2,967 matches
-
ai Vaticanului și ai Patriarhiei Române, cu statut de invitați; uneori, motivată de condiții obiective, componența comisiilor a fost ușor modificată. (...) 2. Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică). Întâlnirile Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-catolic. 2.1. Prima întâlnire: 28 octombrie 1998, București - Palatul Patriarhiei Ortodoxe. Datorită situațiilor tensionate din unele localități, începerea dialogului de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost un eveniment așteptat cu mult interes
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Roma (Greco-Catolică). Întâlnirile Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-catolic. 2.1. Prima întâlnire: 28 octombrie 1998, București - Palatul Patriarhiei Ortodoxe. Datorită situațiilor tensionate din unele localități, începerea dialogului de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost un eveniment așteptat cu mult interes de către credincioșii ambelor Biserici. Comisia mixtă a stabilit patru puncte de orientare pentru continuarea dialogului: 1. „Dialogul fiind calea de reconciliere, el trebuie continuat într un climat de sinceritate, respect reciproc și
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
de prozelitism. 2. Rezolvarea folosirii locașurilor de cult se va face prin dialog, analizând la nivel eparhial și parohial cazurile în care minoritatea nu are locaș de cult.(...) 2.2. Cea de a doua întâlnire: 28 ianuarie 1999, Blaj - Mitropolia Greco-Catolică. Ținându-se seama că în marea majoritate a Bisericilor foste unite se închină credincioși foști uniți, care astăzi sunt și se declară ortodocși, și, pe de altă parte, că încă mai există comunități minoritare unite care nu dispun de locașuri
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
de locașuri de cult, partea ortodoxă s-a obligat să recunoască de facto că cele peste 100 de locașuri de cult, care anul 1989 se aflau în posesia comunităților ortodoxe și care acum se află în posesia și folosința comunităților greco-catolice, să rămână astfel în continuare, indiferent de modul în care au fost obținute, și să nu alcătuiască pe viitor obiectul unor revendicări din partea ortodoxă. (...) 2.3. Întâlnirea a treia: 10 iunie 1999 - Mânăstirea Ortodoxă Râmeț - Alba. Un eveniment deosebit pentru
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Întâlnirea de la Mănăstirea Râmeț s-a desfășurat într-un climat spiritual inspirat, evident, de evenimentul vizitei Sanctității Sale Papa Ioan Paul II în România, aspect subliniat de ambele părți. (...) 2.4. Întâlnirea a patra: 4 noiembrie 1999 - Oradea, Seminarul Teologic Greco-Catolic. Cele două Comisii au ajuns la concluzia că, pentru a se face pași înainte pe calea apropierii și pentru a avea o platformă stabilă în întâlnirile ulterioare, este necesar să se stabilească principiile care să contribuie la continuarea în spirit
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
constata o „îmbunătățire a climatului care domnește între cele două Biserici”. S-a pus în prim plan modul constructiv al participării clerului și credincioșilor celor două părți la detensionarea relațiilor din localitățile unde există dispute patrimoniale în urma reînființării vechilor parohii greco-catolice, prin acorduri comune încheiate la nivel local privind slujirea alternativă sau schimburi imobiliare, dar mai ales prin construirea ori amenajarea de noi locașuri de cult, fie de către partea ortodoxă, fie de cea catolică.(...) 2.6. Întâlnirea a șasea: 27 septembrie
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
încheiate la nivel local privind slujirea alternativă sau schimburi imobiliare, dar mai ales prin construirea ori amenajarea de noi locașuri de cult, fie de către partea ortodoxă, fie de cea catolică.(...) 2.6. Întâlnirea a șasea: 27 septembrie 2001 - Lugoj, Episcopia Greco-Catolică. Comisia a constatat că, drept urmare a întâlnirilor Comisiilor locale de dialog la nivelul episcopiilor, s-a ajuns la restituirea unor locașuri de cult către partea greco-catolică. (...) 2.7. Întâlnirea a șaptea: 1 octombrie 2002 - Arad, Episcopia Ortodoxă. Lucrările Comisiei mixte
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
fie de cea catolică.(...) 2.6. Întâlnirea a șasea: 27 septembrie 2001 - Lugoj, Episcopia Greco-Catolică. Comisia a constatat că, drept urmare a întâlnirilor Comisiilor locale de dialog la nivelul episcopiilor, s-a ajuns la restituirea unor locașuri de cult către partea greco-catolică. (...) 2.7. Întâlnirea a șaptea: 1 octombrie 2002 - Arad, Episcopia Ortodoxă. Lucrările Comisiei mixte de dialog au fost deschise de președintele Comisiei ortodoxe IPS Părinte Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului, care a subliniat importanța raportului direct și
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
a subliniat importanța raportului direct și deschis între ierarhii celor două Biserici și prin inițiative locale, dând exemplul în acest sens dialogul local inițiat în eparhia pe care o păstorește și care a dat roade benefice pentru ambele părți. Partea greco-catolică a arătat că, dată fiind situația conflictuală din anumite localități, în situația în care se constată lipsa dorinței de dialog din partea părții ortodoxe, atunci partea catolică își rezervă dreptul de a apela la forurile de judecată interne și internaționale.(...) 2
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
situația în care se constată lipsa dorinței de dialog din partea părții ortodoxe, atunci partea catolică își rezervă dreptul de a apela la forurile de judecată interne și internaționale.(...) 2.8. Cea de a opta întâlnire: 23 septembrie 2003 - Baia Mare, Episcopia Greco-Catolică. S-au trecut în revistă rezultatele comisiilor de dialog locale, constatându-se că, în urma acestor întruniri, au fost soluționate unele cereri de retrocedare ale Bisericii Greco-Catolice. Cu toate acestea, procesele în curs de desfășurare și refuzul unui dialog pașnic în
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
și internaționale.(...) 2.8. Cea de a opta întâlnire: 23 septembrie 2003 - Baia Mare, Episcopia Greco-Catolică. S-au trecut în revistă rezultatele comisiilor de dialog locale, constatându-se că, în urma acestor întruniri, au fost soluționate unele cereri de retrocedare ale Bisericii Greco-Catolice. Cu toate acestea, procesele în curs de desfășurare și refuzul unui dialog pașnic în spiritul adevărului și realității constituie o piedică destul de serioasă în soluționarea conflictelor existente în unele localități.(...) Partea ortodoxă și-a menținut poziția exprimată în repetate rânduri
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
ca dialogul să continue pe mai departe, și chiar s-a stabilit ca următoarea întâlnire să aibă loc pe data de 28 septembrie 2004, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. Din păcate, însă, atitudinea ireconciliabilă a părții greco-catolice în revendicarea patrimoniului său cultic, manifestată prin uzarea tuturor mijloacelor posibile interne și internaționale, va determina pe ierarhii Mitropoliei Ardealului, ca în Sinodul Mitropolitan din 26 februarie 2004, ținut la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, să analizeze atent evoluția relațiilor ortodoxo-greco-catolice
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
15). La acest număr de credincioși, Biserica Ortodoxă Română dispune de 14.574 de biserici 12, respectiv 1291 credincioși la o biserică. Biserica Română Unită cu Roma are în proprietate 378 de biserici, respectiv 507 credincioși la o biserică. Biserica Greco-Catolică dispune așadar de 378 de biserici, dintre care 152 au fost preluate, după 1989, de la ortodocși: 69 prin dialog, 67 prin ocupare abuzivă, 7 prin instanțele judecătorești, iar în 9 biserici se slujește alternativ. De asemenea, Biserica unită și-a
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
7 prin instanțele judecătorești, iar în 9 biserici se slujește alternativ. De asemenea, Biserica unită și-a construit 172 de biserici noi, iar 54 se află în construcție; acestora li se adaugă cele aproximativ 108 capele. Potrivit acestor date, Biserica Greco-Catolică este favorizată, în detrimentul Bisericii Ortodoxe Române, nu numai în ce privește numărul locașurilor de cult, ci și în privința contribuțiilor de la stat, pentru salarizarea preoților. Astfel, Biserica Ortodoxă are 10.068 de preoți încadrați, respectiv un preot la 1.869 de credincioși, iar
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
favorizată, în detrimentul Bisericii Ortodoxe Române, nu numai în ce privește numărul locașurilor de cult, ci și în privința contribuțiilor de la stat, pentru salarizarea preoților. Astfel, Biserica Ortodoxă are 10.068 de preoți încadrați, respectiv un preot la 1.869 de credincioși, iar Biserica Greco-Catolică are 700 de preoți încadrați, respectiv un preot la 274 de credincioși. Câteva concluzii finale și încheierea Urmărind datele de mai sus, se poate constata cu ușurință că problema patrimonială nu este nici pe departe una majoră pentru Biserica Unită
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
a Romei de a face prozelitism printre ortodocși, metodă perimată și ineficientă de unire a celor două Biserici. La un an de la vizita sa în București, în 7 mai 2000, Papa Ioan Paul al II-lea i-a adresat Bisericii Greco-Catolice din România o scrisoare prin care îi îndemna pe uniții din România la receptarea în totalitate a hotărârilor Conciliului Vatican II și la însușirea spiritului acestui Conciliu. Sub auspiciile acestor evenimente a continuat, chiar și formal, dialogul început în anul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Unite abordează un ton și un limbaj diferit față de generația precedentă, axându-se pe valoarea Bisericii Unite ca o componentă europeană a culturii române. Mai nou, prin noul statut de autonomie pe care Biserica Catolică i l-a acordat Bisericii Greco-Catolice din România (Arhiepiscopie majoră, iar conducătorul ei a fost avansat la rangul de cardinal), este de văzut dacă aceasta din urmă va adopta o atitudine mai realistă față de problemele patrimoniale. Acceptarea reluării dialogului local dă speranțe ambelor părți. Deocamdată atmosfera
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
nu trebuie dramatizată. Ceea ce trebuie să aibă însă în vedere Biserica Română unită cu Roma este faptul că dialogul presupune nu doar sinceritate, dar și un simț al realității trecute și prezente. Nu este de ignorant faptul că, procentual, Biserica Greco-Catolică este departe de realitatea timpurilor trecute, când echilibra peisajul confesional transilvănean. Astăzi, situația este complet schimbată, numărul de credincioși greco-catolici nedepășind procentajul de 0,9% din totalul popoulației țării, în comparative și spre deosebire de credincioșii ortodocși majoritari, cu un procentaj de
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
nu doar sinceritate, dar și un simț al realității trecute și prezente. Nu este de ignorant faptul că, procentual, Biserica Greco-Catolică este departe de realitatea timpurilor trecute, când echilibra peisajul confesional transilvănean. Astăzi, situația este complet schimbată, numărul de credincioși greco-catolici nedepășind procentajul de 0,9% din totalul popoulației țării, în comparative și spre deosebire de credincioșii ortodocși majoritari, cu un procentaj de 86,7%. Astfel că pentru cei aproximativ 195.481 de credincioși declarați la recensământul din anul 2002, în prezent Biserica
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
nedepășind procentajul de 0,9% din totalul popoulației țării, în comparative și spre deosebire de credincioșii ortodocși majoritari, cu un procentaj de 86,7%. Astfel că pentru cei aproximativ 195.481 de credincioși declarați la recensământul din anul 2002, în prezent Biserica Greco-Catolică din România dispune de 582 locașuri de cult (cu o medie de 335 de credincioși la o biserică), dintre care 195 au fost preluate de la ortodocși, iar 280 sunt nou construite (237) sau în fază de construcție (43), la care
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
și completată, Cluj-Napoca, 2011 4. www.patriarhia.ro 5. www.culte.ro 6. www.bru.ro 7. www.catholica.ro Material documentar de sinteză, realizat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în perioada postdecembristă - P. a II a ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
i-a adresat un mesaj plin de căldură în care pomenește de vizită la București a lui Ioan Paul II „cel Mare” și de „valoare de necontestat a dialogului dintre cele două Biserici surori din România, Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică... și de nădejdea că Sanctitatea Voastră, ca unul ce ați fost apropiat colaborator al său (Ioan Paul ÎI), veți păstra și sprijini acest dialog, întru împlinirea dorinței noastre comune de realizare a unității depline a Bisericii.” Aceasta este condiția sine
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
al integrării europene: “piața unică din UE înseamnă că orice bancă europeană poate să opereze în orice țară”. În realitate, criza datoriilor suverane a fost generată de sectorul privat prin biserica privată iudeo-masono-catolică și suportată de biserica statală ortodoxă și greco-catolică, care au permis în ultimul sfert de veac migrația a peste o sută de milioane de femei din țările sărace în țările bogate, astfel s-a creat prăpastia dintre bogați și săraci, prin distrugerea fondului genetic în Europa de Est, fără precedent
ESEU (3) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360381_a_361710]
-
al integrării europene: “piața unică din UE înseamnă că orice bancă europeană poate să opereze în orice țară”. În realitate, criza datoriilor suverane a fost generată de sectorul privat prin biserica privată iudeo-masono-catolică și suportată de biserica statală ortodoxă și greco-catolică, care au permis în ultimul sfert de veac migrația a peste o sută de milioane de femei din țările sărace în țările bogate, astfel s-a creat prăpastia dintre bogați și săraci, prin distrugerea fondului genetic în Europa de Est, fără precedent
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O dată cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]