999 matches
-
al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcăt ca lăcaș mănăstiresc după anul
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
Rusu. De la București, a fost transportat la Dragoslavele, reședința de vară a Patriarhului ortodox, apoi la "mănăstirea ortodoxă de la Căldărușani", transformată în lagăr. „"Pe când era la Căldărușani, a reușit să trimită câteva scrisori prin părintele Ciubotariu (călugăr ortodox convertit la greco-catolici) care a reușit să le ducă la Nunțiatură"”. De aici Ioan Suciu a fost ridicat în mai 1950, și dus, de acolo, din nou la București, în beciurile Ministerului de Interne, unde a fost supus anchetelor și unor groaznice torturi
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
care români 71,2%, rromi 27,8%, alte naționalități 1%. De-a lungul timpului populația localitații a oscilat in jurul numarului de 1000 de locuitori astfel: Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
bisericile amintite la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Alte amănunte despre comunitate și biserică se păstrează sporadic. Într-un raport întocmit la 31 decembrie 1831 se precizează că Ceheiul avea 292 locuitori. După opt ani, populația satului scade la 274 ""greco-catolici care au biserică"". Din șematismele bisericii greco-catolice aflăm că în anul 1896, Ceheiul era parohie ce aparținea de districtul Valcăului, biserica de lemn având hramul "Sfinții Arhangheli", hram ce se păstrează până în prezent. Referitor la istoria recentă a bisericii, amintim
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
le-a acordat tuturor preoților drepturile celorlalte națiuni. La 7 octombrie 1698, a semnat unirea cu Biserica Romei și protopopul Toader din Lemniu, în tractul căruia se afla Parohia Răstoci. Mirenii au fost puși în fața faptului împlinit. Trecerea răstocenilor la greco-catolici n-a fost prea dificilă, deși sunt de presupus serioase rețineri, ca la toți oamenii care au trăit până atunci în credința părinților și strămoșilor lor. N-a fost dificilă, în primul rând pentru că numărul sătenilor era foarte mic (în
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și era firesc să-și ia patroni pe sfinții arhangheli Mihail și Gavriil. 1760: Profund decepționați de neacordarea drepturilor promise de împărat, îngreunați de impozite și sarcini, răstocenii s-au alăturat - ca marea majoritate a greco-catolicilor din Transilvania - la mișcarea antiunionistă a călugărului Sofronie din Cioara. Alexa și Ignat Dolha din Răstoci au fost anchetați în vara acestui an de către jurații Tablei judiciare a Transilvaniei, deplasați în sat, și asupra problemelor confesionale, ceea ce atestă rolul Dolheștilor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond Urbarii și conscripții, fasc.23, nr.1, fila 53. Datarea registrului ne aparține). 1785: După 5 ani de procese, litigiul pentru biserică, deschis între ortodocși și greco-catolici, s-a soluționat. Prin hotărârea nr.5290-1785, Guberniul Transilvaniei a dat câștig de cauză uniților. Ortodocșii au rămas datori cu taxa de 51 cruceri pentru hotărârea definitivă. În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786: Numele celor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Alexa. Răstociul ortodox era filie a parohiei Perii-Vadului. Și aparținea protopopiatului Buciumi. Numărul caselor (de fapt, al familiilor) ortodocșilor după conscripția forurilor comitatului - 32. Parohul în funcție, popa Ioan Nan, cu reședința în Perii-Vadului. 1788: Convertirea completă a răstocenilor la greco-catolici. Actul care confirmă acest lucru este redactat în imba latină, la Consistoriul din Blaj. Iată-1 în traducere: "In anul 1788, în ziua a 18-a a lui ianuarie stil nou; s-a citit mărturia despre convertirea preotului mai înainte neunit
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
1200 de vize de intrare în țară pentru evreii refugiați din Cluj, încercând să tranziteze România". În acele vremuri grele și tulburi, când era cea mai mare nevoie de ajutor, doi episcopi din Transilvania, Iuliu Hossu și Marton Aron, primul greco-catolic, al doilea romano-catolic, au oferit un exemplu al umanitarismului lor. Pe episcopul Iuliu Hossu nu l-am cunoscut personal. Cei care-l cunoșteau îmi spuneau că era un om înțelept, înzestrat cu însușiri deosebite. Pe lângă înțelegere și inițiativă el era
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
Aaron, dintre anii 1760-1762 a generalului austriac Buccow, din anul 1805 întocmită pentru confesiunea ortodoxă de Comisia Consistoriului din Sibiu. Pe lângă acestea, un sprijin documentar important în stabilirea proporției credincioșilor aparținând confesiunilor românești (ortodoxă și greco-catolică) îl constituie Șematismul jubiliar greco-catolic din anul 1900 (Șematism - publicație a episcopiei destinată cunoașterii parohiilor și bisericilor, ce cuprinde: numărul credincioșilor, date istorice, date privind biserica și construcțiile aferente, preoții care au slujit etc.). În cadrul unei analize a lăcașurilor de cult din zona Sătmarului, Fr.
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
sunt români (97,13%), cu o minoritate de romi (1,07%). Pentru 1,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,23%), dar există și minorități de penticostali (7,08%), greco-catolici (4,12%) și baptiști (3,73%). Pentru 1,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Chiuiești, Cluj () [Corola-website/Science/310366_a_311695]
-
33%) și maghiari (2,44%). Pentru 5,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,36%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (4,89%), penticostali (2,96%), greco-catolici (1,54%) și romano-catolici (1,08%). Pentru 5,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Recensământul populației, structura etnică : Evoluția populației de-a lungul timpului:
Comuna Iara, Cluj () [Corola-website/Science/310367_a_311696]
-
români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a. Ca limbă maternă predomina limba idiș, declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română și de germană. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocși ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vișeu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,96%). Principalele
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
sunt cele de germani (4,03%) și maghiari (2,57%). Pentru 7,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,48%), dar există și minorități de romano-catolici (8,98%) și greco-catolici (2,49%). Pentru 7,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 - privind Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor, orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a orașelor
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
apartenența confesională. La recensământul din 2002 orașul avea o populație de 13.318 locuitori. După naționalitate, au fost recenzați: 12.308 români, 774 maghiari, 115 germani, 57 rromi. După religie, au fost recenzați: 10.788 ortodocși, 1.199 romano-catolici, 399 greco-catolici, 200 reformați. În prezent, datorită opririi aproape în totalitate a fostei platforme industriale, de care orașul a depins aproape în exclusivitate, precum și a concedierii majorității angajaților, care a dus la explozia ratei șomajului, orașul Călan se confruntă cu grave probleme
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia orașului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendință, datorată poziției strategice la limita vestică țării, fapt care a atras o serie de investitori importanți. Cele
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
de maghiari (16,81%) și romi (3,92%). Pentru 5,83% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Încă din secolul al XVII-lea în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 4,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Registrele școlii confesionale calvine sunt conduse cu începere din 1746, dar instituția este mult mai veche. Învățământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
În măsura solicitărilor, vor trebui acordate facilități organizațiilor nonguvernamentale specializate pe problemele minorităților. După religie, locuitorii orașului Găești sunt în majoritate creștin-ortodocși (18.326 în anul 2000), urmați de penticostali (70 de persoane), adventiști (63 de persoane), 13 musulmani, 4 greco-catolici.
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
piatra fundamentală a bisericii, asistat fiind de parohul românilor uniți din București, viitorul episcop Ioan Bălan și de prințul Vladimir Ghica. După doar 7 luni, în ziua de sfântul Nicolae (6/19 decembrie), arhiepiscopul Netzhammer, sub jurisdicția căruia se aflau greco-catolicii din București, a sfințit frumoasa biserică ridicată după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești. Acesta a folosit drept model Biserica „Sfântul Gheorghe” din Baia, atribuită lui Ștefan cel Mare. După ce au întârziat cât au putut autorizarea construcției (prim-ministrul Ionel Brătianu îi
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, populația satului Ițcanii Noi era de 714 locuitori, dintre care 499 germani (69,88%), 116 români (16,24%), 43 ruteni (6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6 ruși, 1 ungur și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 370 evanghelici (luterani) (51,82%), 154 romano-catolici (21,56%), 123 ortodocși (17,22%), 38 greco-catolici (5,32%), 23 mozaici (3,22%), 4 adventiști și 2 armeni. Recensământul din 1937 a consemnat doar 443 germani, dintre care 365 protestanți, 70 catolici și 8 atei. În anul 1940, majoritatea germanilor au fost repatriați în Germania. Bunurile lor
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
în detenție. și-a exercitat mandatul cu o mică întrerupere, începând din decembrie 1948 până la 9 februarie 1981, când, fiind bolnav, s-a retras. Nicolae Pura s-a născut la 14 septembrie 1913, în satul Cășeiu, un sat de români greco-catolici, aflat la vremea aceea în județul Someș, din Transilvania. Din același sat, provenea și pr. Silvestru Augustin Prunduș, succesorul său la cârma Eparhiei de Cluj-Gherla. A urmat cursurile Academiei Teologice din Cluj, continuându-și apoi studiile la Colegiul "Pio Romeno
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
Pura a trecut la cele veșnice la 10 august 1981 în com. Mărgineni, unde a fost și înmormântat. În sicriu aș dori să se pună un exemplar din Simfonia Mariei în mână, crucea și rozariul", scria în testamentul său canonicul greco-catolic Nicolae Pura. În manuscris i-au rămas alte 22 de lucrări, printre care un rezumat al Conciliului Vatican II, "Explicarea Sfintei Liturghii", traducerea unor poeme ale lui Pierre Teilhard de Chardin, numeroase meditații și alte traduceri.
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
județul Bistrița-Năsăud), unde locuia sora sa Ana, căsătorită cu profesorul Vasile Țărmure, fost și el până în anul 1948 preot de enorie, reprofilat după ilegalizarea Bisericii. La 12 august 1956 a avut loc la Cluj Liturghia săvârșită de cei doi preoți, greco-catolici, Vasile Chindriș și Izidor Ghiurco, în stradă, în fața Bisericii Piariștilor (Universității), în urma căreia au fost arestați mulți preoți. Între ei și episcopii Alexandru Rusu al Maramureșului, ales mitropolit al Bisericii Române Unite, și Ioan Cherteș, episcop-auxiliar de Cluj-Gherla. Învinuit de
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]