1,400 matches
-
Jeremi Wiśniowiecki. Forțele lui Stefan erau compuse din două companii de dragoni, o unitate de infanterie (mercenari străini) și 11 companii de cavalerie (aproximativ 1.150 soldați) dintre care una de husari de elită. Restul militarilor erau cazaci înregistrați. Dacă grosul forțelor lui Stefan urmau să se deplaseze pe jos, un alt grup a fost trimis cu bărcile pe Nipru. Acest grup de 4.000 de soldați aflat sub comanda colonelui (polcovnicului) Mihailo Kricevski, era compus aproape în întregime din cazaci
Bătălia de la Żółte Wody () [Corola-website/Science/327315_a_328644]
-
, parte a Operațiunii Catapult, denumită și Bătălia de la Mers-el-Kébir, a fost o confruntare navală care a avut loc lângă Mers-el-Kébir pe 3 iulie 1940. Un grup naval britanic a atacat grosul flotei franceze care era ancorată lângă coasta Algeriei franceze. Agresiunea a dus la moartea a 1297 de marinari francezi, scufundarea unui cuirasat și avarierea a cinci nave de luptă. Alte 59 de vase franceze de război care se aflau în
Atacul de la Mers-el-Kébir () [Corola-website/Science/317236_a_318565]
-
argumentează că se pot referii chiar la componente antagonice dintr-o persoană. Rezumând perspectivele lui Hillman, autorul și psihoterapeutul Thomas Moore asociază spiritul cu "viața de apoi, aspecte cosmice, speranțe și valori idealiste, și adevăruri universale", în timp ce plasează sufletul "în grosul lucrurilor: în refulat, în umbră, în mizeria vieții, în boli, și în durerea și confuzia iubirii" Hillman crede că religia - în special monoteismul și credințele monahale - și psihologia umanistă s-au îngrijit de spirit, adesea la cheltuiala nefericită a sufletului
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
11 noiembrie, lângă Musiăn. Au eșuat amândouă, din aceleași motive, dar și din cauză că liderii religioși n-au mai dorit să utilizeze aceleași tactici care fuseseră utilizate anterior, rezumându-se la atacuri frontale, soldate cu pierderi grele în rândul trupelor iraniene. Grosul forțelor atacante a fost compus din unități ale Gărzilor Revoluționare (Păsdărăn) și miliții auxiliare Basij, majoritatea voluntarilor fiind slab antrenați și echipați, mulți fiind sau foarte tineri sau prea în vârstă. Practic, ofensiva iraniană începea să semene cu cea irakiană
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
că în lipsa dispozitivelor de vedere nocturnă, aceste atacuri conduceau adesea la o ripostă haotică a irakienilor, cu o masivă risipă de muniție, dând impresia unui atac "masiv". Trupele irakiene, saturate de astfel de atacuri nocturne, erau atacate în zori de grosul trupelor de asalt. Ulterior, iranienii și-au perfecționat tactica, prin infiltrări de trupe de desant aerian în spatele liniilor inamice, care să le taie acestora retragerea și liniile de aprovizionare. Utilizarea pe scară largă a dispozitivelor de vedere pe timp de
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
în jurul capului de pod. Sigurul punct forte al germanilor îl reprezenta ocuparea de către 40-50 de militari a clădirii societății de asigurare de la capul de nord al podului rutier. Această clădire fusese izolată în timpul luptelor de cu o zi mai înainte de grosul trupelor germane. Toate atacurile olandezilor pentru cucerirea clădirii au fost respinse, dar și toate încercările germanilor de reaprovizionare a celor din clădire au eșuat. Tentativele germanilor de traversare ale podului la bordul unor automobile sau motociclete au fost respinse de
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
10 septembrie 2004 a pulbicat un nou articol, în care descria procesul și condamnarea lui Mann și a unor colaboratori ai săi Au existat afirmații conform cărora dictatorul libian Muammar Gaddafi ar fi folosit mercenari în timpul războiului civil din Libia. Grosul mercenarilor ar fi fost tuaregi, dar Gaddafi ar fi angajat soldați din multe alte state africane. Mulți dintre acești luptători ar fi fost parte a Legiunii Islamice, creată în 1972 ca parte a visurilor lui Gaddafi pentru înființarea unui mare
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
era formată din soldați străini. Cel mai numeros grup de mercenari străini era format din cele 12 regimente elvețiene. Alte grupuri importante erau formate din Brigada irlandeză și, după ce recrutarea „gâștelor sălbatice” a devenit tot mai dificilă, germanii au format grosul mercenarilor străini din cadrul acestei brigăzi. Ofițerii brigăzii irlandeze au fost însă în continuare recrutați din familiile emigranților irlandezi stabiliți de vreme îndelungată în Franța. În timpul domniei regelui Ludovic al XV-lea au funcționat regimente de mercenari scoțieni ("Garde Écossaise"), suedezi
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
al IX-lea au fost îndepărtate din Livonia după mari înfrângeri în bătăliile de la Kircholm (1605) și (1610). După ulterior, succesorul lui Carol, Gustav Adolf, a recucerit Ingria și Kexholmul care au fost oficial cedate Suediei prin din 1617 împreună cu grosul Ducatului Livoniei. În 1617, când Suedia și-a revenit din , purtat cu Danemarca, mai multe orașe livoniene au fost capturate, numai Pernau rămânând sub control suedez după o . începută cu capturarea Rigăi în 1621 s-a încheiat expulzarea forțelor polono-lituaniene
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
au confruntat în precedenta bătălie de la Aspern-Essling a fost că austriecii au reușit de mai multe ori să distrugă podurile construite de francezi, lansând barje cu explozibil în aval și izolând astfel trupele franceze ce apucaseră să treacă fluviul de grosul armatei. Regrupați în jurul Vienei și pe insula Lobau, francezii primesc întăriri consistente și astfel, pe 4 iulie, lansează o nouă ofensivă, avându-l ca vârf de lance pe experimentatul Mareșal Masséna, care trece fluviul primul, cu puternicul său Corp de
Războiul celei de-a Cincea Coaliții () [Corola-website/Science/315615_a_316944]
-
comanda căpeteniilor Gheorghe Raț și Vasile Mârza a trecut munții pe Valea Teleajenului și și-a așezat tabăra în apropierea Brașovului (cetate săsească ce rămăsese fidelă habsburgilor), mai întâi la Feldioara, apoi la Râșnov, în așteptarea forțelor principale. Voievodul, cu grosul oștilor, a trecut Carpații prin pasul Rucăr-Bran făcând joncțiunea cu avangarda condusă de Gheorghe Raț. Moise Székely a sosit și el cu oastea lui (4000 de unguri, 2000 de tătari și 25 de tunuri ușoare) în apropierea Brașovului, dar considerând
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
măreață care prevedea mobilizarea tuturor forțelor pentru atragerea Armatei ÎI ruse într-o cursa.Cele două armate s-au ciocnit la 26 august 1914. Timp de o săptămână, rușii, dispunând de superioritate numerică, au fost avantajați. Samsonov a avansat cu grosul armatei fără a-și asigura comunicațiile dintre cele două corpuri dispuse pe flancuri și cu Rennenkampf, care nu înțelegea ce se întâmplă. Pe 29 august, Samsonov a fost încercuit. A încercat să se retragă, dar a fost prins în capcana
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
pînă la 9 august 1849,cînd infrint se retrage spre Lugoj.O fracțiune din trupele acestuia petrec noaptea de 10 august pe dimpul Copaci,în partea nord-vestică a satului,iar în dimineața următoare acest corp de armată se unește cu grosul trupelor,care se retrăgeau pe marginea riului Bega,spre Lugoj. În anul 1866 locuitorii din Izvin participa la construcția drumului de țară Timisoara-Orsova.Tot în acest an Dr.Feldeser face prima vaccinare împotriva vărsatului,ajutat fiind de notar și de
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
ambuscadă deoarece era îngust și forțele lui Sigismund nu și-a putut desfășura dispozitivul, supus tirului arcașilor moldoveni. Deoarece au atacat prin surprindere, trupele lui Ștefan I au reușind să fracționeze trupele inamice, astfel încât regele ungar a rămas fără sprijinul grosului armatei sale. Sigismund a fost astfel - se pare obligat să se retragă rapid spre Transilvania, după cum se subânțelege din faptul că doar câteva zile mai târziu - respectiv în 14 februarie , a mai emis un alt act de cancelarie la Brașov
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
Teutonii s-au temut de un atac venit de pe două direcții: atacul polonezilor spre Danzig (Gdańsk) și al lituanienilor către Samogitția. Pentru a contracara această amenințare, Ulrich von Jungingen și-a concentrat o parte a forțelor în Schwetz (Świecie), în timp ce grosul armatei a rămas în castelele Ragneta/Ragainė, Rhein (Ryn) de lângă Lötzen (Giżycko), și Memel (Klaipėda). Polono-lituanienii au organizat mai multe raiduri în teritoriul inamic. Ulrich von Jungingen a cerut ca armistițiul să fie prelungit până pe 4 iulie, în speranța că
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
morminte au supraviețuit pentru că au fost construite pe un teren de mare afectată de inundații Nilului și au fost construite din piatră. Astfel , înțelegerea noastră de arhitectura Egiptului antic se bazează în principal pe monumente religioase , structuri masive caracterizate de gros , înclinat pereții cu câteva deschideri , eventual ecou o metodă de construcție utilizate pentru a obține stabilitate în pereți de chirpici . În mod similar , podoaba suprafață incizat și categoric modelat a clădirilor de piatră ar putea fi derivat din perete noroi
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
care necesită măsurători precise la momentul evenimentului special . Măsurători la cele mai importante temple ar fi fost întreprinse ceremonial de faraonul însuși. Astfel, înțelegerea noastră de arhitectura Egiptului antic se bazează în principal pe monumente religioase , structuri masive caracterizate de gros , înclinat pereții cu câteva deschideri , eventual ecou o metodă de construcție utilizate pentru a obține stabilitate în pereți de chirpici . În mod similar , podoaba suprafață incizat și categoric modelat a clădirilor de piatră ar putea fi derivat din perete noroi
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
împreună cu oamenii de rând care doreau să o facă. Mii de oameni i s-au alăturat, inclusiv mulți creștini. Gradaščević și-a împărțit armata în două, lăsând o parte la Zvornik să se apere împotriva unei eventuale incursiuni sârbești. Cu grosul trupelor, el a pornit apoi către Kosovo să se întâlnească cu marele vizir, care fusese trimis în fruntea unei mari armate să înăbușe revolta. Pe drum, a cucerit orașele Peć și Priștina, unde și-a stabilit tabăra principală. Întâlnirea cu
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
În urma unei mici ciocniri, Fidahić a simulat o retragere. Crezând că victoria este aproape, marele vizir și-a trimis cavaleria și artileria într-o zonă împădurită. Gradaščević a profitat imediat de această greșeală și a executat un contraatac devastator cu grosul trupelor, anihilând aproape complet armata otomană. Rashid-pașa însuși a fost rănit. Marele vizir a susținut că Sultanul va îndeplini toate revendicările bosniacilor dacă armata rebelă se întoarce în Bosnia, iar Gradaščević a revenit acasă. La 10 august, la Priștina, a
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
părăsite toate așezările omenești care puteau nimeri în calea dușmanilor, să fie tăinuite proviziile. Ștefan a repezit în calea dușmanului călărime care să supravegheze deplasarea oștii otomane, să o hărțuiască și să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oștirii ca să meargă după hrană și să jefuiască. Locul ales pentru bătălie se afla în preajma târgului Vaslui, pe valea Bârladului, la vărsarea râului Racova, într-o zonă mlăștinoasă prinsă între păduri, care îngreuna desfășurarea forțelor dușmane și manevrările de armată
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
când au auzit otomanii trâmbițele și surlele, ei au crezut că vor fi atacați din partea aceea, asfel ca marea parte s-au îndreptat în acea direcție, găsind aici doar câțiva oșteni. În schimb pe malul stâng al Bârladului se afla grosul oștii lui Ștefan. Când turcii au întors spatele, atacând spre marginea pădurii, au fost izbiți năpraznic de armata moldovenească. Până să se dezmeticească otomanii, până să înțeleagă cine-i atacă și din ce parte, mulți dintre ei au fost uciși
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Mulți dintre ofițerii lui Montgomery au fost răniți în atac; unul dintre puținii care rămăsese nerănit i-a condus pe supraviețuitori înapoi la Câmpia lui Abraham, lăsând în urmă trupul lui Montgomery. În vreme ce Montgomery avansa, Arnold înainta și el cu grosul forțelor către baricadele de la Sault-au-Matelot din capătul nordic al orașului de jos. Ei au trecut neobservați de porțile exterioare și de câteva baterii britanice. Pe măsură ce grupul se deplasa în jurul Porții Palatului, au izbucnit numeroase salve din zidurile orașului de deasupra
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
după care armata s-a separat în două grupuri. În ce îl privește, Robert a pornit în marș alături de Ștefan al II-lea de Blois, Bohemund de Tarent, Robert Curthose și ghizii bizantini, mărșăluind la distanță de o zi în fața grosului cruciaților. Această avangardă a fost înconjurată de către turcii selgiucizi ai sultanului Kilij Arslan I, urmarea fiind bătălia de la Dorylaeum din 30 iunie 1097. A doua zi, armata a doua cruciată, condusă de Raymond de Saint-Gilles, Godefroy de Bouillon și Hugue
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
comportat cu bravură în cadrul asigurării operațiunilor de asigurare a securității convoaielor din apele Africii de nord, dar a rămas tot timpul într-un dezavantaj tehnic clar. Vasele italiene se bazau în principal pe viteză, dar aveau un blindaj insuficient de gros, care putea fi ușor deteriorat de proiectilele de artilerie sau de torpile. Dar lovitura de grație a fost dată Marinei Regale de criza de combustibil, care a forțat-o să-și păstreze vasele la ancoră pentru cea mai mare parte
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
vitală pentru aliați. britanicii s-au retras spre port începând cu 26 mai. Această manevră a expus flancul Armatei I franceze de lângă Lille. Odată cu retragerea britanicilor, germanii au început înaintarea și au ocupat pozițiile eliberate, ceea ce a dus la încercuirea grosului Armatei I franceze. Gort și șeful statului său major, generalul Henry Pownall, au fost conștienți că retragerea britanicilor implica distrugerea Armati I franceze și și-au asumat consecințele deciziei. Luptele din 26-27 mai au dus armata belgiană în pragul distrugerii
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]