1,673 matches
-
iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie/faur], podgorenii se duc cu preot la vii, fac sfeștanie viilor, ca să fie roditoare și păzite de grindină și mană. Cînd iarna începe de cu vreme e semn de belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este bine a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra vreunui făcător de rău, lumînările se aprind de la cotor, ca să meargă vrăjmașului îndărăpt, cum arde lumînarea. Cînd se umple lumînarea, cătră cine se varsă, acela numaidecît capătă parale. Lumînarea de la Paști e bună de aprins cînd sînt furtuni și grindină. Să nu fie trei lumînări în odaie. Un muc de lumînare să-l lași totdeauna să ardă, iar cînd nu-l mai poți ținea în mînă să-l lipești de pămînt, lăsîndu-l să se stingă singur, căci cei morți fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie cu soare însemnează că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge soarele, și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt, apoi se crede că peste vară va fi multă grindină. Se crede că cum va fi timpul patru zile după lună nouă, așa va fi el întreaga lună. Cînd iarna, pe timp de ger, oile nu vor mai mînca cu poftă ca pe orice timp de ger e semn sigur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A doua și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii ca să fie feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și ploaia.“ Cînd plouă, să bagi sare în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
portretistice care să contureze portretul fizic, sunt suficiente elemente pentru alcătuirea unui portret moral. Ea este autoritară, virtuoasă, bisericoasă, insistentă în a-și vedea băiatul popă, pricepută în practici străvechi: alunga "nourii cei negri de deasupra satului", știa să abată "grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară dinaintea ușii", vrăjea tăciunii, să se potolească dușmanii, descânta de deochi. Smaranda era iubitoare de învățătură și învățați și își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
asume atâtea sacrificii, când atâtea dolii ne lasă etern neconsolați, gândurile unor oameni din alt veac despre suferința regeneratoare ne reconfortează. Am putea spune, împreună cu Pârvan, că "am fost ca și un lan de grâu copt peste care a căzut grindina". Fie acesta un prilej de severă meditație, de adâncire în cunoașterea de sine, de înțelegere mai deplină a rosturilor noastre. În definitiv, dacă suferința e un "teritoriu al istoriei" (Christa Wolf), lotul ei inerent, istoria se anunță și ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rugăciuni adaptate pentru orice împrejurare a vieții. Firește, nevoia de siguranță a evoluat de-a lungul istoriei și multiplele ei manifestări, cu atâtea nuanțe, nu pot fi epuizate într-un volum. Protecția căminului contra bolii, a țarinei contra secetei și grindinei, a individului față de orice fel de întâmplare nefastă etc. a condus la procesiuni de tot felul, imploratoare, iar din partea bisericii la cultul sfinților și al Fecioarei, pe care, iată, un pictor o prezintă cu mantia larg întinsă peste lume. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu este indicată. Nu se admit produsele moi, veștejite, cu vătămări mecanice, deteriorări, răniri, striviri, leziuni, sau crăpături necicatrizate. Se consideră declasate cele care au diverse defecte, urme de boli, mucegai, insecte, arsuri provocate de soare sau îngheț, leziuni de la grindină. Prezența pedunculului, caliciului, sunt indicatori ai calității la unele specii (ardei, cireșe, căpșune etc.). Fasonarea unor produse (varză, pătrunjel, păstârnac, salată verde etc.) este obligatorie sau facultativă, în funcție de specie, varietate. Turgescența, prospețimea, fermitatea, gradul de coacere, vor permite transportul și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pridvoare, coconii și argățimea împușcară în tătari". Punctul slab este constituit chiar de intrarea conacului, fapt exploatat rapid de invadatori: "ușa boierească [...] îngriji pe Stoicea. Și, într-adevăr, tătarii, la adăpost de gloanțe, tăbărâră pe ea. Topoarele lor cădeau ca grindina". Disperat, eroul face o ultimă încercare de a-i opri pe tătari, coborând furtunos scările spre intrare, însă este șocat să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de factorii naturali ai societăților moderne aparent a scăzut odată cu descoperirea noilor mijloace și surse de energie (țiței, electricitate, substanțe chimice, bioenergie, atomi, informații prelucrate), nu se poate face abstracție de excesiva încălzire a mediului, producătoare de secete alternate de grindină, uragane, inundații și surpări catastrofale, radiații nocive cotidiene și pe termene mai lungi, alte forțe ale naturii care vor rămâne multă vreme imprevizibile și de necontrolat de către oameni. Natura are "privilegii" față de om prin sacrul pe care îl conține indubitabil
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Fiindcă lumea este agitată, gândirea, limbajul și acțiunile sunt însoțite de stări precipitate, amestecate cu violențe. Domină neglijențele și brutalitățile asupra mediului, răsfrânte mereu asupra Sinelui. Tăierile sălbatice ale pădurilor au sporit nu numai riscurile marilor inundații, troienelor de zăpadă, grindină, furtunilor devastatoare, dar și morbidității populației, agresată de noii agenți patogeni antrenați de acești factori. Al doilea unghi am fi vrut să fie al creațiilor sociale, plecând de la enunțul des repetat că "în noua societate business-urile stimulează creativitatea", dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu descântece. Un ultim accesoriu care-l apropie de șaman este o toacă mică de lemn ce declanșează furtunile, un posibil echivalent al tobei șamanului. Solomonarii descind din munți la vremuri de cumpănă, iar dacă sunt alungați pedepsesc satul prin grindină. Aceste personaje mitice călătoresc prin văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost și ei pe vremuri solomonari, dar trecându-le vremea și statornicindu-se În satul lor, au rămas numai cu știința și Înțelepciunea solomonărească.” Contra-solomonarul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a sunetelor, prindeau să-i răspundă, ascuțit și rapid, zeci și sute de clopote parcă înspăimântate că o să-și piardă rândul. Și iar amuțeau. O clipă doar, apoi răpăitul de toacă îl împresura pe Selin de peste tot ca loviturile de grindină, iar în rafalele de bătăi seci se distingea doar prin rezonanța nobilă a metalului același prim dangăt de clopot venit de undeva de foarte departe. Când tăceau toate, lăsând păsărelelor dreptul de a stăpâni liniștile văzduhului, dangătul acela repetat la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pași mai încolo izbucnește o furtună violentă; nori negri și groși, adunați brusc deasupra dealurilor, se ciocnesc deasupra capetelor noastre și produc un întuneric profund. Fulgerele, loviturile de trăsnet se succed fără de răgaz; vântul suflă cu furie; mari cantități de grindină și de apă înghețată ne inundă. Drumurile erau desfundate din cauza torentelor, roțile erau înfundate în noroi până la butuc, caii refuzau să-și facă datoria și nu ne scoteau dintr-un făgaș decât pentru a ne băga în altul; surugii erau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
inundă. Drumurile erau desfundate din cauza torentelor, roțile erau înfundate în noroi până la butuc, caii refuzau să-și facă datoria și nu ne scoteau dintr-un făgaș decât pentru a ne băga în altul; surugii erau orbiți de fulgere și de grindină; apa ne șiroia pe corp și se aduna în diligență; uraganul ne ridica vehiculul și amenința să ni-l poarte în râpe, aceasta a fost situația noastră timp de trei ore nesfârșite. Ajungem în sfârșit la poșta din Berhegiu*. Printr-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu stâlpii ridicați pentru racordarea Parisului; pe acoperișul din scânduri, unde nu se ajunge decât escaladând o scară abruptă, pompierul de serviciu veghează la siguranța publică, așezat sau culcat, cu pușca în mână; fie că plouă, că bate vântul sau grindina, că ninge sau e îngheț, își face garda cu o resemnare admirabilă, fără să se miște, până la sosirea succesorului său. După Vaslui, celelalte versante ale dealurilor sunt împodobite, în ciuda sezonului arzător, cu o iarbă fină, stufoasă, proaspătă ca în mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sărăciei și promiscuității, se înmulțeau, fiind oprimate de ocârmuirile potrivnice popoarelor. Diferendele politice și religioase conduceau la acte de terorism și banditism, pline de cruzime. Un val de furtuni, uragane și cicloane au distrus mii de orașe, ploile torențiale și grindina au condus la potop distrugând recoltele, iar inundațiile au lăsat fără adăpost milioane de oameni. Foamea, setea, molimile au redus la jumătate populația pământului. Juzii, hatmanii și boierii complotând împotriva Domnitorului, l au înlăturat de la putere, împreună cu marele sfetnic, instituind
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cred că prindeai mai multe posturi decât are dolce-n grilă! Și era și nevastă-ta mulțumită la ceas de seară... Gicu nu se mai poate abține și izbucnește În râs. Sandule, țara arde și baba se piaptănă. A plouat cu grindină cât oul de bibilică - să nu mă contrazici, că am ținut eu o cură cu ouă de bibilică și sunt uite-așa de mici, mici de tot -, ne-au afectat intemperiile agricultura aflată În fază incipientă și de tranziție către
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]