolut european”. Ca atare, noi, europenii, trebuie să înțelegem însemnătatea istorică și geopolitică a proiectului Uniunii Europene; să fim mai atenți la dezbinarea provocată de unii, la diversiunile aruncate în rândul populației prin diverse mijloace de informare
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
lui, Petru și Pavel, au vorbit creștinilor ! Casa lui, "Pudentiana", sau după alții, "Păstoreasca" A dat-o lui Sfântu' Petru, ca-n ea pe DOMNU' Să-L Slujească ! Trofim, cel născut în Efes, cu Pavel a călătorit În Asia, la greci, Iudeea, păgâni mulți a convertit ! După Edictul dat de Nero, Pavel a fost decapitat Iară Trofim prin tăiere, de sabie, Martirizat... Toți 3, la fel ca Sfanțul Pavel, pe CHRISTOS L-au Predicat ! Iar DOMNUL le-A dat Cunună, ce
SF.AP.ARISTARH, PUDENS ȘI TROFIM (DINTRE CEI 70 DE AP.) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1429084228.html [Corola-blog/BlogPost/372997_a_374326]
-
Varietatea de naționalități entice cuprinde: lituanieni, greci, italieni, germani, chinezi, irlandezi, coreeni, indieni, pakistanezi și desigur... polonezi! Am aflat că fiecare al partulea locuitor al Poloniei are o rudenie în SUA. În privința învățământului, Chicago are peste 50 de colegii și universități. Deține o mare grădina botanică și
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_american_2_o_vizita_la_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]